Drum Nou, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8082-8106)
1971-01-13 / nr. 8090
I laine ron Barasov ... ! 2 ab + ~ NCU b. Proletari din toate ţirile. uft'i’tMrl!rum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. Şl Al CONSil IUIUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8090 Miercuri, 13 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL PRAHOVA Dupâ cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întreprins o suită de vizite în întreprinderi industriale din judeţele Braşov şi Sibiu, întîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unităţile vizitate, din ministerele de resort, de la judeţe. Marţi, 12 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici şi Vasile Patilineţ, s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere şi colectivele de sala- priaţi, la locul lor de producţie, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun", întreprinderea pentru reparaţii de utilaj electric (I.R.U.E.) şi Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică - Plopeni, Uzina de utilaj chimic şi uzina „1 Mai" din Ploieşti. Sinaia este cunoscută nu numai ca staţiune de odihnă, ci şi prin una dintre cele mai importante întreprinderi constructoare demaşini — Uzina de mecanică fină, producătoare de pompe de injecţie. Locuitorii Sinaiei au, venit cu mic cu mare în întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însufleţite ce a domnit pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire a vibrantei primiri făcute secretarului general al partidului la Azuga, Buşteni, Poiana , Ţapului de mii şi mii de cetăţeni. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat în faţa noului pavilion tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia, a fost întîmpinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R.-P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul", „P.C.R.Ceauşescu“. Se fluturau steguleţe roşii şi tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu !". Primul secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ilie Cîşu, rosteşte un cuvînt de bun sosit. Directorul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeţilor o expoziţie unde sunt înfăţişate principalele produse ale întreprinderii. — aproximativ 30 de tipuri de pompe de injecţie necesare echipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate în ţara noastră, pompe de ulei şi distribuitoare hidraulice pentru instalaţii de mecanizări şi automatizări. Vizitînd hala de automate şi semifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general al partidului se interesează de desfăşurarea procesului de producţie, de modul de organizare a fluxului tehnologic. In hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătuşului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de calitate Ion Monta, lăcătuşului ajustor Georgeta Voiculescu, tovarăşul NicolaeCeauşescu se opreşte şi discută cu muncitori despre preocupările lor pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, se interesează de condiţiile de lucru şi de viaţă ale acestora. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii, întreg colectivul uzinei aflat la acea oră la locurile de producţie, întrerup cîteva clipe activitatea şi fac oaspeţilor o caldă primire. „Euie aţi venit în mijlocul nostru, tovarăşe Nicolae Ceauşescu „Să ne trăiţi ani mulţi, tovarăşe secretar general, alpartidului !“ sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de preţuire şi dragoste pe care colectivul acestei moderne între prinderi industriale, ca întregul nostru popor, le nutreşte faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Uzina mecanică din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită, va înregistra înnoiri şi mai importante în actualul plan cincinal. Se află în construcţie aripa nouă a actualei hale unde se execută pompele de injecţie şi aparatură de precizie. înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul general al partidului felicită pe muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei unităţi pentru succesele obţinute pînă în prezent şi le urează noi victorii în actualul plan cincinal, care, încă din primele zile, a început sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei,constatând că în unitate există încă multe resurse pentru mărirea volumului şi ridicarea necontenită a calităţii producţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă conducerii întreprinderii şi ministerului de resort să analizeze toate posibilităţile pentru depăşirea prevederilor iniţiale ale planului. Dialogul între oaspeţi şi gazde pe această temă se soldează cu recomandarea cala sfîrşitul actualului cincinal să se ajungă la o producţie de aproximativ 600.000 pompe de injecţie, în unităţi convenţionale, faţă de 510.000 cit era prevăzut iniţial. De asemenea, secretarul general al partidului adresează colectivului uzinei îndemnul mobilizator de a depune eforturi stăruitoare pe tărîmul concepţiei şi realizării de maşini, atît pentru necesităţi proprii, cit şi pentru înzestrarea altor întreprinderi. Intrarea în oraşul Cîmpina este trăjuită de o mare arendă deasuprut căreia stă înscrisă cu litere mari urarea : „Bine aţi venit, iubiţi conducători de partid şi de stat". O mare şi entuziastă mulţime de oameni — practic întreaga urbe Cîmpina — este adunată de o parte şi de alta a principalei artere de comunicaţie. Prima întîlnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc la uzina mecanică „Neptun". O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori în întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalţi oaspeţi, vine şi Ana Telegescu, cel mai vîrstnic cetăţean al Cîmpinei, care, cu emoţia firească a momentului, rosteşte : „Bine aţi venit în mijlocul nostru, tovarăşe Ceauşescu. Am 88 de mi, dar în viaţa mea n-am cunoscut alt conducător mai popular şi mai iubit decît dumneavoastră. Bine aţi venit !". Directorul uzinei, Ferdinand Sancu, conduce pe oaspeţi prin această importantă întreprindere producătoare de reductoare de viteză — piesă componentă la o gamă largă de agregate şi instalaţii pentru industria constructoare de maşini — şi de trolii pentru ascensoare. Se trece mai întîi prin secţia mecanică-montaj. Numeroşi muncitori ies în calea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adresîndu-i cuvinte de bun venit, precum şi mulţumiri de a-l avea ca oaspete în aceste zile de început de an, de început de cincinal, cînd în faţa lor stau sarcini deosebit de importante pentru materializarea perspectivelor de dezvoltare ale unităţii în care lucrează. O oprire la locul de muncă al maistrului Vasile Enache prilejuieşte un dialog între secretarul general al partidului şi muncitorii adunaţi în jurul său despre felul în care muncitorii îşi îndeplinesc sarcinile de producţie, despre condiţiile lor de muncă şi de viaţă. Gazdele informează pe oaspeţi că an de an întreprinderea a fost întregită cu noi su-prafeţe de secţie. Dezvoltares" uzinei" arăta secretarul general al partidului, poate cunoaşte un ritm mai accentuat şi recomandă conducerii ministerului de resort, colectivului de conducere al întreprinderii să acorde în continuare o atenţie sporită acestei unităţi. Aici, la Cîmpina — precizează tovarăşul Nicolae Ceauşescu — sunt muncitori cu o bogată experienţă, cu o veche tradiţie, potenţial ce se cere valorificat pe trepte mai înalte. Luîndu-se în discuţie necesităţile pe ansamblu ale industriei metalurgice şi constructoare de maşini din Cîmpina, se emite ideea construirii unei turnătoriiunice cu o capacitate de 35 000 tone, realizabilă prin colaborarea tuturor beneficiarilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează colectivului îndemnul mobilizator de a realiza, încă în 1973, sarcinile prevăzute pentru 1975. „Să revedeţi planul, împreună cu întregul colectiv de salariaţi — spune secretarul general — şi pînă în februarie să prezentaţi un program de dezvoltare care să permită ca în 1973 să produceţi 35.000 de reductoare, iar în 1975 să se ajungă la 45—50.000 bucăţi". De la „Neptun", conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre o unitate alăturată (Continuare în pag. a 4-a. Rezultatele preliminarii ale concursului „Ghid turistic braşovean” In numărul 8066, din 13 decembrie 1070 al ziarului nostru, am publicat cea de-a doua temă a concursului de cultură generală organizat în întîmpinarea aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român, de către Filiala Braşov a Uniunii ziariştilor, în colaborare cu Comitetul judeţean U. T. C. şi Agenţia judeţeană O.N.T., respectiv „Ghid turistic braşovean“. Astăzi, publicăm răspunsurile exacte la cele 8 întrebări preliminare de selecţie : 1. Şapte cabanele : Bran-castel, Bran-poartă, • Gura Rîului, Curmătura, Plaiul Foii, Giuvala și Brusturet. 2. Dîrste—Săcele, pînă la Valea Gîrcinului (8 kilometri), apoi pe un drum de care marcat cu bandă galbenă pe Valea Gîrcinului peste muchia Bafta și pe Vîrful Lepădata pînă la cabană (circa 3 ore). 3. Cabana Urlea, altitudine 1.533 m. (turnuri — 1.450 m.). 4. Potecă marcată cu punct roşu pe versantul vestic al Netedului (4—5 ore de mers). 5. Munţii Dihamului. 6. 1.750 metri; viteza I 14 minute, viteza a II-a 20 minute. 7. înălţimea de 2.239 metri — Adăpostul Grind. 8. Vârful Drăguş 1.331 metri înălţime. Au dat răspunsuri satisfăcătoare următorii participanţi: Ion Oltean — electrician ; Peter Benedek — elev; Mihaela Popa — inginer ; Ion Taşcău — inginer, şi Emilia Ilut — profesoară, toţi din Braşov. Concurenţii mai sus notaţi sunt rugaţi să treacă pe la redacţie sîmbătă, 16 ianuarie, orele 19, în vederea tragerii la sorţi şi a anunţării bibliografiei în vederea concursului final. ORGANIZATORII PRODUCȚIEI SI-AU FIXAT CA OBIECTIV DE STUDIU 7 7 REDUCEREA CHELTUIELILOR MATERIALE DE PRODUCȚIE La uzina „Tractorul" debutul în noul an de muncă s-a făcut sub semnul unor preocupări complexe. Realizarea sarcinilor sporite pe 1971 a fost abordată prin afirmarea exigenţelor noi pe care le pune partidul în sfera economiei, exigenţe în rîndul cărora reducerea cheltuielilor materiale de producţie ocupă un loc central. Faptul meritoriu este că la uzina despre care vorbim această sarcină a fost încredinţată organizatorilor producţiei pentru a fi coordonată şi fundamentată pe baza unor principii teoretice şi practice de maximă eficienţă. Se poate vorbi, de fapt, despre abordarea de către grupa de organizare ştiinţifică a problemei reducerii cheltuielilor materiale de producţie nu de la acest început de an — ne relata ing. Vlad Barzakovski. Chiar de la dezbaterea cifrelor de plan pe 1971 s-a hotărît ca această problemă să fie coordonată şi fundamentată de către grupa de organizare ştiinţifică. De atunci a trecut o bună perioadă de timp. Dar şi rezultatele sînt fructuoase. De pildă, pînă acum au fost elaborate, pe baza studiilor făcute, 102 măsuri cu efecte directe asupra reducerii cheltuielilor materiale. — Există păreri controversate printre specialiști legate de factorul uzinal care să coordoneze și fundamenteze problema cheltuielilor materiale. Se vehiculează, bunăoară, punctulde vedereşi Convorbire cu Ing. Vlad BARZAKOVSCHI şi ing. Ion SAVU, din grupa de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii de la uzina „Tractorul“ se şi face practic aşa că această problemă revine compartimentului financiar-contabil. Se mai spune şi că această sarcină este de competenţa specialiştilor din sfe- ra concepţiei. La uzina „Tractorul" găsim problema dată în sarcina organizatorilor ştiinţifici ai producţiei. Ce raţiune stă la baza faptului că acest compartiment a fost chemat să fundamenteze sarcina de reducere a cheltuielilor materiale ? — Fiecare procedează desigur cum găseşte de cuviinţă că este mai bine. In ce priveşte uzina noastră problema ca atare a fost încredinţată grupei de organizare ştiinţifică pentru două motive. Organizatorii producţiei au la ora actuală o viziune de ansamblu, bineînţeles pe baza studiilor întocmite, în diverse probleme ale uzinei care privesc activitatea curentă şi de perspectivă şi, ceea ce este mai important, posedă o experienţă bună în crearea unui cadru organizatoric larg pentru soluţionarea oricărei probleme. De altfel, tot noi coordonăm şi fundamentarea creşterii productivităţii muncii, a îmbunătăţirii calităţii, a ridicării calificării. — V-aţi referit la o anumită experienţă pe care o au organizatorii producţiei, în ce constă ea? — Este vorba de cadrul organizatoric larg în care sunt abordate la noi problemele. Să luăm chiar exemplul modului cum a fost abordată reducerea cheltuielilor materiale. Grupa de organizare ştiinţifică are sau îşi creează în fiecare serviciu de specialitate, în sectoare anumite colective cu care colaborează pentru a alege cele mai optime soluţii de rezolvare a studiilor abordate. Aceste colective fac propuneri. Propunerile sunt apoi fundamentate ştiinţific la grupa de organizare, sunt sintetizate intr-un program de măsuri care, după avizarea lui de către conducerea uzinei, este defalcat pe secţii şi sectoare. Acestea au obligaţia de a aplica măsurile ce le revin din program. — îngăduiţi-ne o întrebare. în activitatea de reporter nu o dată m-am întîlnit,cu următorul fenomen. Organizatorii producţiei vorbesc de o anumită încetineală în materializarea unor studii determinată de nereceptivitatea sau chiar rezistenţa unor factori de decizie din sectoare şi ateliere. — Nu este exclus ! De altfel nici noi nu sîntem străini de astfel de fapte. Unii şefi de sectoare se simt dintr-un orgoliu rău înţeles, de pildă, ofensaţi dacă ne ducem noi şi le impunem o soluţie de organizare. Ca să trecem astfel de obstacole am apelat la psihologie. Adică la elaborarea studiilor şi măsurilor i-am atras chiar pe cei care trebuie să le aplice, în acest fel ei au devenit coautori. Măsura sau studiul nu li se mai par impuse. Cert este că la noi, prin astfel de soluţii se materializează mult mai rapid orice măsură sau studiu. — Fiindcă am pornit de la preocupările grupei de organizare ştiinţifică privind reducerea cheltuielilor materiale de producţie, am dori să concretizaţi şi obiectivele abordate. — Este greu desigur să desprinzi din cele peste 100 de măsuri, pentru că toate sunt importante. Aş sublinia însă preocupările noastre pentru reducerea greutăţii tractoarelor. Prin contribuţia nemijlocită a constructorului şef au fost elaborate o serie de studii de mare eficacitate pe baza temelor de proiectare date de grupa de organizare ştiinţifică. între altele, este vorba de modificarea transmisiei de ■curea la tractorul U-650 care va L. CIUTACU (Continuare în perg. a 2-a) O nouă „herghelie" de cai putere, gata de cursă. Foto: GH. BANUTA r $ __1 La a 1.500-a tonă de otel , Prima decadă din ianuarie , 5 a marcat la oțelăriile Uzinei $ ,5 de autocamioane, „Tractorul" S ^ și „Hidromecanica“, succesel § de prestigiu în înfăptuirea sar- $ S cinilor de plan. Oțelarii, folo- S 5 sind mai bine cuptoarele, ri- ^ $ dicînd coeficientul de. utiliza- $ S re a metalului lichid, au rea- S ^ lizat pînă ieri cea de-a 1.500-a 5 § tonă de oţel pe acest an. Din S 5, întreaga cantitate, circa 700 S § de tone oţel a fost elaborat de S § către oţelarii de la uzina 5 , „Tractorul". s /intriiiinri/iniirr Hiitii/iiiniiiiia. Sosirea în Capitală a ministrului afacerilor externe al Republicii Italiene,Aldo Horo La invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, marţi ,după-amiază, a sosit în Capitală, într-o vizită oficială, ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene, Aldo Moro. Oaspetele este însoţit de Roberto Ducci, ambasador, director general al afacerilor politice, Cesidio Guazzaroni, ministru plenipotenţiar, director adjunct al afacerilor economice, Luigi Cottafavi, ministru plenipotenţiar, şeful de cabinet al ministrului, Salvatore Saraceno, ministru plenipotenţiar, şeful serviciului de presă, Sereno Freato, şeful secretariatului particular al ministrului, Carlo Andrea Orsini Baroni, consilier de ambasadă, serviciul de ceremonial, Giulio Biloncioni, consilier de ambasadă, şef de birou în Direcţia generală a afacerilor economice, Luigi Vittorio Ferraris, consilier de ambasadă, şef de birou în Direcţia generală a afacerilor politice. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost întîmpiinaţi de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Iacob Ionaşcu, ambasadorul României în Italia, de funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Erau prezenţi Niccolo Moscato, ambasadorul Italiei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ★ Marţi după-amiază, ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene, Aldo Moro, a făcut o vizită protocolară ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu. Seara, ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a oferit un dineu în onoarea ministrului afacerilor externe al Italiei, Aldo Moro. în timpul dineului, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, Corneliu Mănescu și Aldo Moro au rostit toasturi. O constatare la îndemîna oricui , mai ales în ultimii ani, magazinele, complexele comerciale şi de deservire construite au oferit organizaţiilor şi întreprinderilor comerţului noi spaţii menite să sporească posibilităţile de desfacere a mărfurilor şi produselor către populaţie. Numai în cincinalul recent încheiat s-au dat în folosinţă în întreaga ţară peste 300.000 m.p., iar în judeţul Braşov în aceeaşi perioadă volumul desfacerii de mărfuri a crescut cu aproape 1,2 miliarde lei. Dar, în ciuda eforturilor susţinute în acest domeniu, suprafaţa comercială nu a crescut în acelaşi ritm, situîndu-se, în judeţul nostru, cu mult sub indicatorul de 300 m.p. suprafaţă de vînzare la mia de locuitori , prevăzută în normele de organizare a comerţului. Aşa se face că în prezent comerţul nu poate asigura, nici ca număr, nici ca profil, diversitatea de unităţi solicitate, fapt ce creează repartizarea neproporţionată a mărfii, condiţii greoaie de desfacere, aglomeraţie, nemulţumiri etc. Cum de mai există încă semenea situaţii, cînd ai bine de 100 foste magazine rămîn în afara circuitului comercial ? Răspunsul nu-i prea greu de găsit. In loc ca noile construcţii să se adauge sporirii suprafeţei de desfacere, treptat, vechi spaţii comerciale au fost cedate sau pierdute, în fostele vaduri desfăşurîndu-se azi activităţi care nu au nimic comun cu destinaţia iniţială. Şi astfel, cu toate eforturile de investiţii pe care statul le face în continuare pentru dezvoltarea şi modernizarea comerţului, efectele acestor ample acţiuni, nu au întotdeauna eficacitatea scontată. Tocmai de aceea conducerea superioară de partid a dat indicaţii precise pentru susţinerea acestor eforturi cu măsuri şi acţiuni pe plan local care să vizeze, prin cheltuieli minime, readucerea în circuitul deservirii a fostelor spaţii comerciale. în acest sens există şi o Hotărîre a Consiliului de Miniştri care precizează : „Clădirile, localurile, magazinele, fostele vaduri folosite în scopuri comerciale, în prezent utilizate în alte scopuri, vor fi redate comerţului socialist, indiferent de deţinătorul actual şi de scopul în care sunt folosite". Am făcut precizările de mai sus pentru că, deşi „cheia problemei", este limpede şi clară, cîţiva din factorii răspunzători cu care de curînd am stat de vorbă îşi învîrtesc explicaţiile într-un cerc vicios, aparent fără ieşire. Iată, de pildă, părerea tov. Viorel Goicea, director adjunct la Direcţia comercială judeţeană : — Şi noi sîntem conştienţi de necesitatea unei acţiuni susţinute care să vizeze redarea în circuit a fostelor vaduri şi spaţii comerciale. Avem, începînd de la recensămîntul efectuat în urmă cu 15 ani pentru depistarea tuturor fostelor spaţii comerciale, nenumărate încercări în scopul de a se recupera. Dar ni se cere în schimb alte spaţii unde să se mute actualii proprietari. De unde să le luăm ? Rezolvarea situaţiei se află tot în mina factorilor de decizie. Dumitru RUJAN (Continuare in pag. a 3-a) ANCHETA Spaţiul comercial blocat de inerţie (Agerpres) Meridiane Atlantida îşi dezvăluie enigmele ? ♦ DESCOPERIREA UNUI MARE ORAŞ IN APELE INSULELOR BAHAMAS ♦ DIN NOU DESPRE „CIVILIZAŢIA ATLANŢILOR" ♦ ŞTIINŢA ŞI „EXPLOZIILE" CIVILIZAŢIILOR (în pagina a 4-a)! X