Drum Nou, iunie 1971 (Anul 28, nr. 8209-8234)

1971-06-03 / nr. 8211

Dir.Jud.Brașov Către Of. PÎTR TIRGU MVERS X 2 ab» DRUM NOU Proletari din toate tarile, unt'-vil nou ORGAN AL COMITE­TULUI JUDE­TE­AN BRA§OV AL PVC.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUD­EAN Anul XXVIII Nr. 8211 Joi, 3 iunie 1971 4 pagini 30 bai VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ O vibrantă manifestare de prietenie la Universitatea politehnică Cinhua din Pekin Miercuri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Manea Mănescu, Dumi­tru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu şi Aurel Duma, mem­bri ai delegaţiei de partid şi gu­vernamentale a Republicii Socia­liste România, au vizitat Univer­sitatea politehnică Cinhua din Pekin, important centru de pre­gătire a viitorilor specialişti. Oaspeţii au fost însoţiţi de Huan Jun-sen, membru al Birou­lui Politic al Comitetului Central ■ al P.C. Chinez, şeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chi­neze de Eliberare, Ken Biao, membru al C.C., şeful Secţiei pentru relaţii externe din cadrul Comitetului Central, Cian Hai­­fun, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti. Oaspeţii români s-au bucurat de aceleaşi vibrante manifestări de prietenie, preţuire şi stimă pentru conducătorii partidului şi statului nostru, pentru Partidul Comunist Român, pentru poporul român. De la intrarea în incinta uni­versităţii şi pînă la clădirea prin­cipală, de-a lungul unei alei de aproape un kilometru, mii de stu­denţi, cadre didactice, funcţionari ai institutului de învăţămînt su­perior salută cu deosebită căldu­ră, cu îndelungi urale şi ovaţii pe oaspeţii români, în faţa clădirii, unde se află sala de primire a invitaţilor de seamă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu soţia şi membrii delegaţiei sunt întîmpinaţi de Si­bion, locţiitorul secretarului de partid, membru principal al Co­mitetului Permanent al Comite­tului Revoluţionar şi al conduce­rii universităţii, Sie Tia­i, mem­bru al Comitetului Permanent al Comitetului municipal Pekin al P.C. Chinez, şi membru al Comi­tetului Permanent al Comitetului de partid, vicepreşedinte al Co­mitetului Revoluţionar al univer­sităţii, Liu Pin, membru de con­ducere al Comitetului Revoluţio­nar, Ui Sien-iun, membru al con­ducerii Comitetului Revoluţionar al universităţii, în timp ce urcă scările care duc spre sala de recepţie, oaspe­ţii şi gazdele străbat cu greu prin mulţimea dornică să fie cît mai aproape, să adreseze un cuvînt de salut, să ofere flori, în sala de primire, Si Cion a­­dresează, în numele conducerii universităţii, al studenţilor şi pro­fesorilor, al comitetului revolu­ţionar şi al comitetului de par­tid, un cuvînt de bun sosit. El arată cu bucurie că mulţi din cei ce lucrează la universitate păstrează vie în amintire vizita făcută aici, în 1964, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. în continuare, el a prezentat oaspeţilor date privind activita­tea universităţii. întemeiată în 1911, universitatea cunoaşte o puternică dezvoltare abia în ul­timii ani, avînd astăzi 11 facul­tăţi — printre care de electroni­că, energetică, construcţii de maşini, mecanică — cu peste 50 de specialităţi. Aici învaţă 2.800 de studenţi proveniţi din rîndu­­rile muncitorilor, ţăranilor şi mi­litarilor. Ei sunt selecţionaţi din­tre oamenii cu o bogată expe­rienţă în activitatea practică, ceea ce îi ajută la însuşirea mai rapidă a cunoştinţelor teoretice. După absolvire, ei se reîntorc la locurile de muncă de unde au venit. Sistemul de învăţămînt es­te, în etapa actuală, în plin pro­ces de reorganizare, avînd drept scop împletirea a trei preocupări: studiul, cercetarea ştiinţifică şi activitatea directă, nemijlocită, în producţie. Prin aplicarea acestui principiu, universitatea s-a trans­format într-un complex care, în afară de amfiteatre şi săli de cursuri, include cinci fabrici, nu­meroase ateliere de producţie, o bază de cercetări ştiinţifice şi o fermă agricolă. în acelaşi timp, ea întreţine legături­­contractuale cu 45 de întreprinderi din diver­se regiuni ale ţării, unde studen­ţii lucrează efectiv anumite pe­rioade. Scopul nostru — a spus Si Cian — este pregătirea unor cadre cu înaltă conştiinţă socia­listă şi cu un grad ridicat de ci­vilizaţie şi cultură. Noul sistem de învăţămînt este în curs de experimentare. Am dori să ară­tăm sincer tovarăşilor români — a spus vorbitorul"— că mai e­­xistă unele greutăţi şi lipsuri, dar sîntem hotărit sa căutăm către cele mai­ pumin+oo pentr­u perfecţionarea lui, în cadrul discuţiei care a avut loc, studenţi, cadre didactice. ro­ (Continuare in pag. a 4-a) Convorbiri între delegaţia de partid şi guvernamentală română şi delegaţia de partid şi guvernamentală chineză Miercuri după-amiază, la pala­tul Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină au avut loc convorbiri oficiale între delegaţia de partid şi guverna­mentală română condusă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, şi delegaţia de partid şi guvernamentală chine­ză, condusă de tovarăşul Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, premierul Consiliului de Stat. La convorbiri, din partea româ­nă au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C. C. al P.C.R., vicepreședinte al Consi­liului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Ca­pitalei, Ion Iliescu, membru su­pleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Geor­ge Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin, consilieri şi experţi. Din partea chineză au partici­pat tovarăşii Huan Jun-sen, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, şeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chi­neze de Eliberare, Yao Ven-juan, membru al Biroului Politic, Li Sien-nien, membru al Biroului Po­litic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Ui-tzo, membru al Biro­ului Politic, locţiitor al şefului Ma­relui Stat Major, Ken Biao, mem­bru al C.C. al P.C. Chinez, şeful Secţiei pentru relaţii externe a C.C. al P.C. Chinez, Ci Pîn-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Fan I, preşedintele Comi­tetului pentru relaţii economice cu străinătatea. Li Cian, membru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al ministrului comerţului exterior, Cian Han-fun, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, precum şi Li Lien-cin, Liu Ka-min şi Han Su. Convorbirile, care au avut loc cu acest prilej, s-au desfășurat într-o atmosfera deosebit de cor­dială. Convorbiri între preşedintele Nicolae Ceauşescu şi prinţul Norodom Sianuk Miercuri seara, au avut loc, la reşedinţa oficială a delegaţiei ro­mâne, convorbiri între Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, şi Norodom Sia­nuk, şeful statului şi preşedintele Frontului Naţional Unit al Cam­­bodgiei. Din partea română au partici­pat: Ion Gheorghe Maurer, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popa, George Macovescu şi ambasado­rul României la Pekin, Aurel Du­ma, iar din partea cambodgiana , Penn Nouth, premierul guver­nului regal de Uniune Naţională al Cambodgiei, T'Khhon şi Thio­­unn Prasith, miniştri, Sisowath Methavi, director de cabinet, şi Ker Meas, ambasadorul Cambod­giei în R.P. Chineză. Convorbirile s-au desfăşurat în­­tr-o atmosferă cordială, priete­nească. Tovarăşa Elena Ceauşescu a vizitat Palatul de vară Miercuri după-amiază, tovară­şa Elena Ceauşescu, însoţită de tovarăşa Lim Cia-mei, soţia to­varăşului Li Sien-nien, vicepre­mier al Consiliului de Stat al R.P. Chineze, a făcu­t o­ vizită la Pala­tul de vară din capitala Chinei. A luat parte tovarăşa Maria Du­ma, soţia ambasadorului român la Pekin. Palatul este un complex de pa­vilioane durate în stilul clasic chinezesc şi împodobite cu nu­meroase picturi pe lemn şi sculp­turi în bronz de înalta valoare artistică. Pavilioanele sunt dispu­se într-un parc imens, în mijlocul căruia se află un lac artificial. Palatul de vară este astăzi unul dintre cele mai agreate locuri de odihnă ale locuitorilor capitalei chineze. Tovarăşa Elena Ceauşescu s-a interesat îndeaproape de istori­cul şi construcţia acestui original palat. Animaţi de un fierbinte patriotism, oamenii muncii din agricultură se angajează cu fermitate să dea viaţă obiectivelor Chemării Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Vom spori con­tinuu producţia Măsurile luate în ultima vreme de partidul şi statul nostru pentru punerea în va­loare a marilor resurse exis­tente în vederea făuririi u­­nei agriculturi intensive de înalt randament, ca şi cele îndreptate spre îmbunătăţi­rea condiţiilor de viaţă ale ţărănimii, constituie o dovadă grăitoare a faptului că ţelul suprem al politicii partidului nostru este ridicarea continuă a nivelului de trai, material, şi cultural al întregului po­por. înţelegînd pe deplin a­­cest lucru, noi, cooperatorii din Recea, răspundem din toată inima Chemării Consili­ului Naţional al F.U.S., anga­­jîndu-ne să nu precupeţim nici un efort pentru ca prin munca noastră de zi cu zi, prin folosirea mai deplină a capacităţii productive a pă­­mîntului, a extinderii mecani­zării şi chimizării precum şi a metodelor înaintate de or­ganizare a lucrului, să dăm ţării cantităţi tot mai mari de produse agroalimentare. Anga­jamentul nostru de a obţine pî­nă în anul 1975 de pe între­a­­ga suprafaţă de 600 hectare cultivată cu cartofi o produc­ţie medie de 20.000—22.000 kg la hectar şi să vindem statu­lui cel puţin 7.000 tone car­tofi, faţă de 4.000 tone cîte li­vrăm în acest an, este nu nu­mai realizabil, ci poate fi de­păşit, în acelaşi timp, vom spori numărul taurinelor de la 800 la peste 1.000, iar pro­­ekieţui medii de laţii.9 . pu, peste 600 litri pe vacă fura­jată. Boris STOIENESCU, preşedintele C.A.P. Recea Vizita la Braşov a delegaţiei de activişti ai C.C. al P.M.U.P. în cursul zilei de ieri, Braşovul a avut ca oaspete delegaţia de acti­vişti ai C.C. al P.M.U.P., condusă de tovarăşul Wieslaw Bek, şeful bi­roului de presă al C.C. al P.M.U.P., care face o vizită in ţara noastră. Din delegaţie fac parte tovarăşii Jerzy Kuberski, secretar al Comite­tului orăşenesc Varşovia al P.M.U.P., Edward Rokicki instructor principal la Secţia relaţii externe a C.C. al P.M.U.P., Jerzy Barnet, instructor al biroului de presă al C.C. al P.M.U.P., şi Jerzy Bauer, secretar prim la Am­basada Republicii Populare Polone. Oaspeţii polonezi au fost primiţi la sediul Comitetului judeţean de partid de către tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., prim-secre­tar al Comitetului judeţean de par­tid Braşov, preşedintele Consiliului popular judeţean, de tovarăşul Ştefan Antoniu, secretar, şi Dumitru Cristea, şeful secţiei de propa­gandă şi agitaţie a Comitetului judeţean de partid, cu care prilej au luat cunoştinţă de preo­cupările comitetului judeţean, ale organelor şi organizaţiilor de partid de la oraşe şi sate pentru traduce­rea în viaţă a sarcinilor politice, e­­conomice şi social-culturale puse de partid în faţa oamenilor muncii — români, maghiari, germani — din ju­deţul nostru, în actualul cincinal. La întîlnire au fost de faţă redactorii şefi ai ziarelor locale, care, la în­trebările oaspeţilor, au prezentat as­pecte din activitatea şi experienţa presei din judeţul Braşov. în continuare, membrii delegaţiei au vizitat Uzina de autocamioane, Staţiunea turistică internaţională Poiana Braşov, Complexul de ali­mentaţie publică „Cerbul carpatin" din cadrul O.N.T. „Carpaţi" Braşov, şi Muzeul de artă. Angajamentul nostru: mecaniza­re complexă, lu­crări de calitate îndemnul care ne este a­­dresat şi nouă mecanizatori­lor de Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste de a folosi cît mai raţional condiţiile tot mai bu­ne de înzestrare tehnică de care dispune agricultura, de a promova , pe scară largă tehnica avansată, va consti­tui obiectivul central al între­gii noastre activităţi. Cînd spun aceasta mă gîndesc şi la fap­tul că pe baza dezvoltării pu­ternice a industriei, în actua­lul cincinal agricultura va fi dotată cu o gamă largă de maşini şi utilaje complexe, ca­re ne vor permite să muncim cu şi mai mult spor. Astfel, pe lingă extinderea şi generali­zarea executării cu mijloace mecanice a tuturor lucrărilor la cultura cartofului, a celor de producere şi conservare a furajelor, vom sprijini pe ţă­ranii cooperatori din Codlea ca pînă în 1974 să introducă mecanizarea complexă în ce­le 8 grajduri pentru vaci. Ridicîndu-ne în continuare calificarea profesională, acor­­dînd o deosebită atenţie îm­bunătăţirii calităţii lucrărilor executate, ne angajăm să pu­nem întreaga noastră pricepe­re şi putere de muncă în sluj­ba înfăptuirii cu succes a o­­biectivelor, care stau în faţa mecanizării agriculturii în ac­tualul cincinal. Denes BENIAMIN, şeful secţiei de mecanizare de la C.A.P. Codlea Obiectivul principal : soiuri de înaltă productivitate Chemarea Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii So­cialiste a întărit şi în rîndul cercetătorilor de la I.C.C.S. Braşov simţămîntul de res­ponsabilitate civică, a deter­minat o sporire a dorinţei noastre de a contribui şi mai mult la înfăptuirea unuia din principalele obiective ale ac­tualului cincinal: accelerarea dezvoltării producţiei agrico­le, făurirea unei agriculturi­ intensive, de înalt randament. în acest spirit, ne con­centrăm eforturile ca pînă la sfîrşitul anului să dăm la Comisia de încercare şi o­­mologare a soiurilor, o linie de cartofi semitîrzii. Alături de alte două, care au şi intrat pe filiera menţionată, aceas­tă­­linie urmează să devină soi în anul 1974. Cele trei so­iuri noi de cartofi, de la care scontăm un spor de produc­ţie de cel puţin 12 la sută, sunt menite să înlocuiască pe cele aduse din import. în cin­cinal, ele se vor cultiva pe 20.000 hectare. De asemenea, ne propunem ca anual să re­petăm acţiunea cu câte 2—3 linii, care în viitorul cincinal vor deveni soiuri generaliza­te în producţia unităţilor a­­gricole din ţară. în acelaşi timp, ne vom preocupa şi de asigurarea întregului necesar de săminţă, de sfeclă de za­hăr, astfel ca treptat să fie în­locuite complet vechile soiuri mai puţin productive. Dr. ing. Ion POPOVICI, directorul I.C.C.S. Braşov La ferma din satul Sîmbăta de Jos, aparţinînd de I.A.S. Codlea, se lucrează intens la praşila a II-a la carton­. Foto: I. BRAGHEŞ Circulaţia este in pre­zent un proces obligato­riu, căruia nu i te poţi sustrage, proces care angajează întreaga co­lectivitate umană. Ţinînd cont de caracterul obli­gatoriu al procesului de circulaţie, regulile şi nor­mele ce îl guvernează sunt stabilite prin lege, fiind obligatorii pentru toţi participanţii la tra­ficul rutier. Cercetarea accidente­lor de circulaţie comise pe raza municipiului Braşov ne demonstrea­ză că toate sunt urmare a nerespectării dispozi­ţiilor legale de către cei ce folosesc drumu­rile publice. Din situa­ţiile statistice pe anul 1970 şi trimestrul I al a­­nului 1971 rezultă că accidentele de circula­ţie se menţin la nivel destul de ridicat şi, ce este mai îngrijorător, multe afectează viaţa şi integritatea corporală a diferitelor persoane. în cursul anului 1970, la fiecare 3 zile a fost în­registrată o victimă a unui accident de circu­laţie, iar la 18 zile o persoană a decedat ca urmare a unui accident de circulaţie. Cauzele se grupează pe următoarele încălcări ale dispoziţiilor legale: neacordarea de priori­tate (21 la sută), viteză excesivă (14 la sută), neatenţie (14 la sută), depăşiri (8 la sută), pro­centul cel mai mare (28 la sută) cauzîndu-i pie­tonii ! Iată deci că ne­­respectarea prevederi­lor legale privind circu­laţia de către pietoni este una din cauzele principale ale acciden­telor de circulaţie. Toc­mai de aceea se impu­ne o mult mai mare a­­tenţie din partea fiecă­rui cetăţean, atunci cînd traversează o stradă, cînd se urcă sau co­boară din mijloace de transport în comun etc. Pe zilele din săptămî­­nă acestea au următoa­rea dinamică: luni 14 la sută, marţi 13 la sută, miercuri 12 la sută, joi 17 la sută, vineri 15 la sută, sîmbătă 20 la su­tă, duminică 9 la sută, iar cele mai multe (72 la sută) se comit între orele 6—18. Un pericol mare îl pre­zintă pentru siguranţa circulaţiei conducătorii auto „tineri", care mai dau dovadă de stîngă­­cie în conducerea auto­vehiculelor. Crupată pe vechimi, situaţia şoferi­lor care au comis acci­dente de circulaţie se prezintă după cum ur­mează: calificaţi între 1967—1970 (62 la sută), 1964—1966 (15,5 la sută) şi 1957—1963 (10 la su­tă). Iată şi cîteva exemple în acest sens : Mihai Ghieţu, care primise permis de conducere cu două luni înainte, con­ducea de 2 zile auto­basculanta 31 — Bv — 486, proprietatea I.T.A. Brașov. Din cauza unei depășiri neregulamenta­re, a vitezei, precum și a neîndemînării în prac­tica conducerii, a tam­ponat autobuzul 31 — Bv — 1091, proprietatea I.C.A. Ghimbav, care circula din sens invers. Din accident a rezultat moartea unui tînăr în vîrstă de 19 ani şi ava­rierea gravă a ambelor vehicule. în altă zi Ioan Florea, conducător auto din anul 1969, era la volanul autoturismului proprietate personală pe Calea Bucureştilor. Cir­­culînd cu viteză şi dru­mul fiind alunecos, a pierdut controlul vola­nului, intrînd cu autotu­rismul într-un pom de pe marginea străzii, acci­­dentîndu-şi grav soţia. După cum se vede, conducătorii auto tineri, sau cei care au obţinut permisul de conducere de puţină vreme, con­stituie ponderea cea mai mare în produce­rea accidentelor. Este firesc deci ca tocmai a­­ceşti conducători auto să circule cu o atenţie mult sporită, să nu se apropie de vitezele ma­xime admise (nicicum să le mai şi depăşeas­că), să respecte, fără cea mai mică abatere, regulile de circulaţie. Experienţa la volan nu se cîştigă doar în cîte­va luni. Formarea re­flexelor, a stăpinirii de sine,, luarea hotărîrilor Lt. colonel Nicolae VÎRJAN, şeful Miliţiei municipale Braşov (Continuare în pag. a 3-a) R­adiografia accidentelor de circulaţie t

Next