Drum Nou, aprilie 1972 (Anul 29, nr. 8469-8494)
1972-04-08 / nr. 8475
Proletari din toate tarile, unitivi! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN _ PIC.R. 51 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX nr. 8475 Simbătă, 8 aprilie 1972 4 pagini 30 bani O condiţie hotărîtoare pentru succesul semănatului şi plantatului Conjugarea eforturilor mecanizatorilor şi cooperatorilor Se ştie că modul în care muncesc mecanizatorii este hotărîtor pentru succesul campaniei agricole de primăvară. Dar, pentru ca ei să-şi aducă deplina contribuţie la însămînţarea tuturor culturilor în perioada optimă şi la un nivel agrotehnic corespunzător, este nevoie să fie sprijiniţi cu tot ce este necesar nu numai de secţiile de mecanizare în care activează, ci şi de unităţile agricole pe care le deservesc. Edificatoare în acest sens sunt şi concluziile ce se desprind din recentul raid-anchetă întreprins prin cîteva ferme de stat şi cooperative agricole din Ţara Birsei. Depăşirea normei zilnice la plantat La ferma vegetală „Tractorul" a I.A.S. Prejmei, cea mai mare parte a forţei mecanice era concentrată la plantatul cartofilor. Tractoriştii Ion Pop, Crăciun Mureşan, Arpad Ilyes şi Ilie Jelor, aflaţi în plină activitate, au fost bucuroşi să ne spună că măsurile luate de şeful de fermă, ing. Gh. Stinghe, pentru buna organizare a muncii, le permit să realizeze şi chiar să depăşească cu regularitate norma zilnică de lucru. într-adevăr, cele constatate aici constituie încă o dovadă elocventă că acolo unde capacitatea organizatorică şi competenţa specialistului se împletesc armonios cu disciplina la locul de muncă şi hărnicia mecanizatorilor, nici rezultatele bune nu se lasă aşteptate. In ce-l priveşte pe şeful de fermă, iată ce ni se pare esenţial de reţinut : pentru ca agregatele de plantat să aibă zilnic front larg de lucru, a creat — cu contribuţia nemijlocită a tractoriştilor Ilie Pop, Ion Mastan şi Zaharia Ispas — un apreciabil avans la pregătirea patului germinativ. Totodată, măsurile luate din vreme pentru sortarea şi calibrarea corespunzătoare a seminţei, încărcarea întregii cantităţi în saci, în vederea manipulării mai lesnicioase, ca şi aprovizionarea maşinilor şi buncărelor direct din remorci, cu tuberculi şi, respectiv, cu îngrăşămintele chimice complexe, care se încorporează în sol simultan cu plantatul, au redus la minimum timpul de staţionare a tractoarelor în brazdă. Ca urmare, s-a reuşit ca pe întreaga fermă să se execute plantatul pe mai bine de jumătate din cele 260 ha, planificate, iar pe o suprafaţă aproape egală să se facă şi rebilonatul. Un pas înainte: sortarea şi calibrarea mecanică a materialului pentru sămînţă Printre unităţile avansate cu însămînţările de primăvară se numără şi cooperativa agricolă din Cristian. Aici, în timp ce plantatul cartofilor se află pe sfîrşite, sfecla de zahăr, însămînţată pe 140 ha., a şi răsărit. — Faptul nu trebuie să surprindă — aprecia Toma Cardoş, inginerul şef al unităţii. Dacă însămînţările din prima epocă s-au încheiat cu avansul permis de despumăvărarea mai timpurie şi în condiţii foarte bune de calitate, aceasta se datoreşte, în primul rînd, aplicării sistemului de organizare şi retribuire a muncii în acord global, sistem care îi cointeresează nu numai pe cooperatori, ci şi pe mecanizatori în rezultatele muncii lor. Spre exemplu, mecanizatorii Petru Ointzen II, Gh. Pivodă şi Herman Zinz, încadraţi în formaţiile complexe de lucru ale cooperativei, s-au angajat să execute mecanizat toate lucrările cerute de tehnologia culturii cartofului, fie-care pe suprafaţa ce i-a fost repartizată. Şi se poate spune că pină acum ei şi-au făcut pe deplin datoria. De remarcat este şi faptul că Ing. C. ILIESCU (Continuare în pag. a 2-a) Realizarea unei densităţi corespunzătoare la plantatul cartofilor, iată care este în aceste zile preocuparea principală a inginerului Dumitru Mitici şi a brigadierului Gh. Ursu de la C.A.P. Hîrseni. Foto: I. TOCANIE în cuprins Contribuţia bănească şi în muncă a cetăţenilor — sursă pentru importante realizări social-culturale. Vitrina cu cărţi. (pag. a 2-a) I Programul săptămînal TV. (pag. a 3-a) Succese ale forţelor patriotice pe fronturile indochineze. Ruperea relaţiilor diplomatice dintre Egipt și Iordania. (pag. a 4-a) La încheierea vizitei in cele 8 state albe nou SATISFACŢIE DEPLINĂ PENTRU SUCCESELE NOBILEI MISIUNI DE PRIETENIE A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU încheierea cu succes deplin şi rezultate rodnice a misiunii de prietenie, pace şi colaborare între popoare, de solidaritate militantă a poporului român cu popoarele din cele opt state africane vizitate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a prilejuit la înapoierea în patrie o vibrantă manifestaţie de bucurie, de stimă şi dragoste fierbinte faţă de conducătorul, iubit al partidului şi statului nostru. Fiind, în permanenţă, urmărită cu deosebită atenţie şi mîndrie patriotică, vizita tovarăşului Nicolae Ceauţescu a produs o adîncă rezonanţă şi adeziune în inimile fiecărui cetăţean al judeţului nostru, al patriei. Consemnăm mai jos gîndurile şi sentimentele mărturisite unor reporteri ai ziarului, de către oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii braşovene, rak' — dintre popoare, colaborare bazata pe stimă, egalitate şi avantaj reciproc. Urmărind îndeaproape desfăşurarea vizitei," primirea călduroasă şi plină de cordialitate făcută solilor poporului român, am avut satisfacţia deosebită de a constata preţuirea de care se bucură politica României de dezvoltare a colaborării prieteneşti cu noile state independente din Africa, înalta apreciere acordată rolului activ pe care îl joacă România în promovarea principiilor fundamentale ale dreptului internaţional, sprijinul multilateral dat acestor state în lupta lor antiimperialistă, pentru apărarea şi consolidarea independenţei naţionale. A fost demonstrat, încă o dată, internaţionalismul consecvent al partidului şi statului nostru, vizita fiind o puternică expresie a solidarităţii militante dintre clasa muncitoare din România şi clasa muncitoare, popoarele din ţările vizitate, care joacă un rol de căpătâi în lupta pentru transformări revoluţionare, pentru construirea noii societăţi“. „Am urmărit cu multă atenţie întreaga desfăşurare a vizitei conducătorului iubit al partidului şi statului nostru, tovarăşul Niculae Ceauşescu, în cele opt ţări africane , ne-a declarat profesorul Csiki Gheorghe, de la liceul „Unirea“ din Braşov. Am simţit o deosebită satisfacţie dă„Acum, cînd ne încearcă pe toţi bucuria reîntoarcerii printre noi a iubitului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi după ce am ascultat cu mult interes cuvîntarea rostită la mitingul de la aeroportul Băneasa, — ne declara Eroul Muncii Socialiste, maistrul Nicolae Comănici, de la Uzina de autocamioane — am înţeles şi mai deplin că vizita în ţările africane şi-a atins pe deplin scopul. Sunt convins şi mă bucur că ea aduce un important şi real folos la cauza colaborării multilaterale — politice,economice, tehnico-ştiinţifice şi cultu- Reducerea cheltuielilor materiale de producţie - obiectiv principal al actualului cincinal DE CE ÎNTÂRZIE FUNDAMENTAREA CONSUMULUI SPECIFIC DE METAL LA UNELE ÎNTREPRINDERI? in actuala etapă de dezvoltare a economiei naţionale, preocupările colectivelor de muncă din întreprinderi pentru creşterea în ritm susţinut a eficienţei economice, pentru dezvoltarea laturilor calitative ale producţiei, cunosc o deosebită amploare. Pe drept cuvînt releva secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din industrie şi construcţii că „Actualul cincinal acordă o mare atenţie reducerii cheltuielilor materiale de producţie, factor hotărîtor pentru creşterea eficienţei întregii activităţi economice, sporirea venitului naţional şi, deci, pentru ridicarea bunăstării oamenilor muncii", în industria constructoare de maşini, ponderea principală a cheltuielilor materiale de producţie o deţine consumul de metal. materia primă de bază, de alîţel, pentru aăreagă această ramură industrială Este, aşadar, cit se poate de firesc ca în întreprinderile constructoare de maşini, colectivele de muncă să urmărească cu deosebit interes reducerea cit mai substanţială a consumului de metal. Numai în întreprinderile din municipiul Braşov, spre exemplu, datorită diminuării consumurilor specifice se vor realiza, în acest an, econom’- 4» metal cifrate la aproape 7.000 de tone. Certitudinea obţinerii acestor economii este dată de fundamentarea lor, in secţiile si atelierele din fabrici si uzine, printr-un larg complex de măsuri tehnice şi organizatorice. Astfel, la Uzina de autocamioane, „Rulmentul", Fabrica de radiatoare şi cabluri, Uzina nr. 2, „Metrom", întreaga economie de metal prevăzută, pentru anul în curs se realizează pe baza unor măsuri tehnice şi organizatorice binecunoscute la ora actuală, unele din ele deja puse in practică. Mai mult, colectivele din unele întreprinderi, în căutarea lor necontenită pentru diminuarea consumurilor specifice, au depistat noi resurse pentru economisirea metalului. Un exemplu de acest gen îl oferă constructorii de autocamioane care s-au angajat să realizeze în acest an economii suplimentare de 100 tone de metal, recent fiind puse în evidență noi resurse pentru economisirea a încă 82 tone. De remarcat este faptul că unele din măsurile prevăzute în programul de activitate al constructorilor de autocamioane pentru diminuarea consumurilor specifice, au o eficienţă deosebită. Aşa este, spre exemplu, cazul măsurilor referitoare la unelemodificări aduse barei de direcţie sau la profilul de jeantă, care dau posibilitatea, fiecare, economisirii în Ing. Ovidiu BARBU, de la Comisia economică a Comitetului municipal Braşov al P.C.R. Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 2-a) Iniţiatorii acţiunii „Micronul, gramul, secundar în slujba eficienţei economice" au realizat în mimul- trimestru o producţie suplimentară de 24.000 rulmenţi de bună calitate. Foto: GH. BANUŢA Mijlocitor cotidian al schimbului dintre industrie, agricultură şi cetăţean — schimb efectuat la tejgheaua magazinului — lucrătorul din comerţ, asemenea oricărui salariat, se simte angajat în efortul general al poporului nostru spre noi cote de bunăstare şi civilizaţie. HârnîcTăţ cariţi princiozitatea," sîrguinţa investite zilnic spre a duce la „întîlnirea“ cu cetăţeanul produsele de care acesta are nevoie, îi asigură, în contextul relaţiilor interumane socialiste, o poziţie demnă, stimată. Tocmai de aceea, cînd se întîmplă să fie încălcat statutul profesiei de lucrător în comerţ, — statut fundamentat pe principiul cinstei, corectitudinii şi solicitudinii faţă de cumpărători — la oprobriul cu care opinia publică sancţionează o astfel de atitudine se adaugă revolta a înseşi majorităţii lucrătorilor din comerţ care se simt, pe bună dreptate, jigniţi de iresponsabilitatea cu care unii „colegi“ de breaslă le întinează profesia. Este însă un lucru dovedit că în comerţ, mai mult ca oriunde, cinstea este permanent pîndită de pericolul necinstei. Pentru a fi incorect, necinstit faţă de cumpărător, nu este neapărată nevoie să fii rău intenţionat, sau să vrei să fii astfel. E suficientă puţină neatenţie ori nepăsare, puţin formalism sau lipsă de conştiinciozitate, pentru ca clientul să plătească mai mult decit trebuie, ca din kilogramul sau suta de grame de... să lipsească nu ştiu cît... Iată de ce munca educativă şi acţiunile preventive cu lucrătorii din comerţ se recomandă ca o necesitate de primordin, reclamată atît de interesele cetăţeanului care nu trebuie în nici un fel înşelat, cît şi de ale lucrătorului din comerţ, dornic să rămînă un om stimat la locul lui de muncă. Un astfel de caracter preventiv a îmbrăcat recentul raid întreprins de două echipe din brigada economică a I.M.J. Braşov, însoţite de reprezentanţi ai echipelor de control obştesc, prin unităţi alimentare din Braşov. Spuneam mai sus că necinstea poate apare în activitatea lucrătorului din comerţ chiar şi fără vreo intenţie expresă în acest sens. Intr-adevăr, controlul efectuat la magazinul alimentar nr. 33 din Braşov, B-dul Lenin nr. 50, n-a reuşit să depisteze nici un element probant pentru intenţia de a înşela cumpărătorii. Dar cu toate acestea, din cîntărirea a 15 pachete de zahăr cubic 1/1 kg, a rezultat o lipsă de 160 g, la 10 pachete pesmet 1/2 kg, o lipsă de 200 g, la 10 pachete făină 1/2 kg o lipsă de 20 g, și un minus de 150 g la 10 pachete de pesmet de 1/1 kg. Așadar, la 25 kg produse alimentare ce urmau să fie vîndute cetăţenilor, sondajul a evidenţiat o lipsă la gramaj de peste o jumătate de kg. Fireşte, nu e o cantitate nemaipomenit de mare, dar nici neglijabilă nu este, dacă ne gîndim că prin aceste unităţi se desfac tone şi tone de produse.. Cine se face vinovat de această potenţială sustragere din buzunarul cetăţeanului? Chestionat, Nicolae Drăgoi, responsabilul unită-tţii, răspunde: — Toate aceste produse au fost preambalate în unitatea noastră în data de 10 martie 1972, în prezenţa gestionarului nostru Ioan Buta care, la terminarea opera-,ţiunilor, a efectuat verificarea prin sondaj a exactităţii cantităţilor preambalate. Ei bine, verificarea lui n-a scos la iveală nici un fel de lipsuri. Tot ce se poate, dar faptul nu motivează cîtuşi de puţin situaţia constatată de echipa brigăzii economice, ba, dimpotrivă subliniază deficienţe mai adînci privind educaţia lucrători-./lor din magazin, superficialitatea cu care se lucrează la preambalarea produselor. Admiţând că „sondajul“ efectuat de I. COMAN (Continuare în pag. a 3-a) ANCHETA NOASTRĂ Cinstea nu se măsoară cu gramul, necinstea, da I MI MIRRI "• Sărbătorirea „Zilei sănătăţii“ Ieri, în întreaga reţea medicosanitară a judeţului a fost sărbătorită „Ziua sănătăţii“. Prilej de bilanţ şi responsabilă prospectare a viitorului, momentul a fost salutat în toate marile unităţi medico-sanitare în cadrul unor adunări festive la care au participat membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţean, municipal şi orăşeneşti. Incepînd de azi, o serie întreagă de alte manifestări vor marca pretutindeni, în reţeaua sanitară a judeţului, „Luna mondială a sănătăţii“, lună închinată în acest an eforturilor întreprinse pentru cercetarea terapeuticii cordului. l (Continuare în pag. a 2-a) în pagina a 4-a Bilanț bogat al vizitei în Africa a tovarășului Nicolae Ceaușescu • Cu săgeţi împotriva mitralierelor • Tragedia copiilor care defrişează jungla • Injustiţia are un nume: marea proprietate şi trusturile. Infiltrarea puterilor imperialiste în lumea Amazoniei s-a produs în condiţiile unui veritabil roman de aventuri, ca şi momentul cînd s-a dat „startul“ în „goana după aur“ Aşa, de pildă, unul din vechii speculanţi de terenuri, Amos Selling, a lansat în marile ziare din S.U.A. o reclamă abilă, pretinzînd că solicită investiţii de capitaluri Fabulosul şi tragicul Amazoniei (ud în achiziţii de terenuri „fără alt scrip“ decît ,,să împârţim între noi bănetul ascuns în junglă“. Anunţuri de felul celui plasat de Selling au apărut cu sutele şi au atras o puzderie de traficanţi, gata să-şi asume o parte cit mai copioasă din „oala plină cu aur“. Marile puteri financiare, cu bogată experienţă în acest gen de afaceri ştiau însă mai bine ce e de făcut şi cu cine trebuie, tratat. Societatea ..Deitec“, aparţinînd grupului Rockefeller, şi-a asumat 531 009 hectare de teren în inima lui Mato Grosso, unde s-au descoperit zăcăminte de uraniu. Va(Continuare în pag. 4-a)