Drum Nou, iunie 1972 (Anul 29, nr. 8521-8545)

1972-06-24 / nr. 8540

Pag. 2 iniţiativa de la „Hidromecanica „întregul spor de producţie AL ANULUI 1972 CU SCULE ECONOMISITE“ a fost preluată cu entuziasm de colectivul U.F.R.M.A. Codea Iniţiativa lansata de colectivul uzinei „Hidromecanica" — de a realiza întregul spor de produc­ţie al anului 1972 cu scule eco­nomisite “, a fost primită cu viu interes de întregul colectiv al Uzinei de fabricaţie, reparaţii şi montaj în agricultură din Codlea. în grupele sindicale s-au organi­zat dezbateri privind posibilită­ţile preluării iniţiativei. Biroul or­ganizaţiei de partid, prin comisia sa economică, a antrenat nume­roase cadre de specialitate la efectuarea unor analize şi calcu­le. Iată şi primele concluzii: — în acest an va trebui să realizăm pe aceleaşi suprafeţe de producţie un spor de 6 mi­lioane lei — ţinea să ne preci­zeze de la bun început ing. Du­mitru Galeş, directorul întreprin­derii. Cunoscînd însă cererile in­sistente ale unităţilor agricole pentru piese de schimb, suban­­samble şi maşini, ne-am angajat să depăşim prevederile de plan cu 4 milioane lei. Desigur că nu ne poate fi indiferent cu ce chel­tuieli realizăm aceste sporuri de producţie. O importantă cale de optimizare a costurilor de fabri­caţie se află tocmai în reduce­rea cheltuielilor cu sculele, care, în acest an, conform planului, se ridică la 59,5 lei la mia de lei producţie marfă. Preocupările noastre de pînă acum pentru îm­bunătăţirea regimurilor de aş­­chiere, a confecţionării şi ascuţi­rii sculelor, ne-au condus la re­ducerea nivelului acestor chel­tuieli — pe primele cinci luni ale anului — la 55,3 lei la mia de lei producţie marfă. Avem convin­gerea că prin crearea unei o­­pinii de masă în jurul dezidera­telor gospodăririi raţionale a sculelor, vom putea reduce chel­tuielile şi sub acest nivel, să ob­ţinem o economie anuală de cca. 600.000 lei şi deci practic să rea­lizăm întregul spor de producţie al anului 1972 cu scule economi­site. în secţiile de fabricaţie cele relatate de directorul întreprin­derii au prins deja contururi pre­cise. Ne aflăm în secţia uzinajă Interlocutor, maistrul Mihai Bot­­nar, şeful secţiei. „ La consumul de scule, în prezent se înregistrează mari di­ferenţe de la un muncitor la al­tul. Unul cu vechime îndelungată în producţie, cum este strungarul Mihai Ursan, cu un set de patru cuţite specializate, strunjeşte un număr de 100—120 arbori cotiţi, în timp ce un începător ca Ioan Dulgheru sau Mihai Tofănescu, nu realizează decît 30—40 de ar­bori. Explicaţia se găseşte, fi­reşte, în măiestria profesională, dar nu numai în aceasta. Mult depinde de exigenţa maiştrilor, de modul în care urmăresc con­sumul de scule, respectarea teh­nologiei de fabricaţie şi în spe­ Prin reducerea consumului de scule se vor obţine, în acest an, economii în va­loare de 600.000 lei. Strungarul Mihai Ursan, cu un set de scule realizează 100—120 arbori cotiţi, faţă de 50 cît prevăd normele. Sculerul Tom­a Ionescu s-a angajat să recondiţioneze lunar 20—25 freze uzate, d­ar a regimurilor de aşchiere. Pentru a ne încadra în exigen­ţele iniţiativei celor de la „Hidro­mecanica", ne-am propus: pe de o parte să extindem experienţa bunilor gospodari ai sculelor prin demonstraţii practice la lo­cul de muncă, iar pe de altă par­te, să sporim exigenţa. Aşa, de pildă, am luat măsura ca la fie­care loc de muncă să se afişeze tabele cu profilul geometric al sculelor, regimurile de aşchiere şi indicaţii tehnologice. Totoda­tă, maiştrii au primit sarcini pre­cise privind urmărirea modului în care se respectă regimurile optime de aşchiere şi ascuţire a sculelor, eliberarea sculelor noi făcîndu-se numai cu avizul mais­trului. La nivelul fabricii, iniţiativele pentru gospodărirea raţională a sculelor cunosc şi alte faţete. To­varăşul Mircea Ducaru, secreta­rul organizaţiei de partid, ne-a re­latat că în cadrul acţiunii „Mi­cronul, gramul, secunda­r în slujba eficienţei", se acordă o atenţie deosebită reducerii con­sumului de scule. Noua iniţiati­vă a devenit de altfel o­ parte componentă a primei, în secţii se pregătesc panouri pentru popularizarea ei, a experienţei bunilor gospodari ai sculelor. Pe linia creşterii exigenţe­lor, s-a hotărît instituirea u­­nui buget lunar de scule pe fie­care muncitor. Pe această cale se vor putea urmări mai îndea­proape rezultatele pe oameni şi vor putea fi stimulaţi — moral şi material — cei ce se disting în această întrecere. Totodată, s-au luat măsuri pentru crearea unor condiţii tehnice care să pre­lungească viaţa sculelor. Pri­mele rezultate se şi văd. Sculerul Tom­a Ionescu şi-a înscris numele­­ printre cei dinţii la panoul fruntaşilor acestei întreceri pentru mai mult şi mai ieftin. El a reuşit ca din frezele uzate să realizeze scule bune pentru alte operaţii, anga­­jîndu-se ca pînă la deschiderea lucrărilor Conferinţei Naţionale a partidului să mai recondiţioneze 20—25 astfel de scule, ridicînd volumul economiilor lunare la circa 3.000 lei. Aşadar, iniţiativa celor de la „Hidromecanica" se aplică de-a­­cum practic în încă două din în­treprinderile judeţului, deşi de la lansarea ei au trecut doar cîteva zile. Fără îndoială că în următoarele zile, noi şi noi co­lective de muncă se vor angaja să realizeze întregul spor de pro­ducţie al anului 1972 cu scule economisite. Z. FORT ÎK 4­­ $1­6 Li!­ lUi­ mare din pag. 1) context măsurile luate pentru înlăturarea strangulărilor la preparaţie prin montarea a două linii de mare producti­vitate şi a alteia de filaj cu inele. Ne străduim, totodată, să permanentizăm cadrele noas­tre, printr-o grijă sporită pen­tru condiţiile de muncă şi cele sociale. Avem convingerea că prin construirea unui cămin de nefamilişti şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuit în gene­ral, vom lichida fluctuaţia. Toate aceste măsuri ne vor ajuta să ridicăm coeficientul de schimburi de la 2,75 la 2,85, obţinînd pe această cale importante cantităţi de pro­ducţie, în condiţii de eficienţă sporită. Vrem ca sporurile de pro­ducţie pe care ni le-am pro­pus să le obţinem prin înde­plinirea planului cincinal îna­inte de termen, să le realizăm în condiţii de eficienţă sporită şi pe cît posibil din materii prime economisite. Pe baza investigaţiilor pe care le-am efectuat pînă în prezent, pu­tem să ne angajăm să econo­misim, prin reducerea consu­murilor specifice, o cantitate de circa 100 tone materii pri­me, care reprezintă o econo­mie de 25 milioane lei. Toate aceste măsuri, a că­ror înfăptuire desigur că va necesita eforturi, ne creează garanţii că planul cincinal ac­tual va putea fi depăşit cu circa 275 milioane lei. Acesta este aportul nostru, al munci­torilor, inginerilor şi tehnicie­nilor de la Filatura de lînă pieptănată din Ghimbav, la entuziastul efort naţional în­dreptat spre devansarea în­făptuirii măreţului program de construire a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate, e­laborat de Congresul al X-lea al partidului. Şi sîntem ferm hotărîţi să ne respectăm întoc­mai cuvîntul dat! DRUM & C­U ÎN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII (Urmare din pag. 1) Nu am mai aşteptat să fie terminată construcţia vii­toarei hale, ci prin reorga­nizarea sectoarelor de pro­ducţie, prin utilizarea mai judicioasă a spaţiilor exis­tente, ne-am angajat să obţinem sporul de produse de care vă vorbeam. Pro­­cedînd astfel, am reuşit ca de cîteva zile încoace să producem în plus circa 5.000 de bucăţi tricotaje în fiecare 24 de ore. — Despre ce fel de tri­cotaje este vorba ? — în primul rînd, articole pentru copii, oferite în „pre­mieră" pe piaţa internă . CE ESTE NOU LA DUMNEAVOASTRĂ ? modele noi de costumaşe şi pantalonaşi, jachete şi ro­chiţe. De asemenea, pentru adulţi, scampolouri, rochii pentru femei şi bluze băr­băteşti. — Cînd au început să producă noile capacităţi ? — Primele utilaje au fost montate încă în luna apri­lie, în prezent marea majo­ritate fiind deja integrată în procesul de fabricaţie. In această fază, un aport substanţial l-au adus teh­nicienii noştri care au reu­şit să le pună cît mai re­pede în funcţiune. — Deci braşoveanul va avea prilejul să găsească în magazine tot mai multe tricotaje ce poartă marca fabricii dv. — Aproape jumătate din produsele amintite au fost trimise în unităţile de des­facere din judeţ şi de la o zi la alta cantităţile sunt în creştere, o dată cu intrarea în producţie a noilor uti­ laje.1 La panoul o­noare a­ fruntaşilor întrecerii Strungarul, VALER ANGHELEA, din sec­ţia mecanică a aceleiaşi uzine, depăşeş­te zilnic sarcinile de plan cu circa 10 la sută, dînd numai produse de bună cali­tate. Comunistul Valer Anghelea este şi un bun pedagog, împărtăşind celor tineri ,,secretele" meseriei, ale performanţelor atinse de el în decursul celor 5 ani de cînd este fruntaş în întrecerea socialistă. Lăcătuşul MOISE NEAGA este binecu­noscut în întreaga Uzină mecanică de material rulant. In cei 20 de ani de cînd lucrează aici, şi-a dobîndit un bun re­nume, de 8 ani fiind consecutiv fruntaş în întrecere, în cinstea Conferinţei Naţio­nale a partidului, secţia montaj în care lucrează a înregistrat o depăşire de plan de peste 1 milion lei, la care şi-a adus un aport de seamă şi echipa lăcătuşului Moise Neaga. amv­*«««iaiBi*««««iv«*i*«ivi*«*«i*«*ia***ia­iiivi*i*i*««iiii CE OFERĂ CELOR MICI, VACANŢA MARE? Toţi copiii ţării trăiesc din plin primele zile de vacanţă. O bună parte din ei au pornit în drumeţii sau se află deja în tabere la munte şi la mare, alţii lucrează avîntat pe şantierele şi ogoarele patriei. Inspectoratele şcolare, condu­cerile organizaţiilor U.T.C. şi de pionieri, ca­drele didactice îşi unesc eforturile în această perioadă pentru a crea condiţiile optime des­făşurării vacanţei. Pentru a informa cititorii noş­tri cu amănunte, ne-am adresat tovarăşei ELENA GEORGESCU, inspector general­­al Inspectoratu­lui şcolar al judeţului Braşov. —­­n afară de cele 6 tabere de elevi şi cele 4 colonii, despre ca­re am scris deja în ziarul nostru, ce ne mai puteţi spune în a­ceastă privinţă ?­­— Vreau să mai adaug că în afară de taberele amintite, Con­siliul judeţean al Organizaţiei Pionierilor organizează tabere în corturi, de cite 7 zile, la Plaiul Foii, Babarunca şi Sîmbăta de Sus, continuînd astfel tradiţiona­lul „Circuit al munţilor". Demn de remarcat este faptul că cei 1.200 de pionieri care vor pe­trece zile minunate în aceste ta­bere se vor autogospodări. De asemenea, Comandamentul jude­ţean de organizare a vacanţelor şcolare va avea în vedere orga­nizarea taberelor de către şcoli, mai ales la mare, schimbul cu alte judeţe, practicat şi în anii trecuţi de liceele 1, 4, „Honterus", liceul Săcele şi Şcoala generală nr. 15 Braşov. Acelaşi comanda­ment, în colaborare cu Inspecto­ratul şcolar, C.J.O.P., Consiliul ju­deţean al sindicatelor şi comite­tele sindicatelor de la „Tracto­rul", U.A.B. şi „Rulmentul" orga­nizează tabere pentru copiii sa­lariaţilor acestor întreprinderi, cu finanţare din fondurile comitetelor sindicale. Şi încă o menţiune : Casele pionierilor din Braşov şi Făgăraş vor organiza în afară de tabăra în corturi pe litoral, tabere pe profite , de aeromodele (Sînpe­­tru), navomodele (Tuşnad), radio (Pădurea Bogăţii), a micilor na­­turalişti (Racoş), de turism (Vanga, Plaiul Foii, Perşani), arte plastice (Pădurea Runcu-Racoş). — Ce se va face în această va­canţă pentru realizarea în conti­nuare a dezideratelor educării comuniste a tinerilor ? — Conducerilor şcolilor, consi­liilor pioniereşti comunale, oră­şeneşti şi municipale le revine sarcina de a organiza pe plan local vacanţa de vară în aşa fel incit programul de relaxare să fie dublat în permanenţă de unul cu un puternic caracter educa­tiv. Pentru îndeplinirea acestui deziderat major,­se vor­ organiza la Braşov, Oraşul Victoria, Sîn­­petru tabere ale elevilor pentru construirea de baze sportiv-turis­­tice, de cercuri şi ateliere teh­­nico-ştiinţifice, sau care vor func­ţiona pe şantierele de construcţii şcolare, edilitar-culturale etc. Vor fi construite brigăzi de muncă pa­triotică, care să participe activ la lucrările de întreţinere şi recol­tare a culturilor în cadrul C.A.P.­­urilor şi I.A.S.-urilor. Desigur, în acest domeniu, rolul primordial îl joacă cele 40 de microferme şco­lare existente în judeţ. De asemenea, şcolarii noştri vor participa nemijlocit la acţiu­nile de înfrumuseţare a localită­ţilor, vor primi spre îngrijire per­manentă parcuri şi zone verzi, e­­dificii social-culturale, terenuri sportive etc., stabilindu-se respon­sabilităţi precise pe grupe şi de­taşamente de pionieri, stimulîn­­du-se iniţiativa şi spiritul de res­ponsabilitate pionierească. Tot pentru educarea copiilor în spiritul dragostei faţă de muncă, s-a stabilit ca ei să contribuie ac­tiv la gospodărirea şi întreţinerea taberelor de vacanţă, la organi­zarea activităţilor zilnice. în li­nele locuri se va introduce chiar, experimental trecerea în ges­tiunea pionierilor a celor mai multe din activităţile administra­­tiv-gospodăreşti. — Aceasta în ceea ce priveşte educarea prin muncă pentru muncă. Dar pe planul educării politico-ideologice, patriotice şi cetăţeneşti, ce preconizaţi ? — Comitetul judeţean U.T.C. şi C.J.O.P., vor asigura taberele, clu­burile şi şcolile cu un număr suficient de ziare, broşuri şi cărţi politice, vor trimite în tabere lec­tori care vor dezbate problemele cele mai importante ridicate la Conferinţa Naţională a partidului. De asemenea, programele tabere­lor vor cuprinde, în afară de în­treceri sportive şi artistice, infor­mări politice, seri destinate învă­ţării de cîntece şi poezii patrio­tice, simpozioane, vizite şi excursii în împrejurimi axate pe cunoaşterea nu numai a obiecti­velor turistice ci şi a monumente­lor istorice, a realizărilor social­­economice. — Dacă vreţi să concretizaţi. — Numai în excursiile mari, interjudeţene, cu durata de 7 zile, vor pleca peste 4.000 de copii din judeţul nostru. 40 de echipaje ale „Cutezătorilor" se pregătesc pen­tru startul în expediţiile pionie­reşti, iar ansamblul „Crai nou" pentru participarea la festivalul „Litoral '72". Pionierii noştri vor fi prezenţi la expoziţia de filate­lie organizată anul acesta de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor la Ploieşti, la concursul de orientare turistică „Trei brazi" se vor întrece pentru cupa „Cra­vatele roşii" la minifotbal, vor fi angrenaţi în multe alte concursuri cultural-sportive. Se-nţelege, n-a fost neglijată nici participarea la acţiunile complexe de pregătire pentru apărarea patriei. La Braşov, Făgăraş, Codlea Rîşnov şi Oraşul Victoria vor funcţiona cluburi ale elevilor în­zestrate cu materialul sportiv şi cultural necesar asigurării unui program distractiv, fortifiant. Pe tot parcursul vacanţei vor func­ţiona, în diferite perioade de timp, baze turistice la Braşov (41, Să­­cele (2), Codlea, Predeal, Feldi­­oara, Rupea, Şercaia, Făgăraş şi Oraşul Victoria, cu un total de 1.160 locuri. După cum vedeţi, o bogăţie de activităţi variate, cu un caracter complex formativ-educativ şi de recreere. Rămîne ca inspectoratul şi ceilalţi factori care răspund de organizarea acestei vacanţe mari să urmărească şi să asigure tra­ducerea în viaţă a acestor pro­grame. Convorbire realizată de : Adelina PÎSLARU ­ O nouă­­ expoziţie , la sala­­ „Arta“ \ Astăzi, la sala de ex­­­poziţii „Arta“ din Bra­i­şov, va avea loc verni-­ sajul expoziţiei artistului­­ plastic braşovean, Florin­a Butnariu. Vor fi expuse 4­30 ele lucrări in ulei (pei-­ sate, flori, compoziţii). "1 ­IV« ««M­­­MV« M­­ ■ I ■ I ■ I ■ (Urmare din pag. 1) vînd sarcina exclusivă de a efec­tua atît analiza critică a siste­mului de evidenţă existent, cît şi experimentarea soluţiilor pre­văzute. Obiectivele urmărite prin raţio­nalizarea sistemului de evidenţă vizează îmbunătăţirea , substan­ţială a muncii de conducere, prin asigurarea unor­ informaţii cît mai complete şi la termene scurte, cît şi ieftinirea sistemului de evidenţă. Analiza proiectelor elaborai© demonstrează în mod elocvent posibilitatea reducerii cu 30—80 la sută a documentelor şi formularelor în circulaţie, necesi­tatea reproiectării sau înlocuirii unor formulare fără a diminua ca­litatea informaţiilor. De exemplu, proiectul privind „Programarea şi urmărirea prestării serviciilor de salubritate", întocmit de inginerul Traian Bîrsăşteanu de la între­prinderea de gospodărie comu­nală municipală Braşov, prevede reducerea numărului de docu­mente de la 132 la 82 cît şi a for­mularelor pe timp de un an de la 156.636 bucăţi la 62.471 bucăţi, respectiv 61 la sută, cu o efi­cienţă economică pentru între­prindere de 488.325 lei. Prin re­ducerea volumului de evidenţă, salariaţii care conduc aceste ac­tivităţi vor fi degrevaţi aproape în întregime de întocmirea unor situaţii şi formulare, folosind timpul disponibilizat la urmărirea executării prestaţiilor şi luarea măsurilor necesare pentru reme­dierea eventualelor dereglări. Şi celelalte proiecte întocmite în unităţile Consiliului popular judeţean conduc la reducerea substanţială a cheltuielilor. Ast­fel, proiectul privind „Organiza­rea şi funcţionarea serviciilor ho­teliere" realizat la întreprinderea de gospodărie comunală şi loca­tivă Făgăraş prevede o eficienţă de 202.932 lei, iar proiectul pri­vind „Programarea şi urmărirea operativă a distribuţiei de gaze" o eficienţă de 115.000 lei anual. Dacă luăm în considerare faptul că aceste proiecte au luat în analiză numai cîte o activitate din cadrul întreprinderii, ne pu­tem da seama de eficienţa eco­nomică a extinderii raţionalizării sistemului de evidenţă. Primele­ rezultate în acţiunea de perfecţionare a sistemului ne a­­rată clar că există suficiente po­sibilităţi pentru combaterea risi­pei de timp şi a noianului exage­rat de evidenţe, în folosul muncii de concepţie, şi dirijare raţională a producţiei, rezumîndu-ne numai la obţinerea informaţiilor strict necesare luării deciziilor direc­tive cu eficienţă imediată. Aşa cum sublinia tovarăşul NI­­COLAE CEAUŞESCU, în cuvînta­­rea la Conferinţa pe ţară a ca­drelor de conducere din între­prinderi şi centrale industriale şi de construcţii, trebuie „ca în cel mai scurt timp să punem ordine şi intr-adevăr să reducem sub­stanţial datele care se cer fără a renunţa însă la cele strict ne­cesare unei bune informări, dar să le facem cît mai operative, să lichidăm practica de a trimite tot felul de circulare şi instrucţiuni, care cel puţin în proporţie de două treimi sunt inutile, iar trimite­rea lor jos, în unităţi, este total nejustificată". In spiritul acestor indicaţii re­zultă clar pentru toate cadrele de conducere din unităţile economiei şi administraţiei locale, să înţe­leagă faptul că raţionalizarea sis­temului de evidenţă şi perfecţio­narea sistemului informaţional re­prezintă una din cele mai impor­tante rezerve de creştere a efi­cienţei economice. Pentru întreprinderile judeţului Braşov, traducerea în viaţă a programului stabilit de conduce­rea partidului va fi mult uşurată şi de faptul că aici au luat fiinţă instituţii şcolare specializate : Li­ceul pentru prelucrarea automată a datelor şi Facultatea de infor­matică de pe lingă Universitatea Braşov, precum şi Centrul terito­rial de calcul. Toate acestea re­prezintă premise sigure pentru ca întreaga activitate de raţionali­zare a evidenţei, de pregătire a condiţiilor pentru trecerea la in­troducerea sistemului de condu­cere cu mijloace de prelucrare automată a datelor, de utilizare eficientă a tehnicii de calcul să se desfăşoare în condiţii cît mai bune, cu efecte imediate in îm­bunătăţirea structurii organizato­rice a întreprinderilor şi ridicarea continuă a eficienţei economice. Rezultatele primei etape în acţiunea de raţionali­zare a sistemului de evidenţă Nr. 8540 II Manifestări consacrate Anului internaţional al cărţi La Braşov, au loc în prezent numeroase manifestări consacra­te „Anului internaţio­nal al cărţii". Printre acestea se numără şi „Zilele cărţii pentru copii şi tineret". Cu acest prilej, os lingă vitrinele şi expozi­ţiile de carte organi­zate de librăriile din oraşele şi comunele judeţului nostru. Co­mitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă organizea­ză în colaborare cu Editura „Ion Creangă" şi cu Asociaţia scrii­torilor din Braşov, numeroase întîlniri cu tinerii cititori. Astfel, scriitorul Corneliu Buzinschi, redactorul şef al Editurii „Ion Creangă", însoţit de scriitori braşoveni, a purtat discuţii cu ti­nerii din Feldioara şi Rupea, fiind abordate probleme ale temati­cii şi graficii şi mo­dalităţilor de editare a cărţilor pentru co­pii şi tineret. De ase­menea, C. Buzinschi s-a întîlnit cu condu­cători ai Centrului de librării Brașov, cu a­­cest prilej fiind dez­bătute aspecte ale relației editori-edi­­tură-centru de libră­­rii-cititori. URGENTA ŞI RECOLTAREA ŞI DE­POZITAREA FINULUI! (Urmare din pag. 1) recolta 1971. Avînd în vedere că judeţul nostru se situează într-o zonă cu un grad ridicat de preci­pitaţii, depozitarea cea mai po­trivită a finurilor este cea în şuri şi fînare. Pentru aceasta, în mul­te unităţi agricole, în apropierea grajdurilor, s-au construit fînare încăpătoare. „Pînă acum noi am construit trei fînare — ne spunea Ion Cîrstea, preşedintele C.A.P. Şinca Veche. De asemenea, am închiriat şi 21 de şuri în cele trei sate aparţinătoare cooperativei, aşa că întreaga cantitate de fî­­nuri va fi depozitată aici. Tot în şuri vom introduce şi paiele care vor fi utilizate în hrana anima­lelor". Asemenea preocupări am întîlnit şi la cooperativele agri­cole din Veneţia, Recea, Berivoi etc. Sînt însă un număr de coo­perative unde depozitarea fînu­­rilor se face atît în şuri cît şi sub cerul liber, în şire şi stoguri. Intrucît construirea şirelor şi stogurilor a început, atragem a­­tenţia asupra unor neajunsuri ca­re trebuie înlăturate de urgenţă, în satul Fîntîna, de exemplu, un­de arătam că se mai găsesc şi acum grămezi de fîn stricat, con­struirea unei șire de fîn se face în mod necorespunzător. Fînul, în loc să fie așezat pe un „pat" din ramuri sau de oaie, este aruncat direct pe pămînt Acest lucru va duce la noi pierderi din recoltă. Bunul gospodar, înainte de a în­cepe construirea unui stog sau a unei șire de fîn, alege mai intm­ locul potrivit, un teren ridicat, fe­rit de vînturi puternice şi de re­vărsarea apelor. Aşază un st de ramuri la bază şi apoi incă depozitarea finului. Este bine acolo unde o parte din canti­tea de fînuri se mai depozite, sub cerul liber, să fie organiz echipe din oameni pricepuţi ci au acumulat în decursul anil o experienţă pozitivă în construit de şire şi stoguri. Numai ac­­înd toată atenţia bunei depe ţări a fînurilor vom putea asigi buna lor păstrare, înlăturînd serie de pierderi. Cu prilejul raidului-anchetă treprins în mai multe unităţi ac­cole din judeţ, am constatat alte neajunsuri. La Vad, Serec Pârău, Beclean şi în alte lici­taţi, lipsesc un număr de ţigle pe acoperişul fînarelor sau şi lor unde se depozitează nutre­rile. Repararea acoperişurilor impune de urgenţă, deoare prin spărturile existente pătrur apa provenită din precipitaţii -i se poate duce la degradarea nei părţi din nutreţ. Lipsesc, asemenea, în multe locuri ust­­ilele pentru stingerea incene­lor. Această neglijenţă trebuie,­gent remediată. Recoltarea şi depozitarea iu­­rilor sunt acţiuni de care treb să se ocupe cu tot simţul de­­ pondere nu numai factorii de d­ ducere din unităţile agricole, şi organele locale de partid de stat. Se impune o organîze perfectă a muncii, mobilizarea forţe şi mijloace suficiente, aşi ca întreaga recoltă să fie strîn la timp şi fără pierderi, depo­tîndu-se în cele mai bune cr­diţii.

Next