Drum Nou, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9088-9112)
1974-04-30 / nr. 9112
ZIARUL „DRUM NOU“ OFICIUL P. T. T. R.-Z? X. JUDEȚUL' immmniun rummu ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢAN BRAŞOV Al P.C.R Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI Nr. 9112 Marţi, 30 aprilie 1974 4 pagini 30 bani JURNAL DE ÎNTRECERE DIN ANUL JUBILIAR OAMENII MUNCII ÎNSCRIU SUCCESE DE SEAMĂ IN ÎNDEPLINIREA PLANULUI SI ANGAJAMENTELORIndustria braşoveană a îndeplinit planul pe 4 luni cu 2 zile mai devreme întrecerea socialistă, desfăşurată cu entuziasm între colectivele de muncă din industria braşoveană, a generat în acest an un front larg de acţiune pentru folosirea cit mai deplină a resurselor pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, comuniştii au antrenat colectivele de muncă în aplicarea unor măsuri eficiente pentru utilizarea cu randamente superioare a capacităţilor de producţie, a timpului de lucru, pentru modernizarea tehnologiilor de fabricaţie şi aplicarea altora noi, de mare eficacitate, la diversificarea producţiei şi îmbunătăţirea parametrilor la numeroase produse aflate în producţia curentă. Toate aceste iniţiative şi acţiuni, desfăşurate sub imboldul în muncă al marilor evenimente ale acestui an — a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al P.C.R. — au determinat obţinerea unor importante sporuri de producţie, realizarea în numeroase întreprinderi a prevederilor de plan pe 4 luni cu mult înainte de termen. Ca urmare, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din industria braşoveană se prezintă la sărbătoarea internaţională a celor ce muncesc cu un bogat bilanţ de realizări. Cea mai importantă dintre acestea o constituie faptul că industria braşoveană A ÎNDEPLINIT PREVEDERILE DE PLAN PE PRIMELE PATRU LUNI LA PRODUCŢIA MARFA CU 2 ZILE MAI DEVREME, ceea ce creează posibilităţi pentru realizarea unei producţii marfă suplimentare, în aceste zile, de circa 125 milioane lei. Ea se concretizează, printre altele, în 600 de tractoare, 20.000 rulmenţi, 8000 kW motoare electrice, 1000 tone ciment, 36.000 m.p. ţesături şi multe altele. La obţinerea acestor succese o contribuţie de prim rang au adus-o colectivele de muncă de la „RULMENTUL“, ÎNTREPRINDEREA DE AUTOCA-* MIOANE, „TRACTORUL", COMBINATUL CHIMIC FAGARAS, C.P.L., ÎNTREPRINDEREA DE LIANȚI, I.F.E.T. BRAȘOV, „RĂSĂRITUL", ŢESĂTORIA CODLEA, „REPUBLICA" și altele. întreprinderea de radiatoare şi cabluri 340 tone combustibil economisit Acţiunile întreprinse de colectivul atelierului energetic, în colaborare cu muncitorii, inginerii şi tehnicienii din celelalte secţii şi ateliere de la întreprinderea de radiatoare şi cabluri, pentru gospo,dărirea cît mai judicioasă a resurselor energetice sunt deosebit de eficiente. Ele se înscriu dealtfel în cadrul unor largi preocupări ale colectivului din întreprindere în aplicarea şi extinderea continuă a iniţiativei „Contul colector de economii al grupei sindicale“. Rodnicia acestor măsuri se conturează tot mai depiin. Numai în trimestrul 1 a.c., spre exemplu, au fost economisite 340 t.c.e. la combustibil și 100 MWh la energie electrică. Printre „resursele" acestor economii se numără extinderea termoficării, ridicarea randamentului la cazanele de apă fierbinte, etan sarea reţelei de aer comprimat, evitarea mersului în gol al utilajelor şi instalaţiilor şi multe altele. „Colorom“ Codlea * * * Livrări suplimentare la export Preocupările chimiştilor din Codlea pentru continua perfecţionare a tehnologiilor de fabricaţie, asimilarea în fabricaţie a unor noi tipuri de coloranţi, cu parametri superiori, in vederea diversificării şi modernizării producţiei de coloranţi au cunoscut în ultimul timp o substanţială creştere. Este, dealtfel, unul din principalii factori care au făcut ca produsele chimiştilor de aici să cîştige o binemeritată şi tot mai largă apreciere a clienţilor de pe piaţa externă. Iată o dovadă de ultimă oră : încă de ieri prevederile de plan la export pe primele patru luni ale anului erau deja depăşite cu 400.000 lei valută, spor căruia i se vor adăuga altele prin livrările în U.R.S.S. şi Japonia a noi cantităţi de coloranţi şi intermediari. De remarcat TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAI că prin aceasta există posibilităţi foarte mari pentru realizarea integrală a angajamentului asumat pe acest an la export de harnicul colectiv de la „Colorom". cestui succes se află, printre factorii determinanţi, şi reducerea preţului de cost al organelor de asamblare, rezultat al unor eficiente acţiuni de ordin gospodăresc privind utilizarea fondurilor materiale şi băneşti ale întreprinderii. întreprinderea de şuruburi 300.000 lei peste angajamentul anual Colectivul întreprinderii de şuruburi s-a angajat să depăşească prevederile de plan pe anul în curs la beneficii cu 1.500.000 lei. Punînd însă în valoare mult mai operativ și mai eficient resursele existente în acest domeniu, gospodarii de aici, adică întregul colectiv de muncă, au reușit să întreacă încă de pe acum rezultatul pe care se sconta de-abia la finele anului. Iată, în prezent, beneficiul suplimentar realizat de întreprindere se ridică la peste 1.800.000 lei. Este urmarea firească, în primul rînd, a unor rodnice acţiuni pentru sporirea livrărilor de produse şi încasarea operativă a contravalorii acestora. Merită reţinut, de asemenea, faptulcă la baza a- OAMENI IN BÁJÁRI A PENINiI APA In 20 februarie 1974, la ora 12, minerii din schimburile conduse de Mihai Tudor şi Ignătescu Vichente şi-au dat mina în mijlocul galeriei subterane prin care apa viitorului baraj al Tărlungului se va scurge tumultuoasă spre Braşov. La câteva clipe de la momentul izbînzii. Adrian Ciobanu, secretarul organizaţiei de partid, îşi nota intr-un carnet de însemnări: „Astăzi, încă o dată, s-a reuşit să se demonstreze tăria OMULUI in lupta cu îndărătnicia naturii, în numele unui crez nobil, în numele unui mîine mai bun, mai luminos". Acum cînd îl am în faţă pe autorul acestor rînduri, pe cel care-mi punctează succint şi clar importanţa şantierului lacului de acumulare de pe Tărlung, sesizez adînca semnificaţie a cuvintelor omului, în care vocaţia de reporter a izbucnit pe neaşteptate, metaforele apărând aproape involuntar sub condei, îmi face schiţe, îmi vorbeşte de metodele „Else" şi „Bioge", a doua „aplicată la noi pentru prima dată“, de forare, injectare, de ploturi şi lapte dintr-un ciment special, de nucleul de argilă care va căpăta rezistenţa betonului. Termeni tehnici care-i scutește pe oamenii de aici de inutila vorbărie, care-i ajută să se încrînceneze, să învingă tăria rocii, timpul uneori duşmănos. Privită de sus, de pe versantul din dreapta viitorului lac, munca celor aproape 400 de constructori nu pare să aibă nimic spectaculos. Camioane cu încărcături de pînă la 20 de tone se mișcă asemenea unor furnici, adăugind, clipă de clipă, centimetru cu centimetru, tot mai mult pămînt barajului. La turnul de priză o echipă de oameni pregătesc cofraje, toarnă betoane. In altă parte , altă echipă deschide drum liber conductei prin care apa se va îndrepta spre Braşov. Pe versantul din dreapta se lucrează intens la turnarea ploturilor ce vor asigura rezistenţa viitorului baraj. Istoria acestei lucrări, istoria consemnată aici, la cîţiva Carnet de reporter km. de oraşul Săcele, a început în toamna anului 1971. „E o lucrare de mare frumuseţe tehnică — îmi spunea Adrian Ciobanu, ghidul meu in răstimpul de peste 5 ore petrecute pe şantier. E o lucrare cutezătoare, îndrăznesc să adaug, gîndindu-mă la imensul arc al barajului, ce le depăşeşte ca dimensiuni pe cele deja construite. E o lucrare deosebită pentru că milioanelor de litri de apă li se vor opune zeci, sute de mii de tone de material, pietriş, pămînt, argilă, nisip şi, desigur, elementele de bază, inteligenţa şi munca fără răgaz. Cînd uneori plouă, oamenii aceştia, care se uită pe sine adesea, privesc cu duşmănie spre cer, îşi şterg cu mîneca sudoarea şi picăturile de ploaie de pe frunte, devin tăcuţi şi inconştient mîndri că au tăria să nu se lase dominaţi. Prin munca lor, încă de pe acum, furnizează apă Braşovului. Deşi lacul de acumulare încă nu există decit pe hîrtia de cale şi în suflete". Sunt aici oameni din toate colţurile ţării, din 12 judeţe, mai exact. Mulţi au venit cu întreaga familie. Mulţi au la activ ani şi ani de şantier. Destui sunt cei care acum învaţă ce înseamnă să fii constructor. Cei ce n-au rezistat, au dezertat. Au rămas doar cei hotărâţi să facă treabă. Şi alcătuiesc o mare familie în care, unii sunt profesori şi alţii învăţăcei. Şi laolaltă construiesc. Pe cîţiva i-am cunoscut. Iată-l, d£ pildă, pe comunistul Victor Daniliuc, venit aici ca betonist împreună cu întreaga familie. Vorbeşte puţin, clipind des din ochi: „E un baraj de pretenţie, aici nu e o jucărie. Am construit şi hidrocentrala de la Bicaz. Ne dăm silinţa să facem treaba la timp". 11 întreb de concediu. „Pînă nu gătesc, nici nu-mi trece prin gînd aşa ceva". Jos, în fosta albie a Tărlungului, îl aflu pe tehnicianul Simişa Iovanovici. Are 24 de ani. Pare de 30. „Aici întîlnim — îmi zice — toate particularităţile meseriei noastre". Zgomotul vibrocompactorului de 12 tone care trece pe lingă noi ii acoperă vorbele. E tînăr şi,, normal, îl întreb de timpul liber. îmi spune: „E destul de puţin, dar atît cit îl am îl folosesc pentru a mă pregăti să dau la facultatea de construcţii. Merge greu, dar merge". Vorbe puţine, dar pline de miez, mi-a spus şi şeful de echipă Va lean POPA (Continuare în pag. a 6-a) JUDÉTÓL BRAŞOV „Răsăritul" Braşov O diminuare substanţială a cheltuielilor materiale A produce cît mai mult cu cheltuieli cit mai mici — iată o coordonată esenţială a bunului gospodar. Şi, după cum atestă date statistice recente, colectivul întreprinderii „Răsăritul" poate să semîndrească pe drept cuvînt cu un asemenea calificativ. Fiindcă, încă în primele trei luni din acest an nivelul planificat al cheltuielilor materiale de producţie a fost diminuat în mod substanţial , mai precis cu 29,3 lei pentru fiecare mie de lei producţie marfă realizată. Este un lucru cu implicaţii deosebit de pozitive asupra eficienţei activităţii economice din întreprindere. Şi, ca să dăm doar un singur exemplu, trebuie să arătăm că acest fapt a făcut ca beneficiul suplimentar să se ridice în prezent la 560.000 lei. Cu alte cuvinte, întregul angajament anual la acest capitol a fost îndeplinit în mod exemplar și, încă de pe acum, depășit. Preşedintele Hae Kupen a priit pe primul ministru al Finlandei Luni la amiază, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe primul ministru al Finlandei, Kalevi Sorsa, care face o vizită oficială în ţara noastră. La primire au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Ion Păţan, viceprim-ministru şi ministru al comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Gheorghe Petrescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Constantin Vlad, ambasadorul României la Helsinki. Primul ministru finlandez a fost însoţit de Pentti Martin Suomela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti, Bjorn Westerlund, director general al Companiei „Nokia“, Taneli Kekkemen, ambasador în Ministerul Afacerilor Externe, Pekka Omvio, vicepreşedinte al Confederaţiei sindicatelor muncitoreşti din Finlanda, şi Kauko Uusitalo, director general al Companiei „Metex“. Premierul finlandez şi-a exprimatdeosebita satisfacţie pentru bunele rezultate ale vizitei întreprinse în România, care i-a oferit prilejul de a cunoaşte importante realizări ale dezvoltării economice şi sociale ale poporului român, de a avea convorbiri fructuoase pentru evoluţia raporturilor finoromâne. La rîndul său, preşedintele Nicolae Ceauşescu a relevat că această vizită constituie o expresie a bunelor relaţii româno-finlandeze. Şeful statului român a evocat apoi vizita pe care a efectuat-o în Finlanda, convorbirile purtate cu acest prilej, şi a exprimat satisfacţia pentru relaţiile bune, de prietenie existente între popoarele român şi finlandez, în timpul convorbirii, de ambele părţi s-a manifestat voinţa comună de a identifica şi pune în valoare noi posibilităţi menite să contribuie la amplificarea colaborării şi cooperării pe plan economic, cultural şi tehnico-ştiinţific, la întărirea prieteniei dintre Republica Socialistă România şi Republica Finlanda. S-a apreciat că bunele raporturi dintre cele două ţări şi popoare se înscriu ca o valoroasă contribuţie la accentuarea cursului spre destindere, cooperare şi securitate în Europa şi în lume. Abordîndu-se unele aspecte ale vieţii politice internaţionale actuale, a fost relevat interesul celor două ţări în promovarea climatului de pace şi înţelegere internaţională şi, în context, s-a subliniat dorinţa comună de a continua şi în viitor conlucrarea româno-finlandeză pe acest teren. A fost subliniată necesitatea intensificării eforturilor în vederea asigurării reuşitei depline a Conferinţei general-europene, care să ducă la statornicirea pe continentul european şi în întreaga lume a unor relaţii noi, de încredere şi securitate, contribuind la progresul economic şi social al tuturor popoarelor. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a reţinut, apoi, pe oaspeţi la dejun. în timpul dejunului preşedintele Nicolae Ceauşescu şi primul ministru al Finlandei, Kalevi Sorsa, au rostit scurte toasturi. Primirea şi dejunul s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. TOASTUL PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU Doresc să exprim satisfacţia mea, a conducerii statului român şi a partidului nostru pentru relaţiile bune, prieteneşti, dintre România şi Finlanda. Aceste relaţii au exercitat o influenţă pozitivă atît asupra dezvoltării colaborării, bilaterale cît şi asupra contribuţiei pe care popoarele noastre au adus-o şi o aduc la securitatea europeană, la politica de pace şi destindere în întreaga lume. Salutînd vizita domnului primministru şi a celorlalţi prieteni finlandezi care-l însoţesc în România, aş dori să exprim speranţa şi dorinţa noastră ca această vizită să constituie un moment nou în dezvoltarea relaţiilor viitoare dintre popoarele român şi finlandez. In lume sunt asemenea schimbări care impun întărirea colaborării între popoare, intre ţările mici şi mijlocii, o participare activă a fiecărei naţiuni la soluţionarea problemelor ce preocupă întreaga omenire. Avînd convingerea că dezvoltarea vieţii internaţionale merge într-o direcţie care corespunde forţelor progresiste, intereselor păcii şi colaborării popoarelor, exprimăm dorinţa de a colabora strîns pentru dezvoltarea tot mai accentuată a acestei politici noi pe plan internaţional. Aş dori să urez poporului prieten finlandez succese pe calea dezvoltării sale economico-sociale independente, multă prosperitate şi bunăstare! Urez o bună colaborare, în continuare, între popoarele şi guvernele României şi Finlandei! Ia sănătatea domnului prim-ministru, în sănătatea celorlalţi prieteni finlandezi ! Pentru o colaborare trainică, pentru pace ! TOASTUL PREMIERULUI KALEVI SURSA Aș vrea să-mi exprim deosebita bucurie pentru succesul vizitei pe care am întreprins-o în România, ca și pentru onoarea care mi s-a făcut astăzi de a fi primit de dumneavoastră, domnule președinte. Sper că și domnul prim-ministru Manea Mănescu este de acord ca să subliniez, în numele amîndorura, că discuţiile noastre s-au desfăşurat în mod fructuos, vor constitui un nou punct de plecare pentru dezvoltarea colaborării şi relaţiilor dintre ţările şi popoarele noastre. Aş vrea, în acelaşi timp, domnule preşedinte, să spun că colaborarea dintre ţările noastre va a* (Continuo» la pag. a 4-a) Jubileul organizaţiei pionierilor Dumvaici, 18 aprilie, la Braşov au avut loc manifestări cultural-artisitice dedicate împlinirii, la 30 aprilie 1974, a 25 de ani de la înfiinţarea în ţara noastră a primelor detaşamente de pionieri. La festivităţi au participat membri ai birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid, reprezentanţi ai Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, cadre didactice, numeroşi pionieri, încă de la ora 9, în patru puncte ale oraşului, respectiv Liceul nr. 1, şcolile generale nr. 6, nr. 10 şi nr.19, răsunau trompete şi tobe, semn că marşurile pioniereşti sunt gata să-şi declanşeze cadenţa spre Teatrul dramatic, unde pionierii aveau să se întîlnească la spectacolul omagial. In timp ce coloanele cravatelor roşii cu tricolor salutau oraşul şi ziua aniversară cu ritmurile paşilor voioşi, al tobelor şi trompetiştilor, membrii cercurilor tehnicoaplicative, artistice şi sportiv-turistice de la Casa pionierilor se pregăteau să primească oaspeţi. La locurile lor de lucru, ca într-o zi de cerc obişnuită, cînd pasiunea pentru creaţie se converteşte în valori materiale şi spirituale certe, recunoscute, sutele de pionieri au primit vizita unor membri ai comitetelor judeţean şi municipal de cercuri au expus rezultatele obţinute pînă în prezent ca şi planurile de viitor. Insistind asupra valorii cu totul remarcabile a produselor de artizanat obţinute de membrii serturilor tehnicoaplicative, discuţiile purtate au relevat necesitatea de a se acorda o şi mai mare atenţi® (Continuare in pag. a 3-a) Aspect din sală. Activitate mm pe ogoarele udeiului întreţinerea culturilor la timp şi de calitate Precipitaţiile scăzute in ultimele zile, ameliorind în continuare umiditatea solului, influenţează favorabil răsărirea şi dezvoltarea rapidă a culturilor de primăvară. Concomitent însă, beneficiind de aceste condiţii, cresc şi buruienile, fapt ce se repercutează negativ la evoluţia ulterioară a plantelor de cultură. De aceea, atît pentru menţinerea umidităţii solului, cit şi pentru a asigura în viitor plantelor o dezvoltare corespunzătoare,în multe cooperative agricole din judeţ în prezent se lucrează intens la întreţinerea culturilor. Astfel, la Şeroaia, pînă azi, după cum am aflat de la Iulius Bonfert, inginerul şef al cooperativei agricole, s-au executat rebilonări pe 35 ha., au fost lucrate cu grapa plasă 50 ha. cultivate cu cartofi şi s-a erbicidat întreaga suprafaţă de 150 ha, cultivată cu porumb. Menţionăm, totodată, şi activitatea susţinută ce se desfăşoară la Şercaia pentru irigarea culturilor şi în special a legumelor. Pentru că, aşa cum ne informa interlocutorul, aici continuă să se resimtă lipsa umidităţii în sol, agregatul de aspersiune funcţionează necontenit. Ieri, de pildă, au fost irigate 5 ha. cultivate cu ceapă. Lucrările de întreţinere a culturilor sunt la ordinea zilei şi la cooperativa agricolă din Făgăraş. Pînă azi, aici s-au rebifonat cartofii pe 60 ha. din cele 85 ha. cite au fost plantate cu această cultură în anul conept. Astăzi, lucrarea se va termina în întregime. Şi cooperatorii din Făgăraş desfăşoară o activitate susţinută şi în grădina de legume, fiind de actualitate lucrările de plantare a răsadurilor de varză şi conopidă. Ca un exemplu consemnăm că, pînă ieri, la aceste două sorturi de legume au şi fost plantate şapte din cele zece hectare care sunt prevăzute în acest an. Şi, pentru că deficitul de apă din sol se resimte şi aici, toate agregatele de irigat sunt menţinute ■ continuu în stare de funcţionare. Tot de azi, au trecut la întreţinerea culturilor şi cooperatorii din Homorod. Pentru început, activitatea se desfăşoară pe terenurile cultivate cu sfeclă de zahăr. Ca urmare a faptului că întreaga suprafaţă de 67 ha., cit deţine aici această cultură, se lucrează în acord global, cooperatorii, cointeresaţi în obţinerea unor producţii sporite, au şi trecut la executarea unei praşile manuale pentru a împiedica îmburuienarea lanurilor. D. Au terminat semănatul porumbului Activitatea intensă desfăşurată în ultima perioadă de ţăranii cooperatori şi mecanizatori la însămînţarea porumbului, are ca rezultat încheierea lucrării în multe unităţi agricole cooperatiste din zona Rupea. Astfel, pînă ieri s-a terminat semănatul porumbului pentru boabe în cadrul C.A.P. din Criţ, Homorod, Jibert, Dopca, Rupea, Buneşti şi în alte unităţi. In unele din cooperativele amintite s-a încheiat şi semănatul porumbului pentru siloz, cu această lucrare declarîndu-se terminată campania însămînţărilor de primăvară. în prezent, cooperatorii din zona Rupea se pregătesc pentru declanşarea lucrărilor de întreţinere, a culturilor, care în anul acesta vor fi efectuate în acord global şi cu mijloace mecanice pe suprafeţe mult mai mari decât în anul trecut