Drum Nou, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9088-9112)

1974-04-30 / nr. 9112

Z­I­A­R­U­L „D­R­U­M NOU“ OFICIUL P. T. T. R.-Z? X. JUDEȚUL' immmniun­ rum­mu ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢAN BRAŞOV Al P.C.R Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI Nr. 9112 Marţi, 30 aprilie 1974 4 pagini 30 bani JURNAL DE ÎNTRECERE DIN ANUL JUBILIAR OAMENII MUNCII ÎNSCRIU SUCCESE DE SEAMĂ IN ÎNDEPLINIREA PLANULUI SI ANGAJAMENTELOR­­­Industria braşoveană a îndeplinit planul pe 4 luni cu 2 zile mai devreme întrecerea socialistă, desfăşurată cu entuziasm între colectivele de muncă din industria braşoveană, a ge­nerat în acest an un front larg de acţiune pentru folosirea cit mai deplină a resurselor pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, comuniştii au antrenat colectivele de muncă în aplicarea unor mă­suri eficiente pentru utilizarea cu randamente supe­rioare a capacităţilor de producţie, a timpului de lu­cru, pentru modernizarea tehnologiilor de fabricaţie şi aplicarea altora noi, de mare eficacitate, la diver­sificarea producţiei şi îmbunătăţirea parametrilor la numeroase produse aflate în producţia curentă. Toate aceste iniţiative şi acţiuni, desfăşurate sub imboldul în muncă al marilor evenimente ale acestui an — a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Con­gresul al XI-lea al P.C.R. — au determinat obţinerea unor importante sporuri de producţie, realizarea în numeroase întreprinderi a prevederilor de plan pe 4 luni cu mult înainte de termen. Ca urmare, mun­citorii, inginerii şi tehnicienii din industria braşo­­veană se prezintă la sărbătoarea internaţională a celor ce muncesc cu un bogat bilanţ de realizări. Cea mai importantă dintre acestea o constituie faptul că industria braşoveană A ÎNDEPLINIT PREVEDERI­LE DE PLAN PE PRIMELE PATRU LUNI LA PRO­DUCŢIA MARFA CU 2 ZILE MAI DEVREME, ceea ce creează posibilităţi pentru realizarea unei produc­ţii marfă suplimentare, în aceste zile, de circa 125 milioane lei. Ea se concretizează, printre altele, în 600 de tractoare, 20.000 rulmenţi, 8000 kW motoare electrice, 1000 tone ciment, 36.000 m.p. ţesături şi multe altele. La obţinerea acestor succese o contribuţie de prim rang au adus-o colectivele de muncă de la „RUL­MENTUL“, ÎNTREPRINDEREA DE AUTOCA-* MIOANE, „TRACTORUL", COMBINATUL CHIMIC FAGARAS, C.P.L., ÎNTREPRINDEREA DE LIANȚI, I.F.E.T. BRAȘOV, „RĂSĂRITUL", ŢESĂTORI­A CO­­DLEA, „REPUBLICA" și altele. întreprinderea de radiatoare şi cabluri 340 tone combustibil economisit Acţiunile întreprinse de colecti­vul atelierului energetic, în cola­borare cu muncitorii, inginerii şi tehnicienii din celelalte secţii şi a­­teliere de la întreprinderea de ra­diatoare şi cabluri, pentru gospo­,­dărirea cît mai judicioasă a resur­selor energetice sunt deosebit de eficiente. Ele se înscriu dealtfel în cadrul unor largi preocupări ale colectivului din întreprindere în aplicarea şi extinderea continuă a iniţiativei „Contul colector de eco­nomii al grupei sindicale“. Rodni­cia acestor măsuri se conturează tot mai depiin. Numai în trimes­trul 1 a.c., spre exemplu, au fost economisite 340 t.c.e. la combus­tibil și 100 MWh la energie electri­că. Printre „resursele" acestor e­­conomii se numără extinderea ter­­moficării, ridicarea randamentului la cazanele de apă fierbinte, etan­ sarea reţelei de aer comprimat, e­­vitarea mersului în gol al utilaje­lor şi instalaţiilor şi multe altele. „Colorom“ Codlea * * * Livrări suplimentare la export Preocupările chimiştilor din Codlea pentru continua perfecţio­nare a tehnologiilor de fabricaţie, asimilarea în fabricaţie a unor noi tipuri de coloranţi, cu parametri superiori, in vederea diversificării şi modernizării producţiei de colo­ranţi au cunoscut în ultimul timp o substanţială creştere. Este, dealt­fel, unul din principalii factori care au făcut ca produsele chimiş­tilor de aici să cîştige o binemeri­tată şi tot mai largă apreciere a clienţilor de pe piaţa externă. Iată o dovadă de ultimă oră : încă de ieri prevederile de plan la export pe primele patru luni ale anului erau deja depăşite cu 400.000 lei valută, spor căruia i se vor adău­ga altele prin livrările în U.R.S.S. şi Japonia a noi cantităţi de colo­ranţi şi intermediari. De remarcat TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAI că prin aceasta există posibilităţi foarte mari pentru realizarea inte­grală a angajamentului asumat pe acest an la export de harnicul co­lectiv de la „Colorom". cestui succes se află, printre fac­torii determinanţi, şi reducerea preţului de cost al organelor de a­­samblare, rezultat al unor eficien­te acţiuni de ordin gospodăresc privind utilizarea fondurilor mate­riale şi băneşti ale întreprinderii. întreprinderea de şuruburi 300.000 lei peste angajamentul anual Colectivul întreprinderii de şu­ruburi s-a angajat să depăşească prevederile de plan pe anul în curs la beneficii cu 1.500.000 lei. Punînd însă în valoare mult mai operativ și mai eficient resursele existente în acest domeniu, gos­podarii de aici, adică întregul co­lectiv de muncă, au reușit să în­treacă încă de pe acum rezultatul pe care se sconta de-abia la finele anului. Iată, în prezent, benefi­ciul suplimentar realizat de între­prindere se ridică la peste 1.800.000 lei. Este urmarea firească, în pri­mul rînd, a unor rodnice acţiuni pentru sporirea­ livrărilor de pro­duse şi încasarea operativă a con­travalorii acestora. Merită reţinut, de asemenea, faptul­­că la baza a- OAMENI IN BÁJÁRI A PENI­NiI APA In 20 februarie 1974, la ora 12, minerii din schimburile conduse de Mihai Tudor şi Ignătescu Vi­­chente şi-au dat mina în mijlocul galeriei subterane prin care apa viitorului baraj al Tărlungului se va scurge tumultuoasă spre Bra­şov. La câteva clipe de la momen­tul izbînzii. Adrian Ciobanu, se­cretarul organizaţiei de partid, îşi nota intr-un carnet de însemnări: „Astăzi, încă o dată, s-a reuşit să se demonstreze tăria OMULUI in lupta cu îndărătnicia naturii, în numele unui crez nobil, în nu­mele unui mîine mai bun, mai lu­minos". Acum cînd îl am în faţă pe auto­rul acestor rînduri, pe cel care-mi punctează succint şi clar im­portanţa şantierului lacului de acumulare de pe Tărlung, sesi­zez adînca semnificaţie a cuvin­telor omului, în care vocaţia de reporter a izbucnit pe neaştepta­te, metaforele apărând aproape involuntar sub condei, îmi face schiţe, îmi vorbeşte de metodele „Else" şi „Bioge", a doua „apli­cată la noi pentru prima dată“, de forare, injectare, de ploturi şi lapte dintr-un ciment special, de nucleul de argilă care va că­păta rezistenţa betonului. Ter­meni tehnici care-i scutește pe oamenii de aici de inutila vorbă­rie, care-i ajută să se încrînce­­neze, să învingă tăria rocii, timpul uneori duşmănos. Privită de sus, de pe versantul din dreapta viitorului lac, munca celor aproape 400 de constructori nu pare să aibă nimic spectacu­los. Camioane cu încărcături de pînă la 20 de tone se mișcă ase­menea unor furnici, adăugind, clipă de clipă, centimetru cu cen­timetru, tot mai mult pămînt ba­rajului. La turnul de priză o e­­chipă de oameni pregătesc cofra­­je, toarnă betoane. In altă parte , altă echipă deschide drum li­ber conductei prin care apa se va îndrepta spre Braşov. Pe versantul din dreapta se lu­crează intens la turnarea ploturi­lor ce vor asigura rezistenţa vii­torului baraj. Istoria acestei lucrări, istoria consemnată aici, la cîţiva Carnet de reporter km. de oraşul Săcele, a început în toamna anului 1971. „E o lu­crare de mare frumuseţe tehnică — îmi spunea Adrian Ciobanu, ghidul meu in răstimpul de peste 5 ore petrecute pe şantier. E o lucrare cutezătoare, îndrăznesc să adaug, gîndindu-mă la imensul arc al barajului, ce le depăşeşte ca dimensiuni pe cele deja con­struite. E o lucrare deosebită pen­tru că milioanelor de litri de apă li se vor opune zeci, sute de mii de tone de material, pietriş, pă­mînt, argilă, nisip şi, desigur, e­­lementele de bază, inteligenţa şi munca fără răgaz. Cînd uneori plouă, oamenii aceştia, care se uită pe sine adesea, privesc cu duşmănie spre cer, îşi şterg cu m­îneca sudoarea şi picăturile de ploaie de pe frunte, devin tăcuţi şi inconştient mîndri că au tăria să nu se lase dominaţi. Prin munca lor, încă de pe acum, fur­nizează apă Braşovului. Deşi la­cul de acumulare încă nu există decit pe hîrtia de cale şi în su­flete". Sunt aici oameni din toate col­ţurile ţării, din 12 judeţe, mai exact. Mulţi au venit cu întrea­ga familie. Mulţi au la activ ani şi ani de şantier. Destui sunt cei care acum învaţă ce înseamnă să fii constructor. Cei ce n-au rezis­tat, au dezertat. Au rămas doar cei hotărâţi să facă treabă. Şi al­cătuiesc o mare familie în care, unii sunt profesori şi alţii învă­ţăcei. Şi laolaltă construiesc. Pe cîţiva i-am cunoscut. Iată-l, d£ pildă, pe comunistul Victor Dani­­liuc, venit aici ca betonist împre­ună cu întreaga familie. Vorbeşte puţin, clipind des din ochi: „E un baraj de pretenţie, aici nu e o jucărie. Am construit şi hidro­centrala de la Bicaz. Ne dăm si­linţa să facem treaba la timp". 11 întreb de concediu. „Pînă nu gă­tesc, nici nu-mi trece prin gînd aşa ceva". Jos, în fosta albie a Tărlungului, îl aflu pe tehnicianul Simişa Iovanovici. Are 24 de ani. Pare de 30. „Aici întîlnim — îmi zice — toate particularităţile me­seriei noastre". Zgomotul vibro­­compactorului de 12 tone care trece pe lingă noi ii acoperă vor­bele. E tînăr şi,, normal, îl în­treb de timpul liber. îmi spune: „E destul de puţin, dar atît cit îl am îl folosesc pentru a mă pre­găti să dau la facultatea de con­strucţii. Merge greu, dar merge". Vorbe puţine, dar pline de miez, mi-a spus şi şeful de echipă Va­­ lean POPA (Continuare în pag. a 6-a) JUDÉTÓL BRAŞOV „Răsăritul" Braşov O diminuare substanţială a cheltuielilor materiale A produce cît mai mult cu chel­tuieli cit mai mici — iată o coor­donată esenţială a bunului gospo­dar. Şi, după cum atestă date sta­tistice recente, colectivul între­prinderii „Răsăritul" poate să se­­mîndrească pe drept cuvînt cu un asemenea calificativ. Fiindcă, încă în primele trei luni din acest an ni­velul planificat al cheltuielilor ma­teriale de producţie a fost diminuat în mod substanţial , mai precis cu 29,3 lei pentru fiecare mie de lei producţie marfă realizată. Este un lucru cu implicaţii deosebit de pozitive asupra eficienţei activităţii economice din întreprindere. Şi, ca să dăm doar un singur exem­plu, trebuie să arătăm că acest fapt a făcut ca beneficiul supli­mentar să se ridice în prezent la 560.000 lei. Cu alte cuvinte, între­gul angajament anual la acest ca­pitol a fost îndeplinit în mod e­­xemplar și, încă de pe acum, de­pășit. Preşedintele Hae Kupen a priit pe primul ministru al Finlandei Luni la amiază, preşedintele Re­publicii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe primul ministru al Finlandei, Kalevi Sorsa, care face o vizită o­­ficială în ţara noastră. La primire au luat parte tova­răşii Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Manea Mă­­nescu, prim-ministru al guvernu­lui, Ion Păţan, viceprim-ministru şi ministru al comerţului exterior şi cooperării economice internaţio­nale, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Gheor­­ghe Petrescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Constantin Vlad, ambasadorul Ro­mâniei la­ Helsinki. Primul ministru finlandez a fost însoţit de Pentti Martin Suomela, ambasadorul Finlandei la Bucu­reşti, Bjorn Westerlund, director general al Companiei „Nokia“, Ta­­neli Kekkemen, ambasador în Mi­nisterul Afacerilor Externe, Pekka Omvio, vicepreşedinte al Confede­raţiei sindicatelor muncitoreşti din Finlanda, şi Kauko Uusitalo, di­rector general al Companiei „Me­­tex“. Premierul finlandez şi-a expri­mat­­deosebita satisfacţie pentru bunele rezultate ale vizitei între­prinse în România, care i-a oferit prilejul de a cunoaşte importante realizări ale dezvoltării economice şi sociale ale poporului român, de a avea convorbiri fructuoase pen­tru evoluţia raporturilor fino­­române. La rîndul său, preşedintele Ni­colae Ceauşescu a relevat că a­­ceastă vizită constituie o expresie a bunelor relaţii româno-finlan­­deze. Şeful statului român a evo­cat apoi vizita pe care a efectuat-o în Finlanda, convorbirile purtate cu acest prilej, şi a exprimat sa­tisfacţia pentru relaţiile bune, de prietenie existente între popoarele român şi finlandez, în timpul convorbirii, de ambele părţi s-a manifestat voinţa comună de a identifica şi pune în valoare noi posibilităţi menite să contri­buie la amplificarea colaborării şi cooperării pe plan economic, cul­tural şi tehnico-ştiinţific, la întă­rirea prieteniei dintre Republica Socialistă România şi Republica Finlanda. S-a apreciat că bunele raporturi dintre cele două ţări şi popoare se înscriu ca o valoroasă contribuţie la accentuarea cursului spre des­tindere, cooperare şi securitate în Europa şi în lume. Abordîndu-se unele aspecte ale vieţii politice internaţionale ac­tuale, a fost relevat interesul ce­lor două ţări în promovarea cli­matului de pace şi înţelegere in­ternaţională şi, în context, s-a­ subliniat dorinţa comună de a continua şi în viitor conlucrarea româno-finlandeză pe acest teren. A fost subliniată necesitatea inten­sificării eforturilor în vederea a­­sigurării reuşitei depline a Confe­rinţei general-europene, care să ducă la statornicirea pe continen­tul european şi în întreaga lume a unor relaţii noi, de încredere şi securitate, contribuind la progre­sul economic şi social al tuturor popoarelor. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a reţinut, apoi, pe oaspeţi la dejun. în timpul dejunului preşedintele Nicolae Ceauşescu şi primul mi­nistru al Finlandei, Kalevi Sorsa, au rostit scurte toasturi. Primirea şi dejunul s-au desfășu­rat într-o atmosferă cordială, prie­tenească. TOASTUL PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU Doresc să exprim satisfacţia mea, a conducerii statului român şi a partidului nostru pentru re­laţiile bune, prieteneşti, dintre Ro­mânia şi Finlanda. Aceste relaţii au exercitat o influenţă pozitivă atît asupra dezvoltării colaborării, bilaterale cît şi asupra contribu­ţiei pe care popoarele noastre au­ adus-o şi o aduc la securitatea eu­ropeană, la politica de pace şi des­tindere în întreaga lume. Salutînd vizita domnului prim­­ministru şi a celorlalţi prieteni finlandezi care-l însoţesc în Ro­mânia, aş dori să exprim speranţa şi dorinţa noastră ca această vi­zită să constituie un moment nou în dezvoltarea relaţiilor viitoare dintre popoarele român şi finlan­dez. In lume sunt asemenea schimbări care impun întărirea colaborării între popoare, intre ţările mici şi mijlocii, o participare activă a fiecărei naţiuni la soluţionarea problemelor ce preocupă întreaga omenire. Avînd convingerea că dezvoltarea vieţii internaţionale merge într-o direcţie care cores­punde forţelor progresiste, inte­reselor păcii şi colaborării popoa­relor, exprimăm dorinţa de a co­labora strîns pentru dezvoltarea tot mai accentuată a acestei poli­tici noi pe plan internaţional. Aş dori să urez poporului prie­ten finlandez succese pe calea dezvoltării sale economico-sociale independente, multă prosperitate şi bunăstare! Urez o bună cola­borare, în continuare, între po­poarele şi guvernele României şi Finlandei! Ia sănătatea domnului prim-ministru, în sănătatea celor­lalţi prieteni finlandezi ! Pentru o colaborare trainică, pentru pace ! TOASTUL PREMIERULUI KALEVI SURSA Aș vrea să-mi exprim deosebita bucurie pentru succesul vizitei pe care am întreprins-o în România, ca și pentru onoarea care mi s-a făcut astăzi de a fi primit de dumneavoastră, domnule preșe­dinte. Sper că și domnul prim-ministru Manea Mănescu este de acord ca să subliniez, în numele amîndo­­rura, că discuţiile noastre s-au desfăşurat în mod fructuos, vor constitui un nou punct de plecare pentru dezvoltarea colaborării şi relaţiilor dintre ţările şi popoarele noastre. Aş vrea, în acelaşi timp, dom­nule preşedinte, să spun că colabo­rarea dintre ţările noastre va a* (Continuo» la pag. a 4-a) Jubileul organizaţiei pionierilor Dumvaici, 18 aprilie, la Braşov au avut loc manifestări cul­­tural-artisitice dedicate împlinirii, la 30 aprilie 1974, a 25 de ani de la înfiinţarea în ţara noastră a prime­lor detaşamente de pionieri. La festivităţi au participat mem­bri ai birourilor comitetelor jude­ţean şi municipal de partid, repre­zentanţi ai Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, ai orga­nizaţiilor de masă şi obşteşti, cadre didactice, numeroşi pionieri, încă de la ora 9, în patru puncte ale oraşului, respectiv Liceul nr. 1, şcolile generale nr. 6, nr. 10 şi nr.19, răsunau trompete şi tobe, semn că marşurile pioniereşti sunt gata să-şi declanşeze cadenţa spre Teatrul dramatic, unde pionierii aveau să se întîlnească la specta­colul omagial. In timp ce coloanele cravatelor roşii cu tricolor salutau oraşul şi ziua aniversară cu ritmurile paşi­lor voioşi, al tobelor şi trompetiş­­tilor, membrii cercurilor tehnico­­aplicative, artistice şi sportiv-tu­­ristice de la Casa pionierilor se pregăteau să primească oaspeţi. La locurile lor de lucru, ca într-o zi de cerc obişnuită, cînd pasiunea pentru creaţie se converteşte în va­lori materiale şi spirituale certe, recunoscute, sutele de pionieri au primit vizita unor membri ai co­mitetelor judeţean şi municipal de cercuri au expus rezultatele obţi­nute pînă în prezent ca şi planu­rile de viitor. Insistind asupra valorii cu totul remarcabile a produselor de artizanat obţinute de membrii serturilor tehnico­­aplicative, discuţiile purtate au relevat necesitatea de a se a­­corda o şi mai mare atenţi® (Continuare in pag. a 3-a) Aspect din sală. Activitate mm pe ogoarele udeiului întreţinerea culturilor la timp şi de calitate Precipitaţiile s­­căzute in ultimele zile, ameliorind în continuare umi­ditatea solului, influenţează favora­bil răsărirea şi dezvoltarea rapidă a culturilor de primăvară. Conco­mitent însă, beneficiind de aceste condiţii, cresc şi buruienile, fapt ce se repercutează negativ la evoluţia ulterioară a plantelor de cultură. De aceea, atît pentru menţinerea umidităţii solului, cit şi pentru a asigura în viitor plantelor o dezvol­tare corespunzătoare,­în multe coo­perative agricole din judeţ în pre­zent se lucrează intens la întreţi­nerea culturilor. Astfel, la Şeroaia, pînă azi, după cum am aflat de la Iulius Bonfert, inginerul şef al cooperativei agri­cole, s-au executat rebilonări pe 35 ha., au fost lucrate cu grapa plasă 50 ha. cultivate cu cartofi şi s-a erbicidat întreaga suprafaţă de 150 ha, cultivată cu porumb. Menţionăm, totodată, şi activita­tea susţinută ce se desfăşoară la Şercaia pentru irigarea culturilor şi în special a legumelor. Pentru că, aşa cum ne informa interlocutorul, aici continuă să se resimtă lipsa umidităţii în sol, agregatul de as­­persiune funcţionează necontenit. Ieri, de pildă, au fost irigate 5 ha. cultivate cu ceapă. Lucrările de întreţinere a cultu­rilor sunt la ordinea zilei şi la cooperativa agricolă din Făgăraş. Pînă azi, aici s-au rebifonat car­tofii pe 60 ha. din cele 85 ha. cite au fost plantate cu această cultură în anul conept. Astăzi, lucrarea se va termina în întregime. Şi cooperatorii din Făgăraş des­făşoară o activitate susţinută şi în grădina de legume, fiind de actua­litate lucrările de plantare a ră­sadurilor de varză şi conopidă. Ca un exemplu consemnăm că, pînă ieri, la aceste două sorturi de le­gume au şi fost plantate şapte din cele zece hectare care sunt prevă­zute în acest an. Şi, pentru că defi­citul de apă din sol se­ resimte şi aici, toate agregatele de irigat sunt menţinute ■ continuu în stare de funcţionare. Tot de azi, au trecut la întreţi­nerea culturilor şi cooperatorii din Homorod. Pentru început, activita­tea se desfăşoară pe terenurile cul­tivate cu sfeclă de zahăr. Ca ur­mare a faptului că întreaga supra­faţă de 67 ha., cit deţine aici a­­ceastă cultură, se lucrează în a­­cord global, cooperatorii, cointere­saţi în obţinerea unor producţii sporite, au şi trecut la executarea unei praşile manuale pentru a îm­piedica îmburuienarea lanurilor.­ ­ D. Au terminat semănatul porumbului Activitatea intensă desfăşurată în ultima perioadă de ţăranii coope­ratori şi mecanizatori la însămîn­­ţarea porumbului, are ca rezultat încheierea lucrării în multe uni­tăţi agricole cooperatiste din zona Rupea. Astfel, pînă ieri s-a termi­nat semănatul porumbului pentru boabe în cadrul C.A.P. din Criţ, Homorod, Jibert, Dopca, Rupea, Buneşti şi în alte unităţi. In unele din cooperativele amintite s-a în­cheiat şi semănatul porumbului pentru siloz, cu această lucrare de­­clarîndu-se terminată campania în­­sămînţărilor de primăvară. în prezent, cooperatorii din zona Rupea se pregătesc pentru declan­şarea lucrărilor de întreţinere, a culturilor, care în anul acesta vor fi efectuate în acord global şi cu mijloace mecanice pe suprafeţe mult mai mari decât în anul trecut

Next