Economia Naţională, 1885 (Anul 9, nr. 1-52)

1885-07-22 / nr. 30

ECONOMIA NATIONALA ANULU IX. LUNI, 22 IULIE 1885. NUMERU 30. REVISTA INTERESELOR­ ECONOMICE ROMANE. REDACTIUNEA ŞI ADMINISTRATIUNEA *6-Strada Euminel 14, în Bucurescî. ABONAMENTE : UNÜ ANC; G 1.LNÏ Remania . . 25 lei; 15 lei. Ţerî străine 30 » 18 . Prețurii unui numită : 50 bani. siniRiv. PARTEA ECONOMICA. Presa francesă și tariful nostru general........................... Scrisori din Italia . Diferite soiuri de sare puse în ven­­erare. — Mi­jloacele de a denatura sarea pentru a îm­­pedica fraudele. — Reducerea prețurilor sării pentru diferite industrii..............................................................351 PARTEA AGRICOLA ȘI INDUSTRIALA Starea plantațiunilor de tutun........................................352 Industria petroleului................................................................353 Comisiul agricol din Județul Prahova și Machina de se­cerat Adriance...................................................................357 PARTEA COMERCIALA ȘI FINANCIARA. Revista agricolă și comercială........................................358 Filocteia în Rumelia Orientală.......................................359 Prețul productelor în portul Brăila dela 10—16 Iulie. 359 REVISTA COMERCIALĂ. Institutul meteorologic al României. — Bursa. . . . 360 PARTEA ECONOMICĂ PRESA FRANCESĂ ȘI TARIFUL NOSTRU GENERAL Abrogarea legii din 1878 şi înfiinţarea ui­nui tarif general aplicabil către toate ţările, cari nu au sau nu vor avea în viitor Con­­venţiunî comerciale cu România, a provocat la început discuţiunî în destul de animate. Acesta nu poate surprinde de oare­ce când sunt interese, cari au să sufere din aplicarea ace­stui tarif, este natural că cei ce se cred lo­viţi să caute să se apere. Aceia ce ne-a mâh­nit este tonul cu care o parte din diaristica francesă a tratat cestiunea , ameninţările a­­dresate României. Se pare însă că perioada supărarei a trecut ; spiritele s’au liniştit şi discuţiunea începe să devie cuviinciosă, mă­­surată, aceia ce trebuia să fie de la început. In acestă schimbare, constatăm cu o parti­culară mulţumire, se datoresce mult câtor­va bărbaţi eminenţi, economişt­ fruntaşi. Intre aceştia Dr. Passy şi Paul-Leroy-Beaulieu, me­rită totă recunoscinţa nostră. D. Beaulieu, profesore de Economie poli­tică, directorele Economistului frances, un în- t I văţat care face autoritate în şciinţă, a atins în trecut cestiunea neînţelegerei provocată în­tre noi şi Francia din causa aplicării tarifu­lui autonom. Distinsul economist, tratând despre Uniunile vamale în general și proiectul uniunei între Germania și Austro-Ungaria, se esprimă în termenii următori a proposito de incidentul iscat între Francia și România :­­ «Un incident nou, acela al României, a­­venit să demonstreze că regimul de protec­­«ţiune mai accentuată urmat de Francia de «vre-o cinci sese ani face mai mult rea de «cât bine ţăreî. Nu cunosc nimic mai nerod «de­cât acest incident român. Noi evităm «de a încheia cu România un tractat de co­­«merciu detaiat, cu tarife ferme şi precise; «împovărăm cu tacse principalele producte «ale României, adică grâul şi vitele; Româ­­­ nii se supera şi urcă la rendul lor dreptu­­­rile de vamă asupra articolelor noastre ; ne «înăsprim din parte-ne, chiar ne indignăm «ca cum nu noi am fi început; ameninţăm «să urcăm cu 50% drepturile asupra pro «duetelor României, o naţiune amică şi 7 ! » APARE LU îi E A. STJB DIRECŢIUNEA : D-EUÎ PETRE S. AURELIANU, Mc,nbr' Academiei. E ABONEZÂ: La Administraţiunea Re­vistei. La biurourile poştale. La principalele librării. Preţuia anunciurilor­ : ’ 30 bani linia. tr oz¥s.

Next