Ecoul Moldovei, 1890-1893 (Anul 1, nr. 2-63)

1893-01-28 / nr. 63

ANUL I No. 63 ABONAMENTUL Pe un an........................................Lei ul » 6 luni........................................» » Pentru străinătate se adaogă portul. )­)( cf 12 )6) NUMERU 25 BANI ZIARseptâmâîta:L Redactor-proprietar: En). Al. MANOLIU Joi 28 Ianuarie 1333 f ' ”“ ')( Rendül in pagina III...........................Bani 25 ( REDACTIA SI ADMINISTRATIA )( »­­ » iv...............•_ - » 15 IN STABILIMENTUL GRAFIC ,.MIRON COSTIN'" STR. GOLIA No. 54. Inserțimiî si îvrianic 1 lett - "ia Sf ne couittloethui Vorbind in numerul trecut despre ziua de 24 Ianuarie, am ţinut se amintim însemnă­tatea mare ce o are pentru noi, şi am spus că acestei zile datorim tot ce avem as­­tă­zi şi tot ce vom mai rea­liza în viitor. Ea s’a strecurat însă şi a­­nul acesta uitată cu desăvîrşi­­re de guvern şi amintită din întimplare de o societate şi de studenţi cari în sfîrşit o ser­­bătoriră în Capitală în un mod cu totul particular, odată cu aniversarea Ligei culturale, prin câte­va discursuri şi a­­tâta tot. Ca se ne complectăm îns­­fîrşit, revenim astă­zi asupra a­­cestei chestiuni şi nu ne putem opri în mirarea ce ne a pri­cinuit uitarea, sau mai bine zis îndiferenţa pentru această zi mare, singura mai în drept de a fi serbătorită, ca ceia ce este ziua creerei statului nostru, a regenerărei şi a afirmărei noastre ca naţiune. Cu păre­re de reu constatăm însă că ziua de 24 ianuarie a înce­tat de mulţi ani a fi serbată în mod oficial; am putea a­­firma chiar că încă de la 1860 nu mai figurează de fapt de cât doar prin calendare şi că guvernele ce s’au succedat de atunci, devenind din ce Î11 ce mai mult expresiunea fra­ţilor de peste Milcov, au că­utat să’i reducă însemnătatea şi în fine să o facă să dispară din numerul serbătorilor naţi­onale. Fără îndoială că trebue să fie un interes mare la mijloc care a dictat ştergerea acestei zile din listă, un interes fră­ţesc strîns legat de atîtea al­tele care le au deschis deja tovarăşilor noştri cale destul de largă spre acapararea diri­guirei intregei activităţi a sta­tului. Şi in adevăr, la ce ar mai exista acum pe lista serbăto­­rilor naţionale ziua de 24 Ia­nuarie, când de fapt unirea nu mai este aceia ce noi Moldo­venii am inteles, ci ceia ce ei, fraţii noştri au urmărit şi realizat. Cu lasarea acestei zile în uitare, mărturisim că au făcut un act de delicateţă căci nu’şi mai procură ocaziunea de a ne vedea disiluzionaţi serbătorind-o, precum cu drept cuvânt ne ved, când privim că ei sunt totul în ţară, că până şi zimbru e înlăturat de deasupra steagurilor armatei, spre a rămânea cu totul ne­­suparat corbul muntenesc. Serbarea primireî Princepelui Ferdinand şi a Princepesei Maria, soţia sa, s’a făcut la Bucurescî 7­5 cu o deosebită pompă, şi după programul alcătuit. In ziua de 23 Ianuarie pe la oarele 9 şi 50 m. ant. m. perechea princiară întră în ţară pe la Pre­deal şi la oara 1 şi 7 m. p. m. sosi în capitală. Primirea la gară fu din cele mai strălucite, după cum relatează ziarele şi de si­fri-T 5­gul era foarte mare, lumea adu­nată, oficială şi ne­oficială nu mai încăpea în gară şi chiar pe strade. După prezentări, cortegiul porni spre Metropolie şi străbătând stra­dele în mijlocul urărilor şi a u­­neî ploae de buchete; la oara 2 întră în catedrală unde îi întinpi­­nară ambiî Mitropoliţî. Terminân­­du-se serviciul religios se semnă un act comemorativ în care se­­ pomeni şi despre 24 Ianuarie, dina u­irea ţevilor surori, dar în un mod fugitiv şi numaî ca o remar­că că în preziua acestei zile s’au făcut intrarea soţii, ce vor urca odată treptele Tronului Romăniei de astă­zi. După întoarcerea la palat avură loc o parte din recepţiunî, iar sea­ra mare spectacol la teatru naţi­onal cu piesa visul unei nopţi de vară de Schakespeare. In ziua de 24 a avut loc căsă­toria celor 32 de perechi si defi­larea carelor, recepţiunile diferite forcă autorităţi şi corporaţiuni, iar seara un mare prînz de peste 300 tacâmuri în sala de jos a Atene­ului Zilele acestea iarăşi avurăm cioc­niri de trenuri, iară­şi nămoliri. Aceasta dovedeşte că să impu­ne de urgenţă dublarea liniilor pe unde circulaţiunea e mare si mal 5 5 cu samă de la Bucurescî la Mără­­şăscî, iar pe de alta că lipsa de impeigaţî nu se mal poate tolera si că direcţiunea căilor noastre fe-7 5 rate trebue să remedieze acest reu fără întârziere, căci se descreditează cumplit în ochii lume!, care de fri­că va prefera a călători cu hara­­bagii zile întregi de căt a’şi ex­pune viaţa cu trenurile. „ Aflăm că învăţătorii din jude­ţul laş! sunt nevoiti să aştepte 7 7 5 5 1 plata salarelor lor câte 20 şi 25 de zile după expirarea lunei, pe când în alte judeţe cum d. ex. al Romanului pe la 20 mult 25 a lunei curgătoare sunt deja plătiţi. Pe Decembrie 1892 ei au primit salarele abia la 21 a. c. sub cu­­vînt că ar fi fost greşit statul, în­tocmai cum s’a întîmplat pe ace­iaşi lună în 1891. Ar fi de dorit ca d-l revizor să pue mai multă scrupulozitate la facerea statelor spre a nu se mai greşi tocmai când bieţelor oameni le trebue să întimpine cheltuelile reclamate de serbători; cu alte cuvinte să se intereseze ca de însăşi persoana s­a. o °$° Aflăm că d-l doctor Leon C. Cosmovici profesor la Universi­tatea ieşană a fost numit membru titular al societăţei amicilor de sciinţe naturale, anthropologice şi ethnografice din Moscova Iată o parte din textul decretu­lui No. 7231 din 23 Noembrie 1892, ce întovărăşeşte diploma ce i s’a trimis: Societatea în şedinţa s­­a din 12—24 Oct. 1002, auzind raportul secţiunei sale zoologice asupra va­lor­ei lucrărilor sciinţifice a­le d­­voastre, v'a admis între membrii săi titulari. D-l Cosmovici a înaintat con­gresului zoologic ce s’a ţinut anul trecut în luna August la Moscova, un memoriu asupra unei chesti­uni mari de biologie, memoriu care după cât am aflat de la unii colegi de ai sei din Paris, a făcut pe învăţaţi să vadă că în adevăr calea apucată de mulţi, relativ la interpretarea acelei chestiuni, era o cale greşită. Natural că sunt şi nemulţămiţi de­oare­ce prin arătările sale sunt conbătute, cum 5­7 să întâmplă de almintrilea ori de căte ori au loc aseminea discuţi­­unî. In tot caşul e bine că şi Româ­nii să fac cunoscuţi Europei prin lucrările şi vederele lor sciinţifice. Regretăm numai că d-l Cosmo­vici nu a avut fericirea să fi tri­mis de minister la acel congres. Dar nu e de mirare căci d-sa e profesor moldovan la universitatea din Moldova. 6 Alegerea din Ploeşti avu de re­zultat triumful d-lui N. Fleva can­didat al partidului Naţional-liberal. De Peste Munţi. 5 Mişcarea romănilor de peste munţi, pare a-­şi lua iarăşi un caracter acut, cel puţin în ce priveşte presa nu numai cea româ­nească dar chiar şi pe cea stră­ină care se interesează şi urmă­reşte atitudinea naţionalităţilor din regatul Ungariei faţă cu do­minatorii. Cauza se datoreşte declaraţi­­unei pe care dl. Wackerley o făcu cu ocaziunea lui I­irt Ianuarie, după obiceiul existent în acest Stat, deputaţiunea partidului li­beral, declaraţi­une care între al­tele cuprindea şi cuvintele că „ Ungaria este singura ţară din lume unde drepturile de limbă religiune şi naţionalitate sunt a­sigurate pe deplin». Se înţelege că asemenea cuvinte ce nu co­respond de loc situaţiunea ce e au­ în stat naţionalităţile nema­ghiare, a ridicat o nouă furtună de protestări în toată presa lor şi astă­zi este obiectul discuţiu­­nei ziarelor străine. Ziarul La République française în numărul seri de la 12 Ianuar face o critică a situaţiuneî popoa

Next