Ecoul Moldovei, 1893 (Anul 2, nr. 65-86)
1893-04-08 / nr. 73
Anul NI Ho. 73. ZIAR SEPTAMA11AL ABONAMENTUL Redactor-proprietar: Em. Al. MANOLIU Pe un an................................................Lei noî 12 )( » 6 luni............................................................. » 6 V Pentru ltrăinâtate se adaogă portul. ^ (N STABILIMENTUL GRAFIC „MIRON COSTIN“ STR. GOLIA No. 54. V Numenil 25 Bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Joi 8 Aprilie 1393. Banî iO » 25 ANUNCIURI V Rondul în pagina III . ^ » » » IV Inserțiunî și reclame 1 left linia încă un cuvînt In numerul nostru precedent am aratat că Evreii din localitate au făcut un pas îndrăsneţ permiţându-şe de a protesta în întrunire publică contra proectelor de lege asupra învăţământului profesional şi a celui primar, pentru cuvântul că dreptul de protestare este al nostru al Românilor şi nu poate sub nici un cuvânt beneficia de el străinii fie chiar supuşi români. Astăzi revenim asupra acestei chestiuni, căci după noi este de o însemnătate foarte mare, deoarece vedem ivindu-se prin faptul îndeplinit la 30 Martie trecut, pretenţiuni ce în viitor pot să aibe urmări grave, mai cu seamă în Moldova, unde elementul evreesc este puternic, şi credem că ne indeplinim o datorie de a atrage luarea aminte a tuturor Românilor, fără deosebire de culoare politică, asupra acestui început de afirmare pe faţă a evreismului, în scopul căreia de altmintrelea fiecare din noi ştie că se organizază pe zi ce merge în o forţă de resistenţă, cu deosebire în această parte a ţerei. Evreii noştri având în mână comerţul, prin spiritul de asociaţiune, dispunând de o bună parte a industriei, acaparând mai toate lucrările de întreprinderi, în sfârşit arătăndu-se pretutindenea unde exploatarea le asigură beneficii şi întrebuinţând toate mijloacele, fie cât de reprobabile, numai să isbutească de a abate pedicile ce li se întrepun pentru atingerea scopului ce’l urmăresc, astăză începe a avea pretenţiuni făţişe de a se ţinea socoteală de el. Ei bine, pentru noi cel puin ceştia din Moldova, asemenea pornire nu o putem privi cu endiferenţă. Noi o considerăm ca un avertisment în- trăsnet dat naţiune! române , de acuma Evreii se încred a forţele lor că pot se înceapă ( luptă deschisă pentru a smulge cetăţenia şi prin urmare trebue să luăm măsuri de apărare în contra acestor oaspeţi primejdioşi, cu risicul de a desplăcea oamenilor cu idei largi cari nu vor să ştie de naţionalitate, ca muncitorul Petrovici bunăoară, ori ca profesorul Beldiceanu carii în numele umanităţei şi al drepturilor omuluî au ridicat glasul în întrunirea de la 30 Marte pentru a sprijini reclamaţiunile Evreilor. E un interes eminamente naţional de a ne îngrădi în contra evreismului pentru motivul puternic că pănă astăzi, oricăt de indulgenţi am fi, totuşi nu putem constata decât că ne a resplătit ospitalitatea ce le am acordat-o, cu toate garanţiile cuvenite el, prin ingratitudine, batjocură, calomnii şi corupţiune, în afară de apucăturile rele, inherenţei rasei, ca vicleşugul, hrăpirea şi dorul. Aşadar e de datorie guvernului, oricărei ar fi el, să ia măsuri ca în viitor să nu se mai repete un asemenea fapt ca cel petrecut în ziua de 30 Martie, fiindcă îşi asumă o mare respundere faţă cu naţiunea, care e sătulă de atâtea umiliri suferite şi nu vroeşte a se pleca pănă şi Evreilor din ţară ce, îndrăsnesc a se manifesta acuma, chiar şi contra legilor ce şi le dă. 5 APRILIE Cu toate protestele adresate Camerei din mal toate oraşele ţării, cu toată critica judicioasă a presei şi a multor deputaţi din opoziţie, totuşi guvernul conservator nu numai că nu a renunţat la legea maximului comunal, din care vroeşte să-şi creeze venituri nouă ca se-i permită întimpinarea cheltueleior la care s-a dedat, dar nici nu a consimţit macar la o amînare a ei, astfelin ca să poată fi discutată cu chibzuinţă şi să se introducă in ea modificări, absolut reclamate de starea populaţiunel noastre. InJitia de 5 Aprilie la redeschiderea Camerei având a se lua în desbatere acest proect de lege, cetăţenii capitalei în număr de mai multe mii s-au dus la cameră, însoţind delegaţiunea lor, pentru a protesta prin vin grăia contra hotărîrei guvernului de a face cu orice preţ să treacă căt mai curând proectul sau. Acei cetăţeni au fost, cu toată atitudinea lor liniştită, expuşi la atacurile poliţiei şi la insulte numai ca doar i-ar scoate din rabdare şi ar provoca un scandal. .Scandalul l-a provocat chiar ministrul P. P. Carp care arătându-se la fereastă a strigat mulţimea : „sale peuple“ şi-i dădu tifla. Se înţelege că o purtare atât de necuviincioasă din partea unui ministru, dădu loc la o mişcare de indignare între cetăţenii care nu se putură stăpîni de a-l „huidui“. De aici scandalul crescu şi degenera în scene regretabile care avu în tine de resultat şi varsare de sînge. Poliţia în cap cu colonelul Rasty, prefectul şi cu Brătescu, Creţu etc., a atacat cu ghionturi populaţiunea le ripostă şi în scurtă vreme nici forţile poliţieneşti nemaifiind în stare să se măsoare cu mulţimea ce creştea, guvernul a alergat la puterea armatei. Şarjele jandarmilor şi a călăraşilor isbi poporul din mai multe părţi, călcând în picioare fără cruţare pe cine le eşea înainte, mai cu seamă în peaţa Bibescu-Vodă, unde poporul se retrăsese. La hala Ghica o companie de infanterie trasă focuri şi mai mulţi cetăţeni căzură morţi şi răniţi. In timpul acesta la Cameră, preşedintele, dl. general Manu, miniştrii dl. L. Catargiu, Th. Ionescu, P. P. Carp, Jak Lahovari, glumeauă pe socoteala poporului în care armata trăgea cu gloanţe pentru că a îndrăsnit să urce dealul Mitropoliei şi să protesteze în potriva birurilor apăsătoare. Majoritatea ascultătoare luă legea în consideraţie cu 70 voturi contra 33 fără nici o remuşcare, ba încă încântată de auzul vaetelor comercianţilor şi meseriaşilor isbiţi de cavalerie şi de paturile puştilor jăndărmaniei pedestre. D-nul Catargiu, P. P. Carp. T. Ionescu, J. Lahovari, generalul Manu, la eşirea de la cameră fură huiduiţi de popor. Situaţia ce s’a creat-o acest guvern e din cele mai triste, căci a dovedit nu numai că nu e popular dar că prin singe a venit1 la 1888 şi că singe varsă pentru a se mănţinea, şi a’şi introduce legile cele mai reacţionare pentru înăduşirea poporului. Neapărat că prin singe se va şi duce de la cârme statului cohorta Catargistă, findcă nu credem că lucrurile să se mărginească aici, ci vor lua proporţione mari, aşa că guvernul conservator ori ’şi sapă mormântul, ori se menţine la putere pe un pedestal din cadavrele cetăţenilor cari nu au altă vină de cât că’şi apără drepturile şi protestează în contra birurilor grele ce li se impun. ----- "■■■ uf ̋)fig›C(P)C›H » im»---------- Informaţiuni Ni se relatează că actualul prefect al jud. Fălciu ne mai găsind ingineri români cari să-i satisfacă toate capriciile, a angajat pe un inginer evreu numit Lupulescu. of? Protestări contra lege! maximului comunal se fac mereu în ţară. O lucrare demnă este a Camerei de comerţ din Galaţi, care face arătări pe ce anume să se pue taxe în locul obiectelor de hrană şi a celor de prima necesitate. In Bucureşti la întrunirea de la Dacia pentru protestare a luat parte mai multe mii de cetăţani şi au vorbit domnii Aurelian, Alexandrescu, tabac, Gh. Paladi şi N. Fleva. ip In comuna Poeni, satul Curagău locuitorul Dim Truş trecând cu căinţa în scobari la o fântână din marginea pădure! ca să beie apă și plecăndu-se văzu un băet mic înecat. Se fac cercetări pentru aflama vinovatului. In comuna Horleștii catolici, corn. Cucuteni s’a ivit variola, s’a luat măsurile cuvenite pentru vaccinarea locuitorilor, fără deosebire de etate, pentru înpedecarea lăţirea flagelului Febra aftoasă a încetat cu totul în jud. Iaşi. 4° Primarele comunei Tăuteşti aflăm că a fost distituit în urmă mai multor abuzuri descoperite că le-a sevărşit. El e dat judecăţei. Aflăm că dl. suprefect Barbu Anastasie este transferat de la plasa Bahlui la plasa Turia în locul d-lui N. Movilă, care a trecut în locul celui dintăiu. p