Ecoul Moldovei, 1893 (Anul 2, nr. 65-86)

1893-04-08 / nr. 73

Anul NI Ho. 73. ZIAR SEPTAMA11AL ABONAMENTUL Redactor-proprietar: Em. Al. MANOLIU Pe un an................................................Lei noî 12 )( » 6 luni............................................................. » 6 V Pentru ltrăinâtate se adaogă portul. ^ (N STABILIMENTUL GRAFIC „MIRON COSTIN“ STR. GOLIA No. 54. V Numenil 25 Bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Joi 8 Aprilie 1393. Banî iO » 25 ANUNCIURI V Rondul în pagina III . ^ » » » IV Inserțiunî și reclame 1 left linia încă un cuvînt In numerul nostru precedent am aratat că Evreii din loca­litate au făcut un pas îndrăs­­neţ permiţându-şe de a protesta în întrunire publică contra pro­­ectelor de lege asupra învăţă­mântului profesional şi a ce­lui primar, pentru cuvântul că dreptul de protestare este al nostru­­ al Românilor şi nu poate sub nici un cuvânt be­neficia de el străinii fie chiar supuşi români. Astăzi revenim asupra a­­cestei chestiuni, căci după noi este de o însemnătate foarte mare, de­oare­ce vedem ivin­­du-se prin faptul îndeplinit la 30 Martie trecut, pretenţiuni ce în viitor pot să aibe ur­mări grave, mai cu seamă în Moldova, unde elementul ev­­reesc este puternic, şi credem că ne indeplinim o datorie de a atrage luarea aminte a tu­turor Românilor, fără deose­bire de culoare politică, asupra acestui început de afirmare pe faţă a evreismului, în scopul căreia de altmintrelea fie­care din noi ştie că se organizază pe zi ce merge în o forţă de resistenţă, cu deosebire în a­­ceastă parte a ţerei. Evreii noştri având în mână comerţul, prin spiritul de aso­­ciaţiune, dispunând de o bună parte a industriei, acaparând mai toate lucrările de între­prinderi, în sfârşit arătăndu-se pretutindenea unde exploatarea le asigură beneficii şi între­buinţând toate mijloacele, fie cât de reprobabile, numai să isbutească de a abate pedicile ce li se întrepun pentru atin­gerea scopului ce’l urmăresc, astăză începe a avea preten­­­­ţiuni făţişe de a se ţinea so­coteală de el. Ei bine, pentru noi cel pu­in ceştia din Moldova, ase­menea pornire nu o putem privi cu endiferenţă. Noi o con­­siderăm ca un avertisment în- trăsnet dat naţiune! române , de­ acuma Evreii se încred a forţele lor că pot se înceapă (­ luptă deschisă pentru a smul­ge cetăţenia şi prin urmare trebue să luăm măsuri de a­­părare în contra acestor oaspeţi primejdioşi, cu risicul de a des­­plăcea oamenilor cu idei largi cari nu vor să ştie de naţio­nalitate, ca muncitorul Petro­­vici bună­oară, ori­ ca profeso­rul Beldiceanu carii în numele umanităţei şi al drepturilor o­­muluî au­ ridicat glasul în în­trunirea de la 30 Marte pen­tru a sprijini reclamaţiunile E­­vreilor. E un interes eminamente naţional de a ne îngrădi în contra evreismului pentru mo­tivul puternic că pănă astăzi, ori­căt de indulgenţi am fi, to­tuşi nu putem constata de­cât că ne a resplătit ospitalitatea ce le am acordat-o, cu toate garanţiile cuvenite el, prin in­gratitudine, batjocură, calomnii şi corupţiune, în afară de a­­pucăturile rele, inherenţei rasei, ca vicleşugul, hrăpirea şi dorul. Aşa­dar e de datorie gu­vernului, ori­cărei ar fi el, să ia măsuri ca în viitor să nu se mai repete un asemenea fapt ca cel petrecut în ziua de 30 Martie, fiind­că îşi asumă o mare respundere faţă cu na­ţiunea, care e sătulă de atâtea umiliri suferite şi nu vroeşte a se pleca pănă şi Evreilor din ţară ce, îndrăsnesc a se manifesta acuma, chiar şi con­tra legilor ce şi le dă. 5 APRILIE Cu toate protestele adresate Camerei din mal toate oraşele ţă­­rii, cu toată critica judicioasă a presei şi a multor deputaţi din opoziţie, totuşi guvernul conser­vator nu numai că nu a renun­ţat la legea maximului comunal, din care vroeşte să-şi creeze ve­nituri nouă ca se-i permită în­­timpinarea cheltueleior la care s-a dedat, dar nici nu a consim­ţit macar la o amînare a ei, ast­felin ca să poată fi discutată cu chibzuinţă şi să se introducă in ea modificări, absolut recla­mate de starea populaţiunel noas­tre. In­­Jitia de 5 Aprilie la redes­chiderea Camerei având a se lua în desbatere acest proect de lege, cetăţenii capitalei în număr de mai multe mii s-au dus la ca­meră, însoţind delegaţiunea lor, pentru a protesta prin vin grăia contra h­otărîrei guvernului de a face cu ori­ce preţ să treacă căt mai curând proectul sau. Acei cetăţeni au fost, cu toată atitudi­nea lor liniştită, expuşi la ata­curile poliţiei şi la insulte numai ca doar i-ar scoate din rabd­are şi ar provoca un scandal. .Scan­dalul l-a provocat chiar ministrul P. P. Carp care arătându-se la fereastă a strigat mulţimea : „sale peuple“ şi-i dădu tifla. Se înţe­lege că o purtare atât de necu­viincioasă din partea unui mi­nistru, dădu loc la o mişcare de indignare între cetăţenii care nu se putură stăpîni de a-l „huidui“. De aici scandalul crescu şi de­genera în scene regretabile care avu în tine de resultat şi varsare de sînge. Poliţia în cap cu colo­­nelul Rasty, prefectul şi cu Bră­­tescu, Creţu etc., a atacat cu ghionturi populaţiunea le ripostă şi în scurtă vreme nici forţile poliţieneşti nemai­fiind în stare să se măsoare cu mulţimea ce creştea, guvernul a alergat la puterea armatei. Şarjele jandar­milor şi a călăraşilor isbi popo­rul din mai multe părţi, călcând în picioare fără cruţare pe cine le eşea înainte, mai cu seamă în peaţa Bibescu-Vodă, unde popo­rul se retrăsese. La hala Ghica o companie de infanterie trasă focuri şi mai mulţi cetăţeni că­zură morţi şi răniţi. In timpul acesta la Cameră, preşedintele, dl. general Manu, miniştrii dl. L. Catargiu, Th. Ionescu, P. P. Carp, Jak Laho­­vari, glumeauă pe socoteala po­porului în care armata trăgea cu gloanţe pentru că a îndrăsnit să urce dealul Mitropoliei şi să pro­testeze în potriva birurilor apă­sătoare. Majoritatea ascultătoare luă legea în consideraţie cu 70 voturi contra 33 fără nici o re­­muşcare, ba încă încântată de auzul vaetelor comercianţilor şi meseriaşilor isbiţi de cavalerie şi de paturile puştilor jăndărmaniei pedestre. D-nul Catargiu, P. P. Carp. T. Ionescu, J. Lahovari, generalul Manu, la eşirea de la cameră fură huiduiţi de popor. Situaţia ce s’a creat-o acest gu­vern e din cele mai triste, căci a dovedit nu numai că nu e po­pular dar că prin singe a venit1 la 1888 şi că singe varsă pentru a se mănţinea, şi a’şi introduce legile cele mai reacţionare pentru înăduşirea poporului. Neapărat că prin singe se va­­ şi duce de la cârme statului co­horta Catargistă, find­că nu cre­dem că lucrurile să se mărgi­nească aici, ci vor lua propor­ţione mari, aşa că guvernul con­servator ori ’şi sapă mormântul, ori se menţine la putere pe un pedestal din cadavrele cetăţenilor cari nu au altă vină de cât că’şi apără drepturile şi protestează în contra birurilor grele ce li se impun. ----- "■■■ uf ̋)fig›C(P)C›H » im»---------- In­formaţiuni Ni se relatează că actualul pre­fect al jud. Fălciu ne mai găsind ingineri români cari să-i satisfacă toate capriciile, a angajat pe un inginer evreu numit Lupulescu. of? Protestări contra lege! maximu­lui comunal se fac mereu în ţară. O lucrare demnă este a Camerei de comerţ din Galaţi, care face a­­rătări pe ce anume să se pue ta­xe în locul obiectelor de hrană şi a celor de prima necesitate. In Bucureşti la întrunirea de la Dacia pentru protestare a luat par­te mai multe mii de cetăţani şi au vorbit domnii Aurelian, Ale­­xandrescu, tabac, Gh. Paladi şi N. Fleva. ip In comuna Poeni, satul Curagău locuitorul Dim Truş trecând cu că­­inţa în scobari la o fântână din marginea pădure! ca să beie apă și plecăndu-se văzu un băet mic înecat. Se fac cercetări pentru a­flam­a vinovatului. In comuna Horleștii catolici, corn. Cucuteni s’a ivit variola, s’a luat măsurile cuvenite pentru vaccina­rea locuitorilor, fără deosebire de etate, pentru înpedecarea lăţirea flagelului Febra aftoasă a încetat cu to­tul în jud. Iaşi. 4° Primarele comunei Tăuteşti a­­flăm că a fost distituit în urmă mai multor abuzuri descoperite că le-a sevărşit. El e dat judecăţei. Aflăm că dl. suprefect Barbu Anastasie este transferat de la pla­sa Bahlui la plasa Turia în locul d-lui N. Movilă, care a trecut în locul celui dintăiu. p

Next