Ecoul Moldovei, 1898-1899 (Anul 8, nr. 1-102)
1899-01-28 / nr. 58
ANUL VIII No. 58 ADONAMENTUL Pe un an.....................................Lei noi 20 » 6 luni.....................................„ * 11 Pentru stăinatate se adaugă portul. 4 4 ♦ » ; t! 4 4 4 4 LX M M LU 10 BAM Z IUII2 Antisemit KOMLma A KOMIML0K ? -------------S Apare numai de doue ori pe septâmănă : Joia si Duminica | Director-proprietar : EM. AL MANOLIU. SUB CONDUCEREA UNUI COMITET REDACŢIA Sl ADMINISTRAŢIA La Tipografia M. P. POPOVICI str. Alexandri No. 14 (• Cine a tndrilgit străinii, Mîncn-i-nr Inima cînlt, Mincu-i-ar rasa pustia, SI neamul nouternicîa 2.r. s^n-r^ac-ANI NNTUHIA 4. Rîndul în pagina III........................Pani 50 ........................ „25 Inserțiunî și reclame 1 leu linia. Un număr vechiu........................Bani 50 Im. stilxj.tare cu începere de la 1 Ferruar ziarul nostru YH continua de a apărea tot de două ori pe săptâmînă, dar cu preţurile reduse, precum urmează : Pe an........................15 leî Pe 6 luni...................8 „ un număr 15 banî. Sau a luat măsurile cuvenite pentru Inbunătăţirert şi curăţenia tiparului, cum şi pentru varietatea materiei ce o va cuprinde ziarul. D)e la această dată nu se va mai trimite ziarul nimănui decât contra sumei pentru abonament, pe cel puţin 6 luni Administraţia Liniiiiiiiiiiii tului românesc, îndepărtându se jidanii de la orice întreprindere care ar aduce pagube românilor. lata de ce am intitulat articolul nostru: Lipseşte iniţiativa. Acum când curentul anti-jidovesc, ca o voinţa divina, îşi măreşte intensitatea in toate statele mari ale Europei, când in Franţa, ţara cea mai culta şi umanitara in idei şi simţiminte, poporul şi chiar pătură culta a acestuia s’a recules din rătăcirea in care îl înglodase, perfid— umanitarismul filosofiei positiviste jidoveşti, când liga şi partidul anti-jidovesc au ajuns o forţa de care oamenii de stat ai Franţei ţin socoteala şi chiar mai mult de cât de oricari alte fracţiuni politice; şi* când se aşteaptă din zi in zi ca ideile unui Drumont, Rochefort, Déroulède şi alţii sa triumfeze, adecă sa fie îmbrăţişate de toţi acei cari au puterea in mâna şi pot aduce liniştea şi siguranţ statului francez ; iar in Germania se fac legi riguroase prin cari se respinge cu desăvârşire încetatţenirea jidanilor, când in Austria un I neger şi alţii au ajuns, dacii nu e calea oficiala, cel puţin prin îndemnul cetăţenilor, a înfiinţa societăţi de consum, astfelin ca s’a paralizat mult din forţele ameninţătoare şi distrugătoare ale jidanilor ; la noi însă unde pericolul din partea jidanilor e mult mai mare, unde presa antisemita, destul de răspândită, prin organele ei, din centrele cele mai însemnate ale ţerei, da la lumina faptele murdare şi oculte de care se servesc jidanii pentru a ne acapara totul ; şi când numărul adevăraţilor patrioţi şi naţionalişti se măreşte din zi in zi, prin proselitismul întreprins cu atâta râvna de scriitorii cari s’au dedat cu antr tot interesul şi dragostea sincera in serviciul presei adevarat româneşti, acum in fine când cel de la cârma ar putea oricând, văzînd puternica reacţiune ce domneşte in ţara contra jidanilor, sa se presinte in Camera cu un proect de lege, prin care sa se restrângă drepturile nemăsuraţi de mari de care se bucura jidanii in ţara la noi şi prin care ei au ajuns astazi atât de puternici, dominându-ne prin puterea financiară, care tonta e in mâna lor, şi care in toate timpurile şi la toate popoarele a fost factorul care a determinat evoluţia societatei într’un sens sau in altul, după cum indivizii cari o posedau, făceau parte din corpul naţiune!, sau erau străini de naţiune. După cum în Polonia, fiindcă indivizii cari aveau în mână puterea financiară erau jidani, străini de neam, credinţi şi obiceiuri, evoluţia societăţii poloneze s’a făcut în sensul distrugere! Poloniei şi a naţiunei acesteia. Aşadar acum când curentul de redeşteptare la o viaţă naţională mai conştientă e destul de puternic şi îmbrăţişat de toate clasele societăţei româneşti, şi când celelalte puteri mari ale Europei, cari la 1879 protestau contra art. 7 din constituţia noastră, fiindcă erau duse în acea întunecime periculoasă pentru ele de cătră alianţa israelită universală, de astă-dată nu numai că nu vor mai protesta pentru măsurile restrictive şi destul de drepte şi raţionale, ce noi le-am lua contra jidanilor, dar încă ne vor încuraja căci s’au convins pe deplin de pericolul în care e ameninţat să cadă un stat inundat de jidani, cum e tânărul stat românesc. Prilejul dat se prezintă şi e destul de avantajos pentru oricare puternic al zilei sau deputat , care să dea semnalul.* : Nu ne îndoim, sunt mulţi man■ datări ai ţerei cu dragoste de neam şi patrie, dar trebue să con- statăm că tocmai în aceste tim-2 puri şi împrejurări, când totul e în avantajul nostru, tocmai acum nu se mai găseşte, un Conta, Alexandri, Misail etc, cari să iea cuvântul în cameră şi cu un pro- togram de legi, bine definite, să vie ii în ajutorul industriei şi comergetim în Antijuif. Am aratat în Antijuif cum toţi jidanii ocupă în Franţa situaţiuni în comerţ, industrie, profesiuni libere, administraţie, magistratură şi armată Am făcut-o în singurul scop de a documenta discuţia angajată în faţa opiniei publice între ante-jidani şi jidani. Când afirmăm că jidanii posedă prea mult la noi şi că sunt periculoşi pentru Francezi de origină, jidanii ne respund că exagerăm. Am voit să probăm zisele noastre, pentru a demonstra buna noastră credinţă absolută şi in această discuţie specială, ca şi în toate celelalte în care m-am angajat pentru susţinerea ideilor noastre franceze. Jidanii insolenţi şi provocatori ca totdeauna, crezînd, astăzi mai mult ca oricând, că totul li-i permis la noi, au strigat consm lui Anti Juif, cu speranţa de a-i face să dispară. Pentru a arata şi mai bine jidanilor că noi nu putem fi niciodată înspăimântaţi de ameninţările lor, noi le vom respunde prin o campanie violentă identică cu a lor. Noi n’am făcut de cît am demascat jidanii. Astăzi zicem concetăţenilor noştri : jidanii ni-au luat totul. In fiecare zi voi continuaţi a-i îmbogăţi şi cu banii ce ei îi cîştîgă din sudoarea voastră, prepară ruină Franţei. Franceji ! Dacă vroiţi, ca jidanii să nu poată cu aurul ce ni-l hrăpesc în fiecare zi, organiza ruina ţireî. Nu cumpăraţi nimic de la jidani. (N. R.) Am reprodus acest fragment din articolul d-luî Jules Guerin din Antifart, pentru că cea ce spune d-s.a Francejilor trebue de spus de orice bun român, românilor. In adevăr era foarte greu de admis ca un partid de guvernământ să recurgă la asemene mijloace, căci acum nu e vorba de rescoalele ţerăneşti din 1888, aceste de astăzî au un caracter cu totul deosebit. Ţeranii revoltaţi din judeţele menţionate au subscris o cerere cătră Ţara Rusiei, cerând de la acesta pământ deoarece Regele Carol nu-şi ţine promisiunea. In astfeliude condiţiunî înfăţişânduse rescoalele ţerăneşti, se înţelege că nu putenm crede şi admite ca partidul conservator să alerge la aseminea mijloace, cari ar putea aduce o lovitură de stat, pentru a pune mâna pe putere. Socialiştii, prin representantul lor din parlamentul ţerei, d-nul V. G. Morţun, au încercat să se disvinovăţească de culpabilitatea ce li se impută la această chestie. D-nul Morţun a declarat chiar că va dimisiona din parlament îndată ce se va dovedi că membrii partidului socialist au uneltit asemenea rescoale. Noi credem şi sperăm chiar că anchetele orânduite vor dovedi că mizerabilii cari au cutezat să tulbure ordinea din lăuntru statului român, sunt agenţii ruşi şi bulgari, ajutaţi de socialiştii—anarhişti şi de vagabonzii jidani, cari s’au pripăşit prin satele şi târguşoarele noastre, mulţămită neglijenţei administraţiei. Vagabonzii jidani, aşa Moise Botoşeneanu, expulzatul, şi alţii, cum şi socialiştiî-anarhiştii, promiţând ţeranilor pământuri, i-a îndemnat la răscoală ca să servească, in schimbul aurului primit, pe agenţii ruşi şi bulgari, unelte ale politicei ruso-file. Faptul că aceste răscoale au avut loc in judeţele Teleorman, Romanaţi şi Folj, toate de la Dunăre şi prin urmare de la graniţa Bulgariei, ne pune in poziţie a admite şi mai mult că politica bulgărească e acea care a dat naştere la aceste tulburări. Suntem dar convinşi pe deplin, şi in curând se va stabili şi de anchetele oficiale că numai jidanii şi anarhiştii sunt acei cari au aţiţat pe ţaranî la răscoală. Sperăm dlar că cu această ocazie se vor convinge ce-i îndrept că tolerarea jidanilor prin comunele noastre rurale, nu poate decit să pericliteze existenţa statului. Vom reveni. Un respuns jidanilor Răscoalele Ţărăneşti Mai toate ziarele din Capitală şi din provincie, ocupându-se de chestia recedelor ţărăneşti din judeţele Romanaţî, Teleorman şi Dolj au căutat unele să învinovăţească pe conservatori, altele pe socialişti. Am văzut cum presa conservatoare a căutat să demonstreze neamestecul partidului in aceste răscoale. JOI 28 JAXUAU1K 1 Si 9 CEREM LEGI Jidanii, aceşti venetici spurcaţi şi fără-de-lege, odată cu vinirea lor in ţară au introdus şi cele mai infame şi mai degrădătoare obiceiuri. De când aceşti păcătoşi exploratori au inundat ţara, toate moravurile noastre cinstite şi frumoase au dispărut.