Ecoul Moldovei, 1898-1899 (Anul 8, nr. 1-102)

1899-01-28 / nr. 58

ANUL VIII No. 58 ADONAMENTUL Pe un an.....................................Lei noi 20 » 6 luni.....................................„ * 11 Pentru stăinatate se adaugă portul. 4 4 ♦ » ; t!­­ 4 4 4 4 LX M M LU 10 BAM Z IUII2 Antisemit KOMLma A KOMIML0K ? -------------­S Apare numai de doue ori pe septâmănă : Joia si Duminica | Director-proprietar : EM. AL MANOLIU. SUB CONDUCEREA UNUI COMITET REDACŢIA Sl ADMINISTRAŢIA La Tipografia M. P. POPOVICI str. Alexandri No. 14 (• Cine a tndrilgit străinii, Mîncn-i-nr Inima cînlt, Mincu-i-ar rasa pustia, SI neamul nouternicîa 2.r. s^n-r^ac-ANI NNTUHI­A 4.­ Rîndul în pagina III........................Pani 50 ........................ „25 Inserțiunî și reclame 1 leu linia. Un număr vech­iu........................Bani 50 Im. stilxj.tare c­u începere de la 1 Ferruar ziarul nostru YH continua de a apărea tot de două ori pe săptâm­înă, dar cu preţurile reduse, precum urmează : Pe an........................15 leî Pe 6 luni...................8 „ un număr 15 banî. Sau a luat măsurile cuvenite pentru Inbunătăţirert şi curăţenia tiparului, cum şi pentru varietatea materiei ce o va cu­prinde ziarul. D)e la această dată nu se va mai tri­mite ziarul nimănui de­cât contra sumei pentru abonament, pe cel puţin 6 luni Administraţia Linii­iiiiiiiiii­ tului românesc, îndepărtându se jidanii de la ori­ce întreprindere care ar aduce pagube românilor. lata de ce am intitulat artico­­lul nostru: Lipseşte iniţiativa. Acum când curentul anti-jido­­vesc, ca o voinţa divina, îşi mă­reşte intensitatea in toate statele mari ale Europei, când in Franţa, ţara cea mai culta şi umanitara in idei şi simţiminte, poporul şi chiar pătură culta a acestuia s’a recules din rătăcirea in care îl înglodase, perfid— umanitarismul filosofiei positiviste jidoveşti, când liga şi partidul anti-jidovesc au ajuns o for­ţa de care oamenii de stat ai Franţei ţin socoteala şi chiar mai mult de cât de ori­cari alte fracţiuni politice; şi* când se aşteaptă din zi in zi ca ideile unui Drumont, Rochefort, Dé­­roulède şi alţii sa triumfeze, a­­decă sa fie îmbrăţişate de toţi acei cari au puterea in mâna şi pot aduce liniştea şi siguranţ statului francez ; iar in Germania se fac legi riguroase prin cari se respinge cu desăvârşire încetat­ţenirea jidanilor, când in Austria un I n­eger şi alţii au ajuns, dacii nu­­ e calea oficiala, cel puţin prin îndemnul cetăţenilor, a înfiinţa societăţi de consum, ast­felin ca s’a paralizat mult din forţele ame­ninţătoare şi distrugătoare ale jidanilor ; la noi însă unde pe­ricolul din partea jidanilor e mult mai mare, unde presa antisemita, destul de răspândită, prin orga­nele ei, din centrele cele mai în­semnate ale ţerei, da la lumina faptele murdare şi oculte de care se servesc jidanii pentru a ne acapara totul ; şi când numărul adevăraţilor patrioţi şi naţionalişti se măreşte din zi in zi, prin pro­­selitismul întreprins cu atâta râvna de scriitorii cari s’au dedat cu a­ntr tot interesul şi dragostea sincera in serviciul presei adevarat ro­mâneşti, acum in fine când cel de la cârma ar putea ori­când, văzînd puternica reacţiune ce dom­neşte in ţara contra jidanilor, sa se presinte in Camera cu un proect de lege, prin care sa se restrângă drepturile ne­măsuraţi de mari de care se bucura jida­nii in ţara la noi şi prin care ei au ajuns asta­zi atât de puter­nici, dominându-ne prin puterea financiară, care tonta e in mâna lor, şi care in toate timpurile şi la toate popoarele a fost factorul care a determinat evoluţia so­­cietatei într’un sens sau in altul, după cum indivizii cari o posedau, făceau parte din corpul naţiune!, sau erau străini de naţiune. După cum în Polonia, fiind­că indivizii cari aveau în mână pu­terea financiară erau jidani, străini de neam, credinţi şi obiceiuri, evoluţia societăţii poloneze s’a făcut în sensul distrugere! Polo­niei şi a naţiunei acesteia. Aşa­dar acum când curentul de redeşteptare la o viaţă na­ţională mai conştientă e destul de p­uternic şi îmbrăţişat de toate clasele societăţei româneşti, şi când cele­l­alte puteri mari ale Europei, cari la 1879 protestau contra art. 7 din constituţia noas­tră, fiind­că erau duse în acea întunecime periculoasă pentru ele de cătră alianţa israelită univer­sală, de astă-dată nu numai că nu vor mai protesta pentru mă­surile restrictive şi destul de drepte şi raţionale, ce noi le-am lua contra jidanilor, dar încă ne vor încuraja căci s’au convins­­ pe deplin de pericolul în care e­­ ameninţat să cadă un stat inun­dat de jidani, cum e tânărul stat românesc. Prilejul dat se prezintă şi e­­ destul de avantajos pentru ori­­­­care puternic al zilei sau deputat , care să dea semnalul.* : Nu ne îndoim, sunt mulţi man­­■ datări ai ţerei cu dragoste de­­ neam şi patrie, dar trebue să con-­ statăm că tocmai în aceste tim-2 puri şi împrejurări, când totul e­­ în avantajul nostru, tocmai acum­­ nu se mai găseşte, un Conta, A­­­lexandri, Misail etc, cari să iea­­ cuvântul în cameră şi cu un pro- t­o­gram de legi, bine definite, să vie ii în ajutorul industriei şi com­er­getim în Anti­juif. Am aratat în Antijuif cum toţi ji­danii ocupă în Franţa situaţiuni în comerţ, industrie, profesiuni libere, administraţie, magistratură şi armată Am făcut-o în singurul scop de a documenta discuţia angajată în faţa opiniei publice între ante-jidani şi jidani. Când afirmăm că jidanii posedă prea mult la noi şi că sunt pericu­loşi pentru Francezi de origină, ji­danii ne respund că exagerăm. Am voit să probăm zisele noastre, pentru a demonstra buna noastră cre­din­ţă absolută şi in această discuţie specială, ca şi în toate cele­l­alte în care m­-am angajat pentru susţinerea ideilor noastre franceze. Jidanii insolenţi şi provocatori ca tot­deauna, crezînd, astă­zi mai mult ca ori­când, că totul li-i permis la noi, au strigat con­sm lui Anti Juif, cu speranţa de a-i face să dispară. Pentru a arata şi mai bine jida­nilor că noi nu putem fi nici­odată înspăimântaţi de ameninţările lor, noi le vom respunde prin o campanie violentă identică cu a lor. Noi n’am făcut de cît am demas­cat jidanii. Astă­zi zicem concetăţenilor noştri : jidanii ni-au luat totul. In fie­care zi voi continuaţi a-i îmbogăţi şi cu banii ce ei îi cîştîgă din sudoarea voastră, prepară ruină Franţei. Franceji ! Da­că vroiţi, ca jidanii să nu poată cu aurul ce ni-l h­răpesc în fie­care zi, organiza ruina ţireî. Nu cumpăraţi nimic de la jidani. (N. R.) Am reprodus acest fragment din articolul d-luî Jules Guerin din Antifart, pentru că cea ce spune d-s.a Francejilor trebue de spus de ori­ce bun român, românilor. In adevăr era foarte greu de admis ca un partid de guvernământ să re­curgă la asemene mijloace, căci acum nu e vorba de rescoalele ţerăneşti din 1888, aceste de astă­zî au un ca­racter cu totul deosebit. Ţeranii revoltaţi din judeţele men­ţionate au subscris o cerere cătră Ţ­ara­ Rusiei, cerând de la acesta pământ de­oare­ce Regele Carol nu-şi ţine promisiunea. In ast­feliude condiţiunî înfăţişându­­se rescoalele ţerăneşti, se înţelege că nu putenm crede şi admite ca parti­dul conservator să alerge la asemi­­nea mijloace, cari ar putea aduce o lovitură de stat, pentru a pune mâna pe putere. Socialiştii, prin representantul lor din parlamentul ţerei, d-nul V. G. Morţun, au încercat să se disvinovă­­ţească de culpabilitatea ce li se impută la această chestie. D-nul Morţun a declarat chiar că va dimisiona din parlament îndată ce se va dovedi că membrii partidului socialist au uneltit asemenea rescoale. Noi credem şi sperăm chiar că an­chetele orânduite vor dovedi că mize­rabilii cari au cutezat să tulbure or­dinea din lăuntru statului român, sunt agenţii ruşi şi bulgari, ajutaţi de socialiştii—anarhişti şi de vagabonzii jidani, cari s’au pripăşit prin satele şi târguşoarele noastre, mulţămită ne­glijenţei administraţiei. Vagabonzii jidani, a­şa Moise Bo­­toşeneanu, expulzatul, şi alţii, cum şi socialiştiî-anarhiştii, promiţând ţera­­nilor pământuri, i-a îndemnat la răs­coală ca să servească, in schimbul aurului primit, pe agenţii ruşi şi bul­gari, unelte ale politicei ruso-file. Faptul că aceste răscoale au avut loc in judeţele Teleorman, Romanaţi şi Folj, toate de la Dunăre şi prin urmare de la graniţa Bulgariei, ne pune in poziţie a admite şi mai mult că politica bulgărească e acea care a dat naştere la aceste tulburări. Suntem dar convinşi pe deplin, şi in curând se va stabili şi de anche­tele oficiale că numai jidanii şi anar­hiştii sunt acei cari au aţiţat pe ţaranî la răscoală. Sperăm dlar că cu această ocazie se vor convinge ce-i îndrept că to­lerarea jidanilor prin comunele noas­tre rurale, nu poate de­cit să peric­liteze existenţa statului. Vom reveni. Un respuns jidanilor Răscoalele Ţărăneşti Mai toate ziarele din Capitală şi din provincie, ocupându-se de chestia rece­delor ţărăneşti din judeţele Ro­­manaţî, Teleorman şi Dolj au căutat unele să învinovăţească pe conser­vatori, altele pe socialişti. Am văzut cum presa conservatoare a căutat să demonstreze neamestecul partidului in aceste răscoale. JOI 28 JAXUAU1K 1 Si 9 CEREM LEGI Jidanii, aceşti venetici spur­caţi şi fără-de-lege, odată cu vin­ir­ea lor in ţară au introdus şi cele mai infame şi mai degră­­dătoare obiceiuri. De când aceşti păcătoşi ex­­ploratori au inundat ţara, toate moravurile noastre cinstite şi frumoase au dispărut.

Next