Ecoul Moldovei, 1899-1900 (Anul 9, nr. 1-60)
1899-10-28 / nr. 25
nil cd til !?* ANIX IX No. 25 US SUMER 15 RAM JOI 28 OCIOJ BNE 1899 ROMINIA A ROMÂNILOR Organ al partidului naţionalist Aflare în fiecare Joe ihq 't ! ■■ Pe un an . 6 luni MO ABONAMENTUL .............................Le! no! 10 .................................... »5 Pentru străinătate se adaugă portul. lirectcr-jrcjrietar. EM. AL. 1ÍAN0LIU. SUB CONDUCEREA UNUI COMITE:! REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA la Tipografia M. PFCFOVICl str. Alexandri No. 14 Cin» a îndrăcit »trăind, Jfinou-iar Inima emnlf, SIfiHrt-1-nr cina pnstl», Si ucu iu ii 1 ucnicnicla XT2-£r -------------------------------^ AM NCU ul Rîndul în pagina 111................... „ „ IV........................ „ z6 » » — Inserțiun! și reclame 1 leu linia. In număr vechiu ...... Bani 50 Bani 50 O Fi £ I Criza economică, care bantui cu atâta furie in acest an in țară, a fost esplicata in redacţiile ziarelor de toate zilele in diferite chipurî, după cum le-a venit la socoteală partidelor politice. Aşa in unele întâlneai pricina acestei crize in seceta nenorocită ce am avut’o, in altele, nedestoinicia ministrului de finanţe, care n’a ştiut să ia precauţiunile necesare, pentru a o putea înlătura, sau cel puţin a o ameliora. In nici un ziar însă nu s’a aratat adevarata origină de unde a luat naştere criza. Este adevarat că criza economică din acest an a devenit mai acută din cauza secetei, dar nu înaiuţin adevarat că ea există de mult şi an cu an la proporţiunî din ce in ce mai mari, pănâ ce ne vom trezi într’o bună dimineaţă când vom suferi o criză şi mai grozavă decât aceasta, fără ca ea să poată fi datorită sâcetei ori incapabilitatei ministrului de finanţe. Dacă aşa este, dacă criza economică in România fiinţează de multă vreme încă, să încercăm a o explica, aşa cum trebue să fie înţeleasă, nu cum trebue să convie cufărul ori cutărul ziar. Dacă am căuta să stabilim o data precisă de când criza economică in ţara noastră a luat naştere, aceasta nu ar fi greu să o facem, mai ales in cadrele unui articol de ziar, dar cea ce putem spune e că de îndată ce statisticile oficiale au constatat o descreştere simţitoare a populaţiunei noastre rurale, criza a început şi ea aşi arata faţa ; cu cât populaţia noastră rurală, clasa positiva, descreşte, cu atât criza economică îşi arată figura mai ameninţătoare. Să vedem dar in câteva renditn cari sunt cauzele descreştere! populaţiunei noastre rurale, şi atunci vom înţelege cui se poate datori cu drept cuvînt criza economică, ce de o bucată de vreme a cuprins ţara noastră. Munca ce se cere astăzi de la ţaraniî nostril e cu mult mai mare decît in trecut, cînd în adevăr se constata un spor in creşterea poporaţiei noastre ; aceasta ni-o poate dovedi budgetul ţerii, pe când inainte de 59 budgetul ambelor ţeri era de 25 milioane lei vechi, astăzi a crescut peste 200 de milioane lei noi—comparaţi deosebirea dintre aceste două cifre şi veţi înţelege la ce muncă excesivă e supusă ţărănimea noastră. In schimb însă hrana ce o are ţaranul nostru astăzi e din cele mai proaste, lipsindu-i fructul şi carnea ce i-o dădea odinioară creşterea vitelor, precum şi buna calitate a grânelor pe care astăzi le absoarbe exportul, îmbrăcămintea sa e cît se poate de mizerabilă. O bună parte a cîştigului ce-l avea odată prin cărăuşie, a fost înlăturată prin introducerea drumului de fer. Birurile au crescut şi s’au inmulţit numărul elementelor neroăducătoare, in directă atingere cu dînşiî, crişmari, proprietari, picheri, arendaşi, suprefecţî, ajutori de suprefecţi, perceptori, şefi de garnizorâ, pitirari, rotari, jandarmi şi evrei, toţi aceştia triesc din nuneaţa anului nostru. Organizaţia ce li s’a dat e in nepotrivire cu starea lor de cultură, neputându-se servi de dînsa, fiind victima nepriceperei lor, iu luptă cu lăcomia ce-i înconjoară de pretutindene.—Sub apasarea atâtor greutăţi, fiind lasaţi de capul lor, s’au dedat alcoolizmului, care li secătueşte puterile şi i demoralizează. » Afara de aceste, excedentul poporaţiunei noastre rurale nu mai poate străbate la oraşe, din cauză că clasa voastră de mijloc ordştifîcascil e compusă in majoritatea ei de evrei, cari sunt mai bine preparaţi in lupta pentru existenţă , cei cari mai pot străbate in oraşele noastre pentru a trăi, sunt elementele viguroase, care au fost recrutate in armată şi care după terminarea serviciului militar, nu se mai întorc la ţară, rămânând in oraşe ca sergent de oraş, podar, fanaragiu, servitor etc. Astfel cu pe când elementele viguroase nu se mai întorc la munca câmpului, rămânând in oraşe, unde multe din ele se dedau vagabondajului şi beţiei, elementele mai chircite, acele cari nu au fost găsite apte serviciului militar, trebuind să se îndeletnicească cu lucrarea pământului, natural că productivitatea lui a trebuit să scadă şi odată cu scăderea ei şi descreşterea popolaţiei, numărul morţilor, fiind cu mult superior numărului născuţilor. Exedentul clasei noastre rurale neputând străbate la oraşe pentru a se deda ocupaţiunilor industriale şi comerciale, din cauză că aceste ocupaţiuni le-au acaparat evreii, formând ei clasa mijlocie orăşănească, şi ne-având nici la ţară pământul necesar de cultivat pentru existenţă, cu siguranţă că numărul naşterilor trebue să se restrîngă pentru a putea trăi mai indemânatec însurăţeii cari au fost împroprietăriţi. lată intr’o scurtă ochire cauzele descreşterei populaţiunei noastre rurale. Clasele noastre dirigente însă, până in prezent, nici habar n’au, cel puţin de fapt aşa se arată, de importanţa ce o are, in existenţa statului, clasa agricolă. Deşi se pare că au înţeles întru câtva că trebue să se ocupe mai serios de soarta ţăranilor noştri, deşi se strâdărnesc cu diferite ligi, menite a le îndulci traiul, totuşi populaţia noastră rurală, pe zi ce trece degenerează şi se stânge. Aceasta ne dovedeşte, că in fond nimic nu se face pentru ţărănimea noastră, căci cum am putea admite că păturile noastre dirigente îşi dau tot interesul, pentru ridicarea nivelului cultural şi material al ţeranului, când la singura măsură salutara pentru popolaţia noastră, la monopolul alcoolului, se opun cu o îndărătnicie, care de altfel nu se esplică, şi care tocmai ne arată că in fond nu s’a făcut şi nu se face nimic pentru clasa noastră rurală. Elementul evreesc, care, cu toate legile noastre restrictive, s’a înmulţit într’un chip înspăimântător la ţară, constitue un factor din cei mai importanţi, care împiedica populaţia rurală in reproducerea ei şi care o reduce la cea mai neagră sărăcie. Şi acum oricine poate înţelege de ce ţara noastră trece din an . in an prin o criză econo . .ă şi că nu e departe timpul c o vomira faliment. Romulus Diogheuide , iiflfifi Lillák A început iar să se vorbiască de împăcarea liberalilor. Gazetele guvernamentale, şi codiţele lor de prin judeţe, care naturalminte stau la pîndă şi au mare teamă de o asemine eventualitate, înscrisă svonul cu maliţiositate şi continuă de aşi juca rolul de intrigante. Negreşit că această ştire n’a putut să se nască, decit din oare-care demersuri de curînd urmate intre fruntaşii liberalilor, ce se află in apropiere de cîrma statului, între cari au avut loc şi ceartă. Dar, spre marea bucurie a sus-zizelor gazete şi pentru nenorocirea ţerei, aceste demersuri se zice că iarăş n’au isbutit, din causa intrasigenţei D-lui Dimitrie Sturdza. Această nereuşită a umplut de amar sufletele tuturor liberalilor, cari compun grosul partidului, şi cari sunt cu totul streini de cearta de la centru. Şi au mare dreptate membrii, ce compun imensa majoritate a partidului liberal, se fie cu totul mâhniţi şi amărîţî in sufletele lor, acuma mai ales, când văd ţara in pericol, din causa greşelilor guvernului incapabil şi strein de dînsa ce se află la cârma ei—şi iată pentru ce . Mai întăi, precum am spus mai sus, imensa majoritate a partidului liberal n’a ştiut nimica de cearta de la centru şi nici a fost valabil minte consultat cînd s’a produs scisiunea. In al doile loc este bine stabilit şi afară astăzi de ori şi ce îndoeli, că scisiunei se dntereşte căderea partidului de la putere şi venirea guvernului actual la cîrma ţerei. Acuma, cind zisa imensă majoritate vede greşalele colosale ale acestui guvern, care a adus ţara pe marginea prâpăstiei ; cînd vede că purtarea acestei adunături—s’ar pute zice monstruoase—de la clima ţerei, şi-a înstrăinat chiar şi amicii fireşti, cari ar fi putut se improspereze forţele, aşa că a devenit cu neputinţă un alt guvern, care se succedeze celui de astăzi pentru a vindeca profit posibil va fi ranele terei, decît unul luat numai din partidul liberal , iar acesta nu neputinţă de a o face ; când zicem, imensa majoritate vede toate acestea, fiecare membru al ei sufere şi se simte crud lovit in patriotismul seu, pentru că este pus in imposibilitate de arşi si ţari, din causa unor motive streine de dirmit şi inavuabile. Ori şi ca patriot, cînd vede pericolul, este dator se uite totul şi se alerge la cârmă spre a evita naufragiul ; cu cît mai mult este dator de a face aceasta, patriotul care areîntru cîtva pe conştiinţă peisionarea pericolului?