Ecoul Moldovei, 1907-1908 (Anul 17, nr. 1-25)

1907-10-28 / nr. 4

ANUL XVII No. 4. DUMINICĂ 28 OCTOMBRIE 1907. ABONAMENTUL Pe un an . . . Lei noi 6 „ 6 luni ... „ „ 3, 50 Pentru streinatate se adaoge portul ORGAN NATIONALIST APARE IN FIE­CARE DUMINICA DIRECTOR-PROP HI ET AR EM. AL. MAX0L1U u. ' ? -4»---------------------------------------­ REDACTIA si ADMINISTRAŢIA Strada ALEXANDRI No. 11. ANUNCTURILE Rîndul în pagina a lll-a bani 50 » » IV-a „ 25 Inserţii şi reclame 1 leu linia Ud uuinftr vechi 50 Bani ----------------------------------------­[( UCID li Nil? Jidovimea din ţară ni-a dat o nouă dovadă că urmăreşte prin toate căile posibile, şi cu o în­cordare extra­ordinară, atingerea idealului de a deveni stăpână şi de drept iar nu numai de fapt asupra pământului acestuia. Do­vada din urmă e scrisoarea jido­vului Ghelerter, ce a fost adresată încă din Aprilie trecut unui oare­care I Fieldman, din America, şi care apoi a fost publicată în ziarul de acolo întitulat „Forverts.“ A fost o norocire pentru noi publicarea acelei scrisori, ca să se vadă lămurit că noi naţiona­liştii nu bănuim, ci avem sigu­ranţa, când spunem că jidovii urmăresc scopuri anti-romăneşti, că bârfelile lor prin presa străină sunt publicate cu anumite intenţii, ca să’şi facă loc în consideraţia opiniei publice de acolo, odată cu discreditul ce nu să produce, că nu e mişcare în ţară de care jidovimea să nu se intereseze şi s’o exploateze, că în sfârşit să în­­cumetează de a alimenta luptele politice dintre partide, ale înăspri şi coborî de la nivelul principiilor, ca să se târască în hăgaşile per­sonalităţilor şi ale intereselor or­dinare. Astăzi să mai dovedeşte, ceia ce până acuma numai singuri susţinusem, cu convingerea for­mată din dercurgerea faptelor, că răscoalele ţărăneşti n’au ost stră­ine de scopurile criminale nutrite de jidovime, că ele au fost pro­vocate de instigatorii zimbriaţi a acestei vermine, şi că nici odată ea n’a găsit teren mai prielnic, ca astă primăvară, pentru a aprinde un foc, în ţară, ca din valmăşala şi zăpăceala produsă să’şi poată îndeplini planurile duşmane ţărei şi poporului românesc. Ca în toate părţile, aşa şi la noi, jidanii s’au folosit de toate înprejurările ca să lovească în autohtoni şi când aseminea înpre­­jurări li-au lipsit," s’au silit a le născoci, numai ca să deie de lucru claselor sociale ale neamurilor peste cari s’au năpustit, să le în­vrăjbească, să le domineze politi­ceşte, după ce li-a distrus econo­­miceşte. Ei s’au zis: „dăm mâna şi cu dracu, numai să trecem puntia,“ şi s'au prefăcut că sunt adepţi ai socialismului, ba în Rusia chiar şi ai anarhismului, numai ca să’şi poată îndeplini scopurile, escluziv jidoveşti, ce le nutresc pe sama popoarelor. La noi nu se manifestasă încă prin aseminea idei submersive, şi nu se manifestasă, fiind­că aveau credinţa că’şi pot ajunge ţinta deadreptul, fără ocolorile şi pre­siuni de jos în sus, aveau mari speranţe că vor escalada cetăţenia, datorită indolenţei poporului, ne­voii ce a ştiut din timp a i-o produce, iar mai presus de toate datorită venalităţei multor dintre politiciani, cari sub masca uma­nitarismului să înpingă lucrurile până a distruge acele ziduri chi­nezeşti, înălţate prin prevederea art. 7 din Constituţie. Ei bine, zidurile chinezeşti nu s’au putut darama încă în ţara românească şi jidovimea perzându-şi rabdarea a alergat la alte mijloace, la so­cialism şi anarhism pe care li’a încurajat, li’a călăuzit şi susţinut în isbirile lor. Aceasta să vede clar din scrisoarea d-rului Ghe­lerter, ce să dă de şeful socialiştilor jidovi din România şi dacă arma ticăloasă s’a întors şi a isbit şi în jidovi, aceasta să datoreşte lipsei unei organizaţii mai prevăzătoare, mai coaptă pentru a le produce roadele aşteptate. Nu s’au gândit jidanii că iscoadele lor, întărtând massa poporului, de mult alar­mată de nevoia pământului pentru traiu, furia lui se va isbi în Mol­dova mai întăi de arendaşii jidovi, hrăpăreţi peste samă, neomenoşi cu desevărşire, torturatori şi te­­rorizatori. Şi dacă au scapat jidovii arendaşi nemăcelăriţi, d­acă s’au ales numai cu spaima şi în prea arare locuri cu numele că au fost devastaţi, asta să datoreşte ca­racterului românului de acolea. Nici un fir de păr din capul vre unui jidan n’a fost atins, după cum însuşi Ghelerter afirmă, în schimb însă românii au căzut cu miile, cătând să facă în mod in­­coscient jocul jidovimei. Scrisoarea lui Ghelerter este un document preţios, care dă la lumină, pentru cei cari n’au vrut să creadă asigurările noastre, răz­vrătirea de astă primăvară este opera blestemată a jidanilor, cari au luat şi masca de socialişti pentru aşi ajunge scopurile ce urmăresc în această ţară. „Toată pasărea pe limba ei piere“ spune Românul, şi în adevăr că jidovimea s’a demascat singură planurile oculte, prin care vrea să ajungă a se bucura şi de cetăţenia românească, ea singură s’a dat lovitura de graţie în faţa poporului român, râvnit şi stors de această specie de vampiri ai omenirei ; ea singură prin Ghe­­lerterii şi toată pleiada celor ce pozază de luptători în numele neamului lui Israel, pe pământul ţărei noastre, s’a spus cuvântul şi se declară gata să întrebuinţeze armele cele mai infame, ca să ne răpite, pe noi românii, să ne zu­­grume, până a nu apuca să ne deşteptăm de la mic la mare, spre a vedea că hidra jidovască ne-a absorbit deja ori­ce putere de resistenţă. Ce vrem mai mult de­cât atâta? Buletin Politic Comisiunea parlamentară ş’a început lucrările de câte­va zile deja şi ele pro­mit a fi din cele mai fr­uctuase, cu toată propaganda ce să făcusă pentru a pro­voca între susţiitorii regimului pe deo­parte desensiuni, iar pe de alta de a înăspri şi mai mult elementele adverse guvernului, ca opoziţia lor să fie şi mai înverşunată în sinul comisiunei. Toate proectele alcătuite, cu privire la chestia ţărănească, în general au fost bine primite de membrii comisiu­nei parlamentare şi după cât n­-am putut informa, personalităţi de mare marcă, cu dl. P. P. Carp de ex. nu s’au aratat ostili nici principiului care a călăuzit formarea proectului şi nici chiar modului de aplicare a acestui principiu şi a mijloacelor găsite ca mai nimerite pentru al îngrădi. Din aceasta rezultă că guvernul liberal dăndu-şi samă de gravitatea situaţiei, a căutat ca să facă prin proectele sale o cât mai mare dovadă de solicitudinea sa pentru clasa ţărănească, fără a jîgni marea proprietate în interesele ei, cu un cuvânt de a le armoniza pe cât mai bine posibil, cu acelea a­le clasei ţă­răneşti, ca ast­fel cu să se stabilească concordanţa ce e de o aşa de mare ne­­voe îintre adevăratele clase cari fac agricultură. Prin proectele acestea guvernul a ţinut să mai dovedească nu numai că e pre­ocupat de chestia pământului, de care e lipsită o parte a ţârânimei, şi care a fost unul din motivele răscoalei din primavara trecută, dar încă că a avut grija să se ocupe de atâtea alte chestii, în legătură cu aceasta, şi de la apli­carea cărora atârnă în bună parte în­drumarea spre bine a sătenilor. Şi în adevăr, pe lângă­­ajutorarea formărei asociaţiunelor ţărăneşti, pe lângă mij­loacele materiale, ce le pot oferi băn­cile populare, reorganizate, şi Casa Ru­rală, ce se va înfiinţa, apoi îngrădirea prin reformarea în totul aproape a le­gei tocmelelor agricole, a creerei isla­zurilor, mai vin în ajutorul ţârânimei în sfârşit o sumă de măsuri, propuse a se aplica tot prin legi, după care să fie ferită de specula unora, samavol­nicia altora, iar mai presus de toate de a da prin exemple multiple imbold la hărnicie, la o cultură mai sistema­tică şi la o aplicare mai mare către gospodărie. In afară de aceasta, prin proectele guvernului să iau garanţii serioase, ca administraţia să-şi facă datoria prin dreapta aplicare a legelor , să fie nea­dormită, când este vorba de a privi­­ghea buna linişte şi armonie între să­teni şi proprietari, să înlăture din mij­locul sătenilor, toate elementele stre­curate fără nici un drept şi regulă prin sate şi cari uneltaşe tulburări şi spe­culă buna credinţă, ca şi avutul lo­cuitorilor. Printre proectele de legi bine­făcă­­toare pentru populaţia noastră rurală, mai este şi acela al monopolului bău­turilor spirtoase, care, ori­cât de ruda­­mentar şi redus este, totuşi il privim ca o pornire spre triumful idealului nostru, urmărit de atâţa amari de ani, căci prin coloanele acestui ziar în curs de ani întregi am dovedit binele imens ce s’ar face populaţiei aplicarea mono­polului băuturilor spirtoase, cum şi a­­vantajele ce li-ar avea statul prin in­stituirea lui, mărindu-şi veniturile lu­ un mod mai mult de­cât simţitor. întrunirea Naţionalistă Duminica trecută, 20 octombre, a avut loc la Circul Sidoli o întrunire convocată, după cât am dedus, de un comitet, în frunte cu dl. Neculai Iorga, în numele naţionaliştilor. Publicul sa grăbit să asiste în mare număr şi a aclamat ca preşedinte pe dl. maior Manolescu-Mladian. Cel din­tâi care avu cuvântul, fu dl. profesor universitar, dr. Leon Cosmovici. D-sa într’o cuvântare caldă a pus în mare lumină uneltirile jidovilor în ţară şi mijloacele de care să servesc pentru a acapara tot mai mult situaţia şi a ne crea dificultăţi interne. A expus cu toată sinceritatea ce’l caracterizază şi cu mult descernământ faza nouă ce vor s’o deie chestii jidoveşti Ghelerter şi tovarăşii sei. A atras luarea aminte a Românilor să observe bine atitudinea jidanilor şi să se îngrădească cu toate măsurile în contra ameninţărilor lor şi termină, că cea mai bună din toate, e ca tinerimea română să-şi îndrepte pri­virile către comerţ şi meserii. Al doilea care luă cuvîntul, fu dl. maior Manolescu-Mladian, care cu ver­­vai cunoscută execută pe jidanii militari a căror sentimente şi purtare sunt de-

Next