Ecoul Moldovei, 1907-1908 (Anul 17, nr. 1-25)

1907-10-28 / nr. 4

ANUL XVII No. 4. DUMINICĂ 28 OCTOMBRIE 1907. ABONAMENTUL Pe un an . . . Lei noi 6 „ 6 luni ... „ „ 3, 50 Pentru streinatate se adaoge portul ORGAN NATIONALIST APARE IN FIECARE DUMINICA DIRECTOR-PROP HI ET AR EM. AL. MAX0L1U u. ' ? -4»--------------------------------------- REDACTIA si ADMINISTRAŢIA Strada ALEXANDRI No. 11. ANUNCTURILE Rîndul în pagina a lll-a bani 50 » » IV-a „ 25 Inserţii şi reclame 1 leu linia Ud uuinftr vechi 50 Bani ----------------------------------------[( UCID li Nil? Jidovimea din ţară ni-a dat o nouă dovadă că urmăreşte prin toate căile posibile, şi cu o încordare extraordinară, atingerea idealului de a deveni stăpână şi de drept iar nu numai de fapt asupra pământului acestuia. Dovada din urmă e scrisoarea jidovului Ghelerter, ce a fost adresată încă din Aprilie trecut unui oarecare I Fieldman, din America, şi care apoi a fost publicată în ziarul de acolo întitulat „Forverts.“ A fost o norocire pentru noi publicarea acelei scrisori, ca să se vadă lămurit că noi naţionaliştii nu bănuim, ci avem siguranţa, când spunem că jidovii urmăresc scopuri anti-romăneşti, că bârfelile lor prin presa străină sunt publicate cu anumite intenţii, ca să’şi facă loc în consideraţia opiniei publice de acolo, odată cu discreditul ce nu să produce, că nu e mişcare în ţară de care jidovimea să nu se intereseze şi s’o exploateze, că în sfârşit să încumetează de a alimenta luptele politice dintre partide, ale înăspri şi coborî de la nivelul principiilor, ca să se târască în hăgaşile personalităţilor şi ale intereselor ordinare. Astăzi să mai dovedeşte, ceia ce până acuma numai singuri susţinusem, cu convingerea formată din dercurgerea faptelor, că răscoalele ţărăneşti n’au ost străine de scopurile criminale nutrite de jidovime, că ele au fost provocate de instigatorii zimbriaţi a acestei vermine, şi că nici odată ea n’a găsit teren mai prielnic, ca astă primăvară, pentru a aprinde un foc, în ţară, ca din valmăşala şi zăpăceala produsă să’şi poată îndeplini planurile duşmane ţărei şi poporului românesc. Ca în toate părţile, aşa şi la noi, jidanii s’au folosit de toate înprejurările ca să lovească în autohtoni şi când aseminea înprejurări li-au lipsit," s’au silit a le născoci, numai ca să deie de lucru claselor sociale ale neamurilor peste cari s’au năpustit, să le învrăjbească, să le domineze politiceşte, după ce li-a distrus economiceşte. Ei s’au zis: „dăm mâna şi cu dracu, numai să trecem puntia,“ şi s'au prefăcut că sunt adepţi ai socialismului, ba în Rusia chiar şi ai anarhismului, numai ca să’şi poată îndeplini scopurile, escluziv jidoveşti, ce le nutresc pe sama popoarelor. La noi nu se manifestasă încă prin aseminea idei submersive, şi nu se manifestasă, fiindcă aveau credinţa că’şi pot ajunge ţinta deadreptul, fără ocolorile şi presiuni de jos în sus, aveau mari speranţe că vor escalada cetăţenia, datorită indolenţei poporului, nevoii ce a ştiut din timp a i-o produce, iar mai presus de toate datorită venalităţei multor dintre politiciani, cari sub masca umanitarismului să înpingă lucrurile până a distruge acele ziduri chinezeşti, înălţate prin prevederea art. 7 din Constituţie. Ei bine, zidurile chinezeşti nu s’au putut darama încă în ţara românească şi jidovimea perzându-şi rabdarea a alergat la alte mijloace, la socialism şi anarhism pe care li’a încurajat, li’a călăuzit şi susţinut în isbirile lor. Aceasta să vede clar din scrisoarea d-rului Ghelerter, ce să dă de şeful socialiştilor jidovi din România şi dacă arma ticăloasă s’a întors şi a isbit şi în jidovi, aceasta să datoreşte lipsei unei organizaţii mai prevăzătoare, mai coaptă pentru a le produce roadele aşteptate. Nu s’au gândit jidanii că iscoadele lor, întărtând massa poporului, de mult alarmată de nevoia pământului pentru traiu, furia lui se va isbi în Moldova mai întăi de arendaşii jidovi, hrăpăreţi peste samă, neomenoşi cu desevărşire, torturatori şi terorizatori. Şi dacă au scapat jidovii arendaşi nemăcelăriţi, dacă s’au ales numai cu spaima şi în prea arare locuri cu numele că au fost devastaţi, asta să datoreşte caracterului românului de acolea. Nici un fir de păr din capul vre unui jidan n’a fost atins, după cum însuşi Ghelerter afirmă, în schimb însă românii au căzut cu miile, cătând să facă în mod incoscient jocul jidovimei. Scrisoarea lui Ghelerter este un document preţios, care dă la lumină, pentru cei cari n’au vrut să creadă asigurările noastre, răzvrătirea de astă primăvară este opera blestemată a jidanilor, cari au luat şi masca de socialişti pentru aşi ajunge scopurile ce urmăresc în această ţară. „Toată pasărea pe limba ei piere“ spune Românul, şi în adevăr că jidovimea s’a demascat singură planurile oculte, prin care vrea să ajungă a se bucura şi de cetăţenia românească, ea singură s’a dat lovitura de graţie în faţa poporului român, râvnit şi stors de această specie de vampiri ai omenirei ; ea singură prin Ghelerterii şi toată pleiada celor ce pozază de luptători în numele neamului lui Israel, pe pământul ţărei noastre, s’a spus cuvântul şi se declară gata să întrebuinţeze armele cele mai infame, ca să ne răpite, pe noi românii, să ne zugrume, până a nu apuca să ne deşteptăm de la mic la mare, spre a vedea că hidra jidovască ne-a absorbit deja orice putere de resistenţă. Ce vrem mai mult decât atâta? Buletin Politic Comisiunea parlamentară ş’a început lucrările de câteva zile deja şi ele promit a fi din cele mai fructuase, cu toată propaganda ce să făcusă pentru a provoca între susţiitorii regimului pe deoparte desensiuni, iar pe de alta de a înăspri şi mai mult elementele adverse guvernului, ca opoziţia lor să fie şi mai înverşunată în sinul comisiunei. Toate proectele alcătuite, cu privire la chestia ţărănească, în general au fost bine primite de membrii comisiunei parlamentare şi după cât n-am putut informa, personalităţi de mare marcă, cu dl. P. P. Carp de ex. nu s’au aratat ostili nici principiului care a călăuzit formarea proectului şi nici chiar modului de aplicare a acestui principiu şi a mijloacelor găsite ca mai nimerite pentru al îngrădi. Din aceasta rezultă că guvernul liberal dăndu-şi samă de gravitatea situaţiei, a căutat ca să facă prin proectele sale o cât mai mare dovadă de solicitudinea sa pentru clasa ţărănească, fără a jîgni marea proprietate în interesele ei, cu un cuvânt de a le armoniza pe cât mai bine posibil, cu acelea ale clasei ţărăneşti, ca astfel cu să se stabilească concordanţa ce e de o aşa de mare nevoe îintre adevăratele clase cari fac agricultură. Prin proectele acestea guvernul a ţinut să mai dovedească nu numai că e preocupat de chestia pământului, de care e lipsită o parte a ţârânimei, şi care a fost unul din motivele răscoalei din primavara trecută, dar încă că a avut grija să se ocupe de atâtea alte chestii, în legătură cu aceasta, şi de la aplicarea cărora atârnă în bună parte îndrumarea spre bine a sătenilor. Şi în adevăr, pe lângăajutorarea formărei asociaţiunelor ţărăneşti, pe lângă mijloacele materiale, ce le pot oferi băncile populare, reorganizate, şi Casa Rurală, ce se va înfiinţa, apoi îngrădirea prin reformarea în totul aproape a legei tocmelelor agricole, a creerei islazurilor, mai vin în ajutorul ţârânimei în sfârşit o sumă de măsuri, propuse a se aplica tot prin legi, după care să fie ferită de specula unora, samavolnicia altora, iar mai presus de toate de a da prin exemple multiple imbold la hărnicie, la o cultură mai sistematică şi la o aplicare mai mare către gospodărie. In afară de aceasta, prin proectele guvernului să iau garanţii serioase, ca administraţia să-şi facă datoria prin dreapta aplicare a legelor , să fie neadormită, când este vorba de a privighea buna linişte şi armonie între săteni şi proprietari, să înlăture din mijlocul sătenilor, toate elementele strecurate fără nici un drept şi regulă prin sate şi cari uneltaşe tulburări şi speculă buna credinţă, ca şi avutul locuitorilor. Printre proectele de legi binefăcătoare pentru populaţia noastră rurală, mai este şi acela al monopolului băuturilor spirtoase, care, oricât de rudamentar şi redus este, totuşi il privim ca o pornire spre triumful idealului nostru, urmărit de atâţa amari de ani, căci prin coloanele acestui ziar în curs de ani întregi am dovedit binele imens ce s’ar face populaţiei aplicarea monopolului băuturilor spirtoase, cum şi avantajele ce li-ar avea statul prin instituirea lui, mărindu-şi veniturile lu un mod mai mult decât simţitor. întrunirea Naţionalistă Duminica trecută, 20 octombre, a avut loc la Circul Sidoli o întrunire convocată, după cât am dedus, de un comitet, în frunte cu dl. Neculai Iorga, în numele naţionaliştilor. Publicul sa grăbit să asiste în mare număr şi a aclamat ca preşedinte pe dl. maior Manolescu-Mladian. Cel dintâi care avu cuvântul, fu dl. profesor universitar, dr. Leon Cosmovici. D-sa într’o cuvântare caldă a pus în mare lumină uneltirile jidovilor în ţară şi mijloacele de care să servesc pentru a acapara tot mai mult situaţia şi a ne crea dificultăţi interne. A expus cu toată sinceritatea ce’l caracterizază şi cu mult descernământ faza nouă ce vor s’o deie chestii jidoveşti Ghelerter şi tovarăşii sei. A atras luarea aminte a Românilor să observe bine atitudinea jidanilor şi să se îngrădească cu toate măsurile în contra ameninţărilor lor şi termină, că cea mai bună din toate, e ca tinerimea română să-şi îndrepte privirile către comerţ şi meserii. Al doilea care luă cuvîntul, fu dl. maior Manolescu-Mladian, care cu vervai cunoscută execută pe jidanii militari a căror sentimente şi purtare sunt de-