Epoca, august 1933 (nr. 1356-1382)

1933-08-01 / nr. 1356

Nr. 1356 3 Iei REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA bucurești, pasagiul roman .(INTRAREA PRIN CALEA VICTORIEI* *: RECLAME și INSERȚII f Se primesc la ad­ trația ziarului și la toate cu agențiile de publicitate­­ A. Telefon; 362-10 Marți 1 August 1933 Ziar al partidului conservator.­­ Fondat în anul 1885 de NICOLAE FILIPESCU fie, scapi­tara, puterea mea de mea di­­a și puterea 1­olae riupescu C­onsiderații Jean Tic asupra crizei mondiale ? Greu este să se facă față u­­nei crize economice, când ea provine din lipsa produselor industriale și agricole, dar, s’ar părea, că este suficientă priceperea modestă de bun gos­­­podar pentru rezolvarea ei, — prin repartizarea echitabilă a produselor,­­ atunci când cor­nul de aur al abundentei var­să bunuri de tot felul peste o­­menire. Și totuși, actuala criză mon­dială, cu tot caracterul ei e­­sențial de supraproducție nu dă semne de vindecare repede. Conferința de la Londra, în care se punea mari speranțe, și care fusese convocată în sco­pul remedierei crizei, a eșuat, torpilată fiind tocmai de sta­tele care o organizase. Era, oare, nevoi să se împar­tă lumea în două tabere una pentru etalonul-aur și alta con­tra lui? Nu se puteau împăca interesele tuturor națiunilor prin concesiuni reciproce? Sau, poate, este nevoe de un nou cataclism pentru a readu­ce lumea la rațiune! Cât de adevărate sunt cuvin­tele d-lui inginer Alexandru Periețeanu din lucrarea sa „Criza Mondială“: „Toate statele și toți indivi­zii ar fi trebuit să-și restrângă felul de viață imediat după război”. „In loc de aceasta, am asis­tat la o orgie de spoliațiuni, unele mai ingenioase ca altele, atât de la stat la stat cât și de la individ la individ, dintre cari acoperirea creanțelor cu monedă depreciată nu este cea mai mică”. Da­r Șpoliațiunea dintre sta­te și indivizi a făcut să cadă conferința de la Londra și tot ba­ face să dăinuească criza mondială. II ■ Altfel problema crizei mon­diale este o problemă de repar­tiție de bunuri și o problemă de repartiție de bunuri este în­totdeauna mai ușoară ca una de creare, chide fără circulația bunuri­lor acumulate (capitalurile), stau în neactivitate energiile producătoare (munca intelectu­ală și fizică), înghit în sec ener­­giile consumatoare (puterea de cumpărare), și boala tutu­ror acestor energii este lipsa de circulație și de schimb a bunurilor. Cum să circule capitalurile când sângele lor, hanul, este supus tuturor restricțiunilor, fluctuațiunilor și transfuz­uuni­­lor? Marfa ca să aibă rentabili­tate trebue să se poată vinde cu preț bun. Ea nu se poate vinde când hanul se ascunde de teama res­tricțiunilor și legilor favorabi­le răs-platnicilor și munca, go­nită de pletoră și mașinism, nu-și mai găsește echivalentul ei. Nu poți consuma în societa­tea modernă dacă nu ai bani, nu poți avea bani dacă nu pro­duci și nu poți produce dacă nu ai capital. Ciclul trecerei și prefacerei valorilor prin producție, con­sumație și agonisire, — sub controlul legei cererei și a o­­fertei — trebuește închis. Acest ciclu nu se poate în­chide fără circulația bunuri­­lor, fără încredere în angaja­mente, stabilitate de monedă și fără o repartizare cinstită a sarcinilor lăsate de răsboi. Paralizia circulației în orga­nismul economic duce fatal la moartea și descompunerea lui. Este aceasta ținta ce și-o propun statele mari atunci când nu văd înaintea ochilor decât egoismul lor feroce și sumbra spoliatiune? Ing. GEORGE PACTJ Apropierea dintre Italia și Mica Antantă In ultimul timp se vorbește în Cehoslovacia foarte mult des­pre posibilitatea apropierii între Franța și Italia, ca o urmare a pactului celor 4 puteri. Se consideră că între Fran­ța și Italia a intervenit o impor­tantă desvoltare a raporturilor și aceasta nu numai în domeniul di­plomatic, ci și al legăturilor din­tre opinia publică a ambelor țări. După vocile din presa cehoslova­că, întărirea solidarității latine în Europa Occidentală apare cu totul naturală, având în vedere animarea imperialismului teuto­nic. Față de această desvoltare, raporturile dintre Italia și Fran­ța nu se vor sprijini numai pe motive sentimentale, dar și pe interesele practice ale ambelor țări. Apropierea dintre Franța și Italia a dus la o îmbunătățire considerabilă a raporturilor din­tre Italia și Mica Antantă, în care direcție formează o dovadă și prelungirea pactului de ami­ciție italo-român. Stabilirea de bune raporturi și apropierea din­tre Italia și Mica Antantă, contribui și la o consolidare­­a în Europa centrală. In multe che­stiuni Italia și Mica Antantă au interese identice. In chestiunea austriacă, atât Italia, cât și Mica Antantă stau pe punctul de ve­dere că e necesar a se menține independența Austriei. Mica An­tantă a luat o pozițiune favora­bilă, la conferința ei din Praga, față de pactul celor 4 puteri. Mi­ca Antanta este hotărâtă a spri­jini și in viitor, toate acțiunile tinzând la consolidarea păcii îmbunătățirea raporturilor din­și­tre state. Textul definitiv al pac­tului în patru, așa cum a fost realizat după intervenția mini­strului Titulescu in numele Mi­cei Antante și după acțiunea ho­­tărîtă a Franței, care s’a întâl­nit cu deplină înțelegere din partea premierului italian Mus­solini, a liniștit toate statele in­teresate. Presa cehoslovacă este convin­să că ameliorarea raporturilor Italo-franceze va duce și la complectă normalizare și îmbu­­­nătățire a relațiilor dintre Italia și Mica Antantă, ceea ce va con­tribui la întărirea echilibrului în Europa centrală. Apropierea franco-italiană, care se desem­nează din ce în ce mai este salutată cu satisfacție mult, de întreaga opinia publică cehoslo­vacă. _ ____________ O mașină infernală face explozie in gara Subotica BELGRAD, 30. (Rador).­In gara Subotica a făcut explozie astăzi o mașină infernală ascunsă într-unul din cuierele depuse la magazia de bagaje. poză, „cu­ci informație cu strecurată în ziarul veniul“ de însăși benefi­ciarul ei, ne vestește că s’ar putea în curând ca dl Jean Th. Florescu să re­prezinte România pe lân­gă Vatican. Informația este cu tâlc. Ea tinde să vază cum ar reacționa lumea față de un nou act de îndrăznea­lă. N’am­ dori ca răspunsul să fie așteptat prea mult. De aceia ținem să se știe de pe acuma că lumea ar primi foarte prost această nouă palmă aplicată pe obrazul diplomației noas­tre. In orice caz noi vom cere zilnic motivele unei asemenea favori. Am avut pe vremuri la Roma un ministru cara­ghios. La recepțiile sa­le reprezentanții statelor străine își găseau locul la masă, după culorile dra­pelului, cu care erau îm­podobite scobitorile res­pective. Acel ministru fusese tri­mis la Roma pentru că grație unei bolnăvicioase popularități în Bucu­rești, el jena guvernul. In ce privește pe d. Jean Th. Florescu, cauzele nu pot fi aceleași. D-sa nu mai reprezintă măcar Maidanul Dulapului. Cu toată balanța comer­cială deficitară n­îi vre­murile din urmă­, sunt mărfuri pe care România nu trebue să le mai ex­porte. Dinu Cesianu pentru „indigență sa intelectua­lă“ și Jean Th. Florescu pentru ridicolul ce se desprinde din toată înfă­țișarea sa, sunt articole pe care ministerul de in­dustrie ar trebui să le oprescă la granița româ­nească. Fiecare țară are cara­ghioșii săi. Nici una nu îi prezintă însă în libertate, ca țara noastră. La palatul Sturdza sunt câțiva tineri, cari n’ar de­zonora cariera diplomati­că a nici unui stat civili­zat. Este revoltător să vezi cum unele nulități patentate, grație unor lu­crături subterane le iau locul. Evident că informația din „Curentul“ constitue un simplu balon de în­cercare. Cazul Cesianu ne dove­dește că nu este râu să înțepi aceste bale­­ste îna­inte ca ele să fi luat di­mensiunile unui bou. GRIGORE FILIPESCU ambasador! Am socotit folositoare o an­chetă in lumea noastră politică pentru ca cele mai autorizate glasuri să indice mijloacele prin cari s’ar putea îndrepta o situa­ție evident rea. Am început cu d. mareșal A­­verescu. Președintele poporului a binevoit să partidului dea în­trebărilor noastre următoarele răspunsuri : — Credeți că de la război încoace, pătura noastră câr­­muitoare și-a făcut integral datoria către țară? — Evident că da, călău­zită însă de mentalitatea, cu care a eșit din război. — Dacă socotiți că a fost o deficiență, cărei cauze princi­pale o atribuiți? — Dacă a fost dificiență în rezultate, nu se poate spune acelaș lucru și pen­tru intențiuni. Cele 14 puncte ale lui Wilson au isvorât din ex­celente intențiuni, __ și ce rezultate deplorabile! Cauza ? Mentalitatea postbelică, datorită uria­șei sguduiri nervoase, din timpul răsboiului. — Care ar fi cea mai bună metodă de selecționare a echi­­pelor noastre de guvernare? — A se folosi numai oa­meni încercați, cari au fă­­cut dovada și de price­pere și de cinste morală, înlături cu repar­ațiunile bazate pe auto-reclamă­ și presumțiuni hipertrofia­te. — Credeți că suntem la în­ceputul unei crize istorice de lungă durată, sortită a schim­ba așezămintele de bază ale societății, sau în cursul unei crize de adaptare, cu durată și rezultate limitate? — Cu introducerea vo­tului universal și fărâmi­țarea proprietății, evi­dent că țara noastră a in­trat într’o nouă fază— eu nu o numesc însă criză — istorică. Prin faptul că prima re­formă a fost adoptată în­țeleaptă selecțiune de sus în jos, pentru ca înlătu­rarea presumțiunilor să nu se facă de brutal­itatea faptelor, ceia ce ar însem­na selecționarea de jos în sus. In numărul de mâine: DE VORBA CU D. NI­COLAE IOR­­GA. Anchetele noastre Ce ne-a spus d. mareșal Averescu # D. MAREȘAL AVERESCU O importantă reformă în domeniul Învățământului primar in Cehoslovacia Ministerul cehoslovac al instruc­țiunii publice lucrează încă din 1930 in mod sistematic, la o refor­mă a învățământului și acomoda­rea sa nevoilor practice și cerințe­lor vieții actuale. începutul noului an școlar va a­­duce noui pași importanți în reor­ganizarea și aplicarea de nouă prin­cipii în activitatea școlilor ceho­slovace. Ministerul Instrucțiunii a publicat zilele acestea o dispozițiu­­ne, prin care se reglementează de­finitiv programa școlilor primare. Acastă­­ dispozițiune este un rezultat al câtorva ani de muncă a unei co­­misiun­i de specialiști, care a avut de scop în primul rând, unificarea învățământului primar de pe între­gul teritoriu al Cehoslovaciei,­­ apoi o nouă animare spirituală a învă­țământului și în acelaș timp crea­rea unui nou tip de școală prima­ră — școala de muncă. In toate școlile primare din Cehoslovacia se va începe învățământul din anul școlar 1934-35, in baza noului pro­gram, însă într-o serie de școli noua programă se va introduce de pe a­­cum. Prin noua programă se va da e­­ducației și instrucției publice bază unitară. Fiecare elev mijlociu o va avea posibilitatea ca să treacă prin toate clasele școalei primare și să obțină întreaga cultură ele­mentară necesară. Educația și învă­țământul din școlile primare ceho­slovace se va sprijini pe principiile morale în genere recunoscute și pe ideile democratice. Scopul funda­mental al unificării școirilor prima­re din toate regiunile este de a pregăti pe elevi pentru o conviețui­re prietenească, spre solidaritatea democratică, solidaritatea națională și umanitate. Elevilor li se va in­filtra că progresul și buna stare a tuturor cetățenior depinde și pro­gresul și buna stare a statului. Condițiunea fundamentală a des­­voltării prospere a tineretului este sănătatea fizică și spirituală a ele­vilor. De aceia se va accentua în toate școlile primare din Cehoslo­vacia, principiile și regulile de să­nătate. Noua programă unitară a învăță­mântului primar cehoslovac urmă­rește să desvolte aptitudinile de muncă ale tineretului. Nouăle școa­­le se vor numi și școli active, (prac­tice, de muncă); ele vor desvolta toate aptitudinile spirituale și cor­porale ale elevilor, vor stimula co­laborarea dintre elevi, inventivita­tea lor, inițiativa lor, învățându-i ca să ajungă la cunoștințe solide și du­rabile prin o muncă proprie siste­matică. Ideia muncii va trebui să pă­trundă întreaga educație școlară din Cehoslovacia. Elevii vor trebui să cunoască cât mai mult, valoarea spirituală și morală a muncii nu numai pentru viața indivizilor, dar și pentru desvoltarea națiunii și o­­menirii. învățământul școlar va trebui să acorde în toate clasele, o atenție specială desvoltarii fizice­ și sufletești a elevilor și va trebui să fie individualizat în măsură permi­să de învățământul în massă. Vor trebui luate în considerație aptitn­ainte de vreme, iar a doua a fost introdusă fără me­todă, ne-am dat pradă demagogiei, fără ca țara să aibă ca armură, o soli­dă democrație. — In orice caz, socotiți că țara noastră, dată fiind struc­tura și situația ei, trebue să pășească pe drumul experimen­tărilor neverificate — sau e mai cuminte să se menție în­­tr’o poziție de așteptare și de rezistență? — Pentru a ne pre­ciza gândul printr’o compara­­ție, credeți că, nn furtuna care bântuie, e momentul de a pă­răsi vasul și a se încredința bărcilor de salvare sau e încă timpul luptei pentru scăparea vasului? — Cred că fiecare tre­­bue să rămână la postul său. Cred însă necesar în acelaș timp a se înfrâna presumțiuni­le, prin o în­dinile deosebite, interesele și nevoi­le diferiților școlari. In acest scop se va recurge la învățământul pe grupe. Toate componentele muncii șco­lare din învățământul primar uni­ficat vor trebui să formeze o uni­tate armonică, care să fie în con­cordanță cu gradul de desvoltare al elevilor. Obiectele­ de învățământ vor trebui să aibă intre ele un ra­port eficace. Elevii se vor folosi de cunoștințele câștigate la fiecare pri­lej potrivit în tot timpul învățămân­­tului. Cel mai important element de unificare al școlilor primare va fi scopul unitar­­ al educației și al întregului învățământ. Un alt pas important în domeniul îmbunătățirii învățământului din Cehoslovacia, este lărgirea nouei pograme a învățământului secundar asupra claselor următoare. Reforma învățământului secundar, a început în Cehoslovacia în 1930, prin intro­ducerea unui nou program în pri­mele 2 clase ale școlilor secundară. In­ anii următori noul program a fost introdus în clasele a IlI-a și a IV-a. In anul 1933-34 se va introdu­ce o nouă programă de învățământ în clasa 5-a a­ liceelor reale, iar în anii următori ea­ va fi introdusă in școlile secundare de toate tipurile Boala regelui Al­baniei Zogu . Știrile aduse în ultimul timp de călătorii care vin din Albania, arată că starea regelui Zogu continuă a fi nemulțumitoare. După unele știri, boala sa s’a a­­gravat in­tr’o așa măsură, încât guvernul a început să discute chestiunea succesiunii la tron, spre a se evita surprinderi. Re­gele suferă de tuberculoza gâtu­lui. Specialistul vienez dr. Bauer, care a fost chemat în grabă la Tirana a ezitat să întreprindă o operație și a telegrafiat numai modul de continuare a tratamen­tului. Anturajul regelui s-a adre­sat zilele acestea unor specialiști italieni. Chestiunea succesiunii preocupă azi toate personalitățile conducătoare din Albania. Deoa­rece regele nu este căsătorit, Al­bania nu are succesori direcți la tron. Unii politiciani albanezi sunt de părere, că succesiunea trebue să revie mamei regelui Zogu, în timp ce alții cred, că succesiunea revine unui nepot minor al regelui care se află la studii in străinătate. Foarte viu a fost comentată în ultimele zile, vizita prim-ministrului Pandele Vangheli și a ministrului de in­terne Zuka, la locuitorul Șefket Verlatzi Bei din Elbasan. Verlatzi Bei era să devie socrul lui Zogu, care înainte de a deveni rege a fost logodit cu fiica lui Verlatzi, dar care imediat ce s-a suit pe tron a anulat logodna sa. Cenzu­ra, care este foarte aspră in Al­bania, nu permite presei de a se ocupa cu boala regelui sau cu chestiunea succesiunii la tron. Inițiatorul reformei a fost minis­trul instrucțiuni­i dr. Derer. Refor­ma învățământului secundar ține seamă, în conformitate cu spiritul principiilor pedagogice moderne, în primul rând de elevi. învățământul secundar va lua în considerație în viitor, întreaga desvoltare a fiin­ței elevilor, înainte s-a învățat in școlile secundare după șablon, sche­matic, fără a se avea în vedere di­feritele tipuri de talente. In pre­zent programa școalelor secundare urmărește ca specializarea să fie accentuată odată cu înaintarea în vârstă a elevilor. In clasele secun­dare inferioare învățământul este unitar. In celelalte clase școlile sunt astfel ramificate, încât să corespun­dă diferitelor tipuri ale elevilor, dar și diferitelor nevoi ale studiului ul­terior și ale vieței practice. Scopul final al reformei învăță­mântului primar și secundar din Cehoslovacia este pregătirea elevilor ca să poată folosi cât mai bine ap­titudinile lor. Reforma urmărește nu numai ca elevii să fie mai instruiți și mai cultivați, dar și mai inde­pendenți și mai pregătiți în lupta cu greutățile vieței. ­•Yv . Feudalismul­ Industrial Supremația economică americană.­Pericolul feu­delor industriale.-Retranșarea autarhică Marea desvoltare a mașinismu­­lui de după război, ca și aplicarea metodelor raționale, în industrii, în vederea sporirii — și dincolo de ori­ce prevedere — a producțiunii de randament, a dat naștere feudalis­mului industrial. In America, în Germania, în An­glia, ca și în celelalte țări de mare industrie, feudele industriale care își găsesc incarnațiunea în marile trusturi și concerne, se războesc pe viață și pe moarte, pentru cuceri­rea și dominațiunea piețelor econo­mice. America — până la­ marele răz­boi — s-a găsit sub tutela finanței europene. După război însă, ea a devenit creanciera lumii, desprinzându-se ca o putere financiară și economi­că de prim ordin. Statele Unite ale Americii — și sub imperiul nevoilor de recon­strucție și organizare europeană,— s’au văzut inundate de aurul lumii, ne­putând pridici comenzilor de mărfuri și mașini ce aveau de e­­fectuat. Acest aur, le-a servit la spori­rea rezervelor băncilor afiliate și implicit, la augmentarea circula­­țiunii fiduciare. Enorma emisiune financiară, in­flaționistă, de­sigur, ce a succedat acestui fenomen, a contribuit la creșterea imensă a depozitelor în bănci. Aceste depozite au fost drenate, în parte, în împrumuturile particu­lare și de stat, iar în bună parte spre împrumuturile internaționale. Datorită acestei afluente a me­talului galben, producțiunea ameri­cană a atins — în urma transfor­mărilor urmate în industrii și a a­­daptării lor metodelor raționale — un nivel nebănuit. Această producțiune reprezintă: Pentru cărbune, fontă, oțel, zinc, plumb și tutun, 40 la sută din pro­­ducțiunea mondială. Pentru aramă și bumbac circa 50 la sută, pentru porumb 60 la sută, iar pentru petrol peste 70 la sută, din producțiunea mondială. Pe lângă industriile propriu zise, în imensele ferme americane, socie­tățile pe acțiuni, au dat o mare des­voltare culturii cerealelor, grație unei teh­nice perfecționate, care i-a permis — și numai cu a 20-a parte, din forțele muncitorești, utilizate pe domeniile funciare europene, — să dea un randament egal, socotit la suprafață și calitate de sol egală cu acel european. Investițiunile, în agricultura a­­mericană, au atins, în 1928, formi­dabila cifră de 57 miliarde dolari, iar producțiunea anuală atinsese 17 miliarde dolari. Exemplul american a fost urmat, în proporții desigur mai reduse, și de către celelalte state industriale. Debitul american, a început însă să se resimtă — și progresiv — după 1928, când a început depre­siunea economică mondială, din cauza supra-ofertării în piețele con­sumatoare. La această situațiune au ajuns, din următoarele cauze: a) Nu s’a făcut raționalizarea producțiunii, după un plan unitar și concertat, între marile țări produ­cătoare; b) Politica Americii de granițe închise pentru produsele celorlalte țări; c) Consecințele stabilității mone­tare, care impunea națiunilor ce au recurs la stabilizarea monetară, u­­nele îngrădiri, în legătură cu echi­librarea bugetelor și restabilizarea balanței plăților, ca: restricțiuni va­male, comprimarea creditelor, con­trol valutar, etc. Toate aceste restricțiuni, au com­ dus la deflațiune, iar oferta masivă a stocurilor de lichidat, la scăde­rea catastrofală a prețurilor. Era fatal, în această situațiune, ca Statele­ Unite ale Americii, cari au practicat inflatiunea creditelor pe o scară întinsă, să dea, în 1929, cele dintâi, semnalul crahurilor ban­care și bursiere. In 1930, nivelul producțiunii a­­mericane era cu 20 la sută sub nor­mal. In automobile producțiunea scă­zuse cu 70 la sută, în fier și oțel cu 50 la sută, în construcții cu 30 la sută, în textile cu 20 la sută ș. a. m. d. Nu se va putea ajunge la o a­­meliorare a crizei actuale, fără sacrificii și fără un plan unitar con­certat, între marile țări induși cu privire la producțiune. Ori feudele industriale rși­­ toate țările, cari nu vĂ fi în drumul lor de­cât concuren­ță și adversari de răsturnat, vor f­ă preferi mai de grabă să se prăbușească, ca feudele senioriale,­­din evul mediu și dar nici că vor ceda cu ceva în ambițiunile lor de dominațiune. Cine să cedeze? America participă cu o cotă de 33 la sută în volumul global al pro­­ducțiunii mondiale, ceea ce înseam­nă că o domină. Partea sa in sto­cul mondial de aur monetar, repre­­­­zenta la sfârșitul lunii Iunie 1930 o­­ cotă­ de 42,7 la sută, deci aproape jumătate din stocul mondial. Ea va mobiliza toate forțele sale pentru apărarea pozițiunii sale ac­­tuale de supremație economică. Inflațiunea americană, este o o­­­perațiune de sabotare a popoarelor­­ și de dumping valutar. Anglia, care se lovește cel mai­­ des, în comerțul mondial, de Ame­rica, nu va uita, în orgoliul tradi­țiilor sale liberale, îngenuncherea suferită cu ocazia recentei confe­­­rințe economice. Germania se afirmă cu o conști­ință agresivă de fostă putere politi­­­că de prim ordin, râvnind la recon­stituirea domeniului său colonial și lărgirea sferei sale de influență e­­­conomică. In timp ce Franța, care a făcut­­ cele mai mari sacrificii in războiului, pentru eliberarea timpul po­­­poarelor de sub jugul tiraniilor au­­tocrate, mai bine de jumătate din­ comerțul său colonial, este folosit­­ de către state rivale. Intre marile puteri enumeratei mai sus, nu se întrevăd, în situa­­­țiunea lor actuală, posibilități de ce­dare și înțelegere de nici o parte. Retranșarea popoarelor în autar­hie, nu-i o soluție salvatoare. Autarhia, în starea de interde­­­pendență a popoarelor, nu poate­­ constitui un regim economic mulțu­­­mitor, nici pentru naționali. De aceia, regimurile autarhice nu pot fi decât și regimuri dictato­­­riale. Ea constituie însă, o pozițiune de­ apărare și în acelaș timp de luptă. I Noi nu putem face altceva, decât­ să primim lupta ce ni se impune,­­ și să ne organizăm în acest scop. Pentru aceasta, este nevoe de o­ conștiință națională trează, în jurul­ primejdiilor ce ne amenință și de o­ unitate de acțiune a forțelor națio­­­nale, în vederea organizării produc­­­țiunii și a muncii, precum și asigu­­­rării securității statului nostru. L­f. Ioan Cum se efectuează controlul recoltei , Rusia sovietică Populația din Uniunea sovie­tică a și început să fie aprovi­­­zionată din noua recoltă. Deo­camdată rația de pâine nu a fosti sporită, continuând a fi elibera­­­tă după normele de până acum.­ Problema principală a guvernu­lui sovietic formează în momen­­­tul de față, stabilirea precisă proporțiilor recoltei și înmaga­­zinarea cerealelor ce revin statu­lui, conform noului sistem de re­chiziționare pe prețuri maximale. Pentru înregistarea recoltei s’i stabilit un control triplu. Primul­ control va fi efectuat de directo­rii detașamentelor locale pentru păzirea cerealelor. Al doliea con­­­trol este efectuat de direcția sta­­­țiunilor de tractoare. Ambele a­­­ceste organe sunt însărcinate se îngriji pentru înaintarea de­ declarații precise în privința pro­­­porțiilor recoltei. In cazul unei mari diferențe în declarațiile gospodăriilor colective și dările de seamă ale directorilor, se va efectua un nou control de către organele statului. Pentru cazu­­­rile de declarații false asupra rec­căției au fost stabilite pedepse­ severe. Deoarece statul necesită pen­­­tru timpul cel mai apropiat, o a­­numită cantitate de cereale, care să fie complect asigurată, adică care să stea la dispoziție statului, s’a hotărît ca șefii conducători­­­lor de detașamente agricole, să înainteze o listă a 25 la sută din toate gospodăriile colective, care se află sub conducerea unor co-­­muniști siguri. Aceste gospodării vor fi ajutate ca să strângă ime­­diat cerealele spre a se umple magazinele goale ale statului. In afară de aceasta Președinții ce­­lor 25 la sută de gospodării co­­­lective sigure, vor trebui să îna­­­inteze dări de seamă asupra re­­­zultatelor recoltei regiune. In* Iul cernaiim­­^ur acesta contr­a, f Jlor va « triplu i dina £ â­ dec aceasta se va efe­i din 5 în 5 zile, a înregistrat treetate în afteS­podăriie agricole, ca „„ una realpip és ag ricore> ca astfel “ce caiele sa nu poată fi retinuta expuse pericolului de a Ministrul de corasii al Austrie la Budapesta BUDAPESTA, 30 (Rador) _ Stoebinger, ministrul de comerț a­l Austriei, a sosit aici la amiază.

Next