Epoca, august 1933 (nr. 1356-1382)
1933-08-01 / nr. 1356
Nr. 1356 3 Iei REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA bucurești, pasagiul roman .(INTRAREA PRIN CALEA VICTORIEI* *: RECLAME și INSERȚII f Se primesc la ad trația ziarului și la toate cu agențiile de publicitate A. Telefon; 362-10 Marți 1 August 1933 Ziar al partidului conservator. Fondat în anul 1885 de NICOLAE FILIPESCU fie, scapitara, puterea mea de mea dia și puterea 1olae riupescu Considerații Jean Tic asupra crizei mondiale ? Greu este să se facă față unei crize economice, când ea provine din lipsa produselor industriale și agricole, dar, s’ar părea, că este suficientă priceperea modestă de bun gospodar pentru rezolvarea ei, — prin repartizarea echitabilă a produselor, atunci când cornul de aur al abundentei varsă bunuri de tot felul peste omenire. Și totuși, actuala criză mondială, cu tot caracterul ei esențial de supraproducție nu dă semne de vindecare repede. Conferința de la Londra, în care se punea mari speranțe, și care fusese convocată în scopul remedierei crizei, a eșuat, torpilată fiind tocmai de statele care o organizase. Era, oare, nevoi să se împartă lumea în două tabere una pentru etalonul-aur și alta contra lui? Nu se puteau împăca interesele tuturor națiunilor prin concesiuni reciproce? Sau, poate, este nevoe de un nou cataclism pentru a readuce lumea la rațiune! Cât de adevărate sunt cuvintele d-lui inginer Alexandru Periețeanu din lucrarea sa „Criza Mondială“: „Toate statele și toți indivizii ar fi trebuit să-și restrângă felul de viață imediat după război”. „In loc de aceasta, am asistat la o orgie de spoliațiuni, unele mai ingenioase ca altele, atât de la stat la stat cât și de la individ la individ, dintre cari acoperirea creanțelor cu monedă depreciată nu este cea mai mică”. Dar Șpoliațiunea dintre state și indivizi a făcut să cadă conferința de la Londra și tot ba face să dăinuească criza mondială. II ■ Altfel problema crizei mondiale este o problemă de repartiție de bunuri și o problemă de repartiție de bunuri este întotdeauna mai ușoară ca una de creare, chide fără circulația bunurilor acumulate (capitalurile), stau în neactivitate energiile producătoare (munca intelectuală și fizică), înghit în sec energiile consumatoare (puterea de cumpărare), și boala tuturor acestor energii este lipsa de circulație și de schimb a bunurilor. Cum să circule capitalurile când sângele lor, hanul, este supus tuturor restricțiunilor, fluctuațiunilor și transfuzuunilor? Marfa ca să aibă rentabilitate trebue să se poată vinde cu preț bun. Ea nu se poate vinde când hanul se ascunde de teama restricțiunilor și legilor favorabile răs-platnicilor și munca, gonită de pletoră și mașinism, nu-și mai găsește echivalentul ei. Nu poți consuma în societatea modernă dacă nu ai bani, nu poți avea bani dacă nu produci și nu poți produce dacă nu ai capital. Ciclul trecerei și prefacerei valorilor prin producție, consumație și agonisire, — sub controlul legei cererei și a ofertei — trebuește închis. Acest ciclu nu se poate închide fără circulația bunurilor, fără încredere în angajamente, stabilitate de monedă și fără o repartizare cinstită a sarcinilor lăsate de răsboi. Paralizia circulației în organismul economic duce fatal la moartea și descompunerea lui. Este aceasta ținta ce și-o propun statele mari atunci când nu văd înaintea ochilor decât egoismul lor feroce și sumbra spoliatiune? Ing. GEORGE PACTJ Apropierea dintre Italia și Mica Antantă In ultimul timp se vorbește în Cehoslovacia foarte mult despre posibilitatea apropierii între Franța și Italia, ca o urmare a pactului celor 4 puteri. Se consideră că între Franța și Italia a intervenit o importantă desvoltare a raporturilor și aceasta nu numai în domeniul diplomatic, ci și al legăturilor dintre opinia publică a ambelor țări. După vocile din presa cehoslovacă, întărirea solidarității latine în Europa Occidentală apare cu totul naturală, având în vedere animarea imperialismului teutonic. Față de această desvoltare, raporturile dintre Italia și Franța nu se vor sprijini numai pe motive sentimentale, dar și pe interesele practice ale ambelor țări. Apropierea dintre Franța și Italia a dus la o îmbunătățire considerabilă a raporturilor dintre Italia și Mica Antantă, în care direcție formează o dovadă și prelungirea pactului de amiciție italo-român. Stabilirea de bune raporturi și apropierea dintre Italia și Mica Antantă, contribui și la o consolidarea în Europa centrală. In multe chestiuni Italia și Mica Antantă au interese identice. In chestiunea austriacă, atât Italia, cât și Mica Antantă stau pe punctul de vedere că e necesar a se menține independența Austriei. Mica Antantă a luat o pozițiune favorabilă, la conferința ei din Praga, față de pactul celor 4 puteri. Mica Antanta este hotărâtă a sprijini și in viitor, toate acțiunile tinzând la consolidarea păcii îmbunătățirea raporturilor dinșitre state. Textul definitiv al pactului în patru, așa cum a fost realizat după intervenția ministrului Titulescu in numele Micei Antante și după acțiunea hotărîtă a Franței, care s’a întâlnit cu deplină înțelegere din partea premierului italian Mussolini, a liniștit toate statele interesate. Presa cehoslovacă este convinsă că ameliorarea raporturilor Italo-franceze va duce și la complectă normalizare și îmbunătățire a relațiilor dintre Italia și Mica Antantă, ceea ce va contribui la întărirea echilibrului în Europa centrală. Apropierea franco-italiană, care se desemnează din ce în ce mai este salutată cu satisfacție mult, de întreaga opinia publică cehoslovacă. _ ____________ O mașină infernală face explozie in gara Subotica BELGRAD, 30. (Rador).In gara Subotica a făcut explozie astăzi o mașină infernală ascunsă într-unul din cuierele depuse la magazia de bagaje. poză, „cuci informație cu strecurată în ziarul veniul“ de însăși beneficiarul ei, ne vestește că s’ar putea în curând ca dl Jean Th. Florescu să reprezinte România pe lângă Vatican. Informația este cu tâlc. Ea tinde să vază cum ar reacționa lumea față de un nou act de îndrăzneală. N’am dori ca răspunsul să fie așteptat prea mult. De aceia ținem să se știe de pe acuma că lumea ar primi foarte prost această nouă palmă aplicată pe obrazul diplomației noastre. In orice caz noi vom cere zilnic motivele unei asemenea favori. Am avut pe vremuri la Roma un ministru caraghios. La recepțiile sale reprezentanții statelor străine își găseau locul la masă, după culorile drapelului, cu care erau împodobite scobitorile respective. Acel ministru fusese trimis la Roma pentru că grație unei bolnăvicioase popularități în București, el jena guvernul. In ce privește pe d. Jean Th. Florescu, cauzele nu pot fi aceleași. D-sa nu mai reprezintă măcar Maidanul Dulapului. Cu toată balanța comercială deficitară nîi vremurile din urmă, sunt mărfuri pe care România nu trebue să le mai exporte. Dinu Cesianu pentru „indigență sa intelectuală“ și Jean Th. Florescu pentru ridicolul ce se desprinde din toată înfățișarea sa, sunt articole pe care ministerul de industrie ar trebui să le oprescă la granița românească. Fiecare țară are caraghioșii săi. Nici una nu îi prezintă însă în libertate, ca țara noastră. La palatul Sturdza sunt câțiva tineri, cari n’ar dezonora cariera diplomatică a nici unui stat civilizat. Este revoltător să vezi cum unele nulități patentate, grație unor lucrături subterane le iau locul. Evident că informația din „Curentul“ constitue un simplu balon de încercare. Cazul Cesianu ne dovedește că nu este râu să înțepi aceste baleste înainte ca ele să fi luat dimensiunile unui bou. GRIGORE FILIPESCU ambasador! Am socotit folositoare o anchetă in lumea noastră politică pentru ca cele mai autorizate glasuri să indice mijloacele prin cari s’ar putea îndrepta o situație evident rea. Am început cu d. mareșal Averescu. Președintele poporului a binevoit să partidului dea întrebărilor noastre următoarele răspunsuri : — Credeți că de la război încoace, pătura noastră cârmuitoare și-a făcut integral datoria către țară? — Evident că da, călăuzită însă de mentalitatea, cu care a eșit din război. — Dacă socotiți că a fost o deficiență, cărei cauze principale o atribuiți? — Dacă a fost dificiență în rezultate, nu se poate spune acelaș lucru și pentru intențiuni. Cele 14 puncte ale lui Wilson au isvorât din excelente intențiuni, __ și ce rezultate deplorabile! Cauza ? Mentalitatea postbelică, datorită uriașei sguduiri nervoase, din timpul răsboiului. — Care ar fi cea mai bună metodă de selecționare a echipelor noastre de guvernare? — A se folosi numai oameni încercați, cari au făcut dovada și de pricepere și de cinste morală, înlături cu reparațiunile bazate pe auto-reclamă și presumțiuni hipertrofiate. — Credeți că suntem la începutul unei crize istorice de lungă durată, sortită a schimba așezămintele de bază ale societății, sau în cursul unei crize de adaptare, cu durată și rezultate limitate? — Cu introducerea votului universal și fărâmițarea proprietății, evident că țara noastră a intrat într’o nouă fază— eu nu o numesc însă criză — istorică. Prin faptul că prima reformă a fost adoptată înțeleaptă selecțiune de sus în jos, pentru ca înlăturarea presumțiunilor să nu se facă de brutalitatea faptelor, ceia ce ar însemna selecționarea de jos în sus. In numărul de mâine: DE VORBA CU D. NICOLAE IORGA. Anchetele noastre Ce ne-a spus d. mareșal Averescu # D. MAREȘAL AVERESCU O importantă reformă în domeniul Învățământului primar in Cehoslovacia Ministerul cehoslovac al instrucțiunii publice lucrează încă din 1930 in mod sistematic, la o reformă a învățământului și acomodarea sa nevoilor practice și cerințelor vieții actuale. începutul noului an școlar va aduce noui pași importanți în reorganizarea și aplicarea de nouă principii în activitatea școlilor cehoslovace. Ministerul Instrucțiunii a publicat zilele acestea o dispozițiune, prin care se reglementează definitiv programa școlilor primare. Acastă dispozițiune este un rezultat al câtorva ani de muncă a unei comisiuni de specialiști, care a avut de scop în primul rând, unificarea învățământului primar de pe întregul teritoriu al Cehoslovaciei, apoi o nouă animare spirituală a învățământului și în acelaș timp crearea unui nou tip de școală primară — școala de muncă. In toate școlile primare din Cehoslovacia se va începe învățământul din anul școlar 1934-35, in baza noului program, însă într-o serie de școli noua programă se va introduce de pe acum. Prin noua programă se va da educației și instrucției publice bază unitară. Fiecare elev mijlociu o va avea posibilitatea ca să treacă prin toate clasele școalei primare și să obțină întreaga cultură elementară necesară. Educația și învățământul din școlile primare cehoslovace se va sprijini pe principiile morale în genere recunoscute și pe ideile democratice. Scopul fundamental al unificării școirilor primare din toate regiunile este de a pregăti pe elevi pentru o conviețuire prietenească, spre solidaritatea democratică, solidaritatea națională și umanitate. Elevilor li se va infiltra că progresul și buna stare a tuturor cetățenior depinde și progresul și buna stare a statului. Condițiunea fundamentală a desvoltării prospere a tineretului este sănătatea fizică și spirituală a elevilor. De aceia se va accentua în toate școlile primare din Cehoslovacia, principiile și regulile de sănătate. Noua programă unitară a învățământului primar cehoslovac urmărește să desvolte aptitudinile de muncă ale tineretului. Nouăle școale se vor numi și școli active, (practice, de muncă); ele vor desvolta toate aptitudinile spirituale și corporale ale elevilor, vor stimula colaborarea dintre elevi, inventivitatea lor, inițiativa lor, învățându-i ca să ajungă la cunoștințe solide și durabile prin o muncă proprie sistematică. Ideia muncii va trebui să pătrundă întreaga educație școlară din Cehoslovacia. Elevii vor trebui să cunoască cât mai mult, valoarea spirituală și morală a muncii nu numai pentru viața indivizilor, dar și pentru desvoltarea națiunii și omenirii. învățământul școlar va trebui să acorde în toate clasele, o atenție specială desvoltarii fizice și sufletești a elevilor și va trebui să fie individualizat în măsură permisă de învățământul în massă. Vor trebui luate în considerație aptitnainte de vreme, iar a doua a fost introdusă fără metodă, ne-am dat pradă demagogiei, fără ca țara să aibă ca armură, o solidă democrație. — In orice caz, socotiți că țara noastră, dată fiind structura și situația ei, trebue să pășească pe drumul experimentărilor neverificate — sau e mai cuminte să se menție într’o poziție de așteptare și de rezistență? — Pentru a ne preciza gândul printr’o comparație, credeți că, nn furtuna care bântuie, e momentul de a părăsi vasul și a se încredința bărcilor de salvare sau e încă timpul luptei pentru scăparea vasului? — Cred că fiecare trebue să rămână la postul său. Cred însă necesar în acelaș timp a se înfrâna presumțiunile, prin o îndinile deosebite, interesele și nevoile diferiților școlari. In acest scop se va recurge la învățământul pe grupe. Toate componentele muncii școlare din învățământul primar unificat vor trebui să formeze o unitate armonică, care să fie în concordanță cu gradul de desvoltare al elevilor. Obiectele de învățământ vor trebui să aibă intre ele un raport eficace. Elevii se vor folosi de cunoștințele câștigate la fiecare prilej potrivit în tot timpul învățământului. Cel mai important element de unificare al școlilor primare va fi scopul unitar al educației și al întregului învățământ. Un alt pas important în domeniul îmbunătățirii învățământului din Cehoslovacia, este lărgirea nouei pograme a învățământului secundar asupra claselor următoare. Reforma învățământului secundar, a început în Cehoslovacia în 1930, prin introducerea unui nou program în primele 2 clase ale școlilor secundară. In anii următori noul program a fost introdus în clasele a IlI-a și a IV-a. In anul 1933-34 se va introduce o nouă programă de învățământ în clasa 5-a a liceelor reale, iar în anii următori ea va fi introdusă in școlile secundare de toate tipurile Boala regelui Albaniei Zogu . Știrile aduse în ultimul timp de călătorii care vin din Albania, arată că starea regelui Zogu continuă a fi nemulțumitoare. După unele știri, boala sa s’a agravat intr’o așa măsură, încât guvernul a început să discute chestiunea succesiunii la tron, spre a se evita surprinderi. Regele suferă de tuberculoza gâtului. Specialistul vienez dr. Bauer, care a fost chemat în grabă la Tirana a ezitat să întreprindă o operație și a telegrafiat numai modul de continuare a tratamentului. Anturajul regelui s-a adresat zilele acestea unor specialiști italieni. Chestiunea succesiunii preocupă azi toate personalitățile conducătoare din Albania. Deoarece regele nu este căsătorit, Albania nu are succesori direcți la tron. Unii politiciani albanezi sunt de părere, că succesiunea trebue să revie mamei regelui Zogu, în timp ce alții cred, că succesiunea revine unui nepot minor al regelui care se află la studii in străinătate. Foarte viu a fost comentată în ultimele zile, vizita prim-ministrului Pandele Vangheli și a ministrului de interne Zuka, la locuitorul Șefket Verlatzi Bei din Elbasan. Verlatzi Bei era să devie socrul lui Zogu, care înainte de a deveni rege a fost logodit cu fiica lui Verlatzi, dar care imediat ce s-a suit pe tron a anulat logodna sa. Cenzura, care este foarte aspră in Albania, nu permite presei de a se ocupa cu boala regelui sau cu chestiunea succesiunii la tron. Inițiatorul reformei a fost ministrul instrucțiunii dr. Derer. Reforma învățământului secundar ține seamă, în conformitate cu spiritul principiilor pedagogice moderne, în primul rând de elevi. învățământul secundar va lua în considerație în viitor, întreaga desvoltare a ființei elevilor, înainte s-a învățat in școlile secundare după șablon, schematic, fără a se avea în vedere diferitele tipuri de talente. In prezent programa școalelor secundare urmărește ca specializarea să fie accentuată odată cu înaintarea în vârstă a elevilor. In clasele secundare inferioare învățământul este unitar. In celelalte clase școlile sunt astfel ramificate, încât să corespundă diferitelor tipuri ale elevilor, dar și diferitelor nevoi ale studiului ulterior și ale vieței practice. Scopul final al reformei învățământului primar și secundar din Cehoslovacia este pregătirea elevilor ca să poată folosi cât mai bine aptitudinile lor. Reforma urmărește nu numai ca elevii să fie mai instruiți și mai cultivați, dar și mai independenți și mai pregătiți în lupta cu greutățile vieței. •Yv . Feudalismul Industrial Supremația economică americană.Pericolul feudelor industriale.-Retranșarea autarhică Marea desvoltare a mașinismului de după război, ca și aplicarea metodelor raționale, în industrii, în vederea sporirii — și dincolo de orice prevedere — a producțiunii de randament, a dat naștere feudalismului industrial. In America, în Germania, în Anglia, ca și în celelalte țări de mare industrie, feudele industriale care își găsesc incarnațiunea în marile trusturi și concerne, se războesc pe viață și pe moarte, pentru cucerirea și dominațiunea piețelor economice. America — până la marele război — s-a găsit sub tutela finanței europene. După război însă, ea a devenit creanciera lumii, desprinzându-se ca o putere financiară și economică de prim ordin. Statele Unite ale Americii — și sub imperiul nevoilor de reconstrucție și organizare europeană,— s’au văzut inundate de aurul lumii, neputând pridici comenzilor de mărfuri și mașini ce aveau de efectuat. Acest aur, le-a servit la sporirea rezervelor băncilor afiliate și implicit, la augmentarea circulațiunii fiduciare. Enorma emisiune financiară, inflaționistă, desigur, ce a succedat acestui fenomen, a contribuit la creșterea imensă a depozitelor în bănci. Aceste depozite au fost drenate, în parte, în împrumuturile particulare și de stat, iar în bună parte spre împrumuturile internaționale. Datorită acestei afluente a metalului galben, producțiunea americană a atins — în urma transformărilor urmate în industrii și a adaptării lor metodelor raționale — un nivel nebănuit. Această producțiune reprezintă: Pentru cărbune, fontă, oțel, zinc, plumb și tutun, 40 la sută din producțiunea mondială. Pentru aramă și bumbac circa 50 la sută, pentru porumb 60 la sută, iar pentru petrol peste 70 la sută, din producțiunea mondială. Pe lângă industriile propriu zise, în imensele ferme americane, societățile pe acțiuni, au dat o mare desvoltare culturii cerealelor, grație unei tehnice perfecționate, care i-a permis — și numai cu a 20-a parte, din forțele muncitorești, utilizate pe domeniile funciare europene, — să dea un randament egal, socotit la suprafață și calitate de sol egală cu acel european. Investițiunile, în agricultura americană, au atins, în 1928, formidabila cifră de 57 miliarde dolari, iar producțiunea anuală atinsese 17 miliarde dolari. Exemplul american a fost urmat, în proporții desigur mai reduse, și de către celelalte state industriale. Debitul american, a început însă să se resimtă — și progresiv — după 1928, când a început depresiunea economică mondială, din cauza supra-ofertării în piețele consumatoare. La această situațiune au ajuns, din următoarele cauze: a) Nu s’a făcut raționalizarea producțiunii, după un plan unitar și concertat, între marile țări producătoare; b) Politica Americii de granițe închise pentru produsele celorlalte țări; c) Consecințele stabilității monetare, care impunea națiunilor ce au recurs la stabilizarea monetară, unele îngrădiri, în legătură cu echilibrarea bugetelor și restabilizarea balanței plăților, ca: restricțiuni vamale, comprimarea creditelor, control valutar, etc. Toate aceste restricțiuni, au com dus la deflațiune, iar oferta masivă a stocurilor de lichidat, la scăderea catastrofală a prețurilor. Era fatal, în această situațiune, ca Statele Unite ale Americii, cari au practicat inflatiunea creditelor pe o scară întinsă, să dea, în 1929, cele dintâi, semnalul crahurilor bancare și bursiere. In 1930, nivelul producțiunii americane era cu 20 la sută sub normal. In automobile producțiunea scăzuse cu 70 la sută, în fier și oțel cu 50 la sută, în construcții cu 30 la sută, în textile cu 20 la sută ș. a. m. d. Nu se va putea ajunge la o ameliorare a crizei actuale, fără sacrificii și fără un plan unitar concertat, între marile țări induși cu privire la producțiune. Ori feudele industriale rși toate țările, cari nu vĂ fi în drumul lor decât concurență și adversari de răsturnat, vor fă preferi mai de grabă să se prăbușească, ca feudele senioriale,din evul mediu și dar nici că vor ceda cu ceva în ambițiunile lor de dominațiune. Cine să cedeze? America participă cu o cotă de 33 la sută în volumul global al producțiunii mondiale, ceea ce înseamnă că o domină. Partea sa in stocul mondial de aur monetar, reprezenta la sfârșitul lunii Iunie 1930 o cotă de 42,7 la sută, deci aproape jumătate din stocul mondial. Ea va mobiliza toate forțele sale pentru apărarea pozițiunii sale actuale de supremație economică. Inflațiunea americană, este o operațiune de sabotare a popoarelor și de dumping valutar. Anglia, care se lovește cel mai des, în comerțul mondial, de America, nu va uita, în orgoliul tradițiilor sale liberale, îngenuncherea suferită cu ocazia recentei conferințe economice. Germania se afirmă cu o conștiință agresivă de fostă putere politică de prim ordin, râvnind la reconstituirea domeniului său colonial și lărgirea sferei sale de influență economică. In timp ce Franța, care a făcut cele mai mari sacrificii in războiului, pentru eliberarea timpul popoarelor de sub jugul tiraniilor autocrate, mai bine de jumătate din comerțul său colonial, este folosit de către state rivale. Intre marile puteri enumeratei mai sus, nu se întrevăd, în situațiunea lor actuală, posibilități de cedare și înțelegere de nici o parte. Retranșarea popoarelor în autarhie, nu-i o soluție salvatoare. Autarhia, în starea de interdependență a popoarelor, nu poate constitui un regim economic mulțumitor, nici pentru naționali. De aceia, regimurile autarhice nu pot fi decât și regimuri dictatoriale. Ea constituie însă, o pozițiune de apărare și în acelaș timp de luptă. I Noi nu putem face altceva, decât să primim lupta ce ni se impune, și să ne organizăm în acest scop. Pentru aceasta, este nevoe de o conștiință națională trează, în jurul primejdiilor ce ne amenință și de o unitate de acțiune a forțelor naționale, în vederea organizării producțiunii și a muncii, precum și asigurării securității statului nostru. Lf. Ioan Cum se efectuează controlul recoltei , Rusia sovietică Populația din Uniunea sovietică a și început să fie aprovizionată din noua recoltă. Deocamdată rația de pâine nu a fosti sporită, continuând a fi eliberată după normele de până acum. Problema principală a guvernului sovietic formează în momentul de față, stabilirea precisă proporțiilor recoltei și înmagazinarea cerealelor ce revin statului, conform noului sistem de rechiziționare pe prețuri maximale. Pentru înregistarea recoltei s’i stabilit un control triplu. Primul control va fi efectuat de directorii detașamentelor locale pentru păzirea cerealelor. Al doliea control este efectuat de direcția stațiunilor de tractoare. Ambele aceste organe sunt însărcinate se îngriji pentru înaintarea de declarații precise în privința proporțiilor recoltei. In cazul unei mari diferențe în declarațiile gospodăriilor colective și dările de seamă ale directorilor, se va efectua un nou control de către organele statului. Pentru cazurile de declarații false asupra reccăției au fost stabilite pedepse severe. Deoarece statul necesită pentru timpul cel mai apropiat, o anumită cantitate de cereale, care să fie complect asigurată, adică care să stea la dispoziție statului, s’a hotărît ca șefii conducătorilor de detașamente agricole, să înainteze o listă a 25 la sută din toate gospodăriile colective, care se află sub conducerea unor co-muniști siguri. Aceste gospodării vor fi ajutate ca să strângă imediat cerealele spre a se umple magazinele goale ale statului. In afară de aceasta Președinții celor 25 la sută de gospodării colective sigure, vor trebui să înainteze dări de seamă asupra rezultatelor recoltei regiune. In* Iul cernaiim^ur acesta contra, f Jlor va « triplu i dina £ â dec aceasta se va efei din 5 în 5 zile, a înregistrat treetate în afteSpodăriie agricole, ca „„ una realpip és ag ricore> ca astfel “ce caiele sa nu poată fi retinuta expuse pericolului de a Ministrul de corasii al Austrie la Budapesta BUDAPESTA, 30 (Rador) _ Stoebinger, ministrul de comerț al Austriei, a sosit aici la amiază.