Evenimentul Zilei, iulie 1998 (Anul 7, nr. 1827-1853)

1998-07-01 / nr. 1827

Daniel Petru Olaru, soldat la UM 0663 • Bumbești Jiu, în arestul poliției ș­­­i un dezertor a mitraliat trei aubtarism Un copil de 14 ani a fost împușcat în burtă Nicoleta Popescu și Nicolae Stoian au fost răniți ușor de schije Un electrician l-a dezarmat pe soldat și l-a predat trupelor speciale Fondat 1992 *2** DE IN**’ . ÿ .. Director CORNEL NISTORESCU Ediția I miercuri, 1 iulie 1998 Anul VII Nr 1827 20 Dan.­­ 1500 le O nouă intrare în topul informatorilor Securității: Alexandru Mirunnv turnătorul spațial . Alături de actorul Mihai Mălaimare și de Emanoil Valeriu, el a fost propus ca reprezentat al PDSR în CA al TVR )aq fc 3B 1* Ni­ FRANCE98 UPE DU MONT I „L’Équipe“ n-are dubii MAICA TEREZA sînt cel mal celebri aromâni Un neamț și-a oferit casa, mașina și nevasta pentru un bilet la meci ♦ Pilula de putut Viagra face din orice argentinian un Maradona în zi de grație ♦ DANIEL NECȘA vestește din Paris debutul României la Campionatul Mondial de fotbal al roboților . Ca să-și atragă foștii clienți, în prezent dedub­iți la fotbal, fetele dintr-un bordel olandez și-au luat voaluri portocalii pap Vasile Lupu (PNȚCD) - vicepreședintele Camerei Deputaților , Jiu știu cine conduce România în acest moment, deși sântem la putere“ ► "în Parlamentul României au fost și mai sînt ofițeri de securitate activi“ ♦ “Mijloacele cele mai operative de acțiune politică în România rămîn șantajul, șpaga, dezinformarea“ ♦ “Membrii de partid țărăniști din teritoriu sînt mai oprimați în 1998 decît erau pe timpul PDSR-ului“ ♦ “Miniștrii CDR nu au reușit să-și controleze structurile administrative“ ♦ „Procurorul general Sorin Moisescu nu a reușit să facă ordine în Parchet ♦ „Dacă participă la guvernare, UDMR nu are de ce să se plîngă" pag Deși prețurile au continuat să crească, în luna mai Salariile românilor au scăzut cu aproape 5 la sută st _ . »Xï/v/Z. £ i-ér­i e/7"«4 TâEA 7//* " Sts"* ^ /S STALINSKAYA ...pentru oameni puternici 0­T\ Vopselij m­ai 1 B­1­1 Ora 23,00 azi la V TVR1 si Un secol de cinema Roger Moore (SUA] TVR2 Ora 24,00 Meridianele dansului: Faruh Ruzimatov - o stea a baletului rus în Japonia Emisiune de Silvia Ciurescu »BANCOREX BANCA PENTRU MILENIUL TREI - £ T>r~czfztdl cm noi / Constantin Ciubotaru a fost condamnat la 17 ani închisoare, pentru că și-a violat nașa „ 8 Bătută crunt, femeia a murit, după o lună, din cauza leziunilor POLITICA Una zicem și alta sumă. Deși a fost adoptat pe articole, Codul Penal a fost respins la votul final EVENIMENT Tentativă de scoatere ilegală din țară a unui copil pe Aeroportul București-Otopeni . Thomas Gerhard Heyman i-a dat numele său unui nou născut pentru a-l putea lua în Germania COMENTARIUL ZILEI Un Italian la București de Cornel Nistorescu într-o Românie cucerită în între­gime de fotbal, vizita ministrului de externe italian Lamberto Dini ar putea trece aproape neobservată. La București, lumea politică și opinia publică s-au obișnuit să privească mai ales spre Washington și abia apoi spre Paris, Londra, Bonn și eventual Moscova. Spre Roma pri­vim chiar mai rar decît spre Ieru­salim, în campania noastră naivă de a intra în NATO din primul val ne-am bazat teribil pe Franța. Apoi pe Spania și pe Grecia. Puțini au știut că între țările care ne-au susținut cel mai serios în aventura noastră europeană s-a aflat și Italia. Relațiile româno-italiene chiar depășesc cu mult condiția bulucelii de la consu­latul italian din București. Din 1990, consulatul de la București a reușit să devină un fel de inamic public. Poate și pentru faptul că e în văzul lumii și românii sînt obligați să stea fie în ploaie și vînt, fie pe arșiță sau pe ger în fața unui grilaj care seamănă mai degrabă cu gratiile ce pot fi văzute pe la ambasadele fostelor țări socialiste din capitalele vestice. Această situație inexpli­cabilă, dar mai ales insuportabilă, a cîntărit mult mai mult în opinia publică decît o relație politică și o cooperare economică. Probabil că trîmbițata prietenie româno-fran­­ceză a eclipsat și ea un parteneriat discret, dar din ce în ce mai solid. Italia rămîne totuși țara care a semnat un parteneriat strategic cu România, care ne-a susținut temei­nic în fața dubiilor exprimate de ad­versarii tradiționali. Anul acesta președintele Italiei a fost la Bucu­rești, și pînă la Anul Nou vor veni multe alte vîrfuri ale politicii italiene, după cum, de la București la Roma, pe căi politice se circulă din ce în ce mai firesc. Iar dacă privim cu atenție relațiile economice, observăm că ele se ridică la aproape 4 miliarde de dolari. ENI Și ANSALDO, FIAT, MARCONI sau ITALSTRADA, PARMALAT și BENETTON au făcut sau fac pași importanți spre Româ­nia. Nu întîmplător proiectele deri­vate din exploatarea petrolului caspic au adus în discuție o coope­rare de proporții. E vorba despre conducta româno-sîrbo-italiană, finanțată, bineînțeles, de italieni. Dacă ar fi să mai luăm în calcul și relațiile culturale, dezvoltate și ele pe o tradiție de secole, atunci ne putem da seama de valoarea unui partener politic trecut adeseori cu vederea de opinia publică româ­nească. Nu mi-am propus să alcătuiesc un inventar al relațiilor româno-ita­liene. Ar fi și prea lung și prea plictisitor. Dar în contextul în care campania noastră pro NATO se îndreaptă spre un refuz politicos, România s-ar putea afla în situația de a-și reorienta politica externă, fără a renunța cîtuși de puțin la ambițiile sale europene. Din mo­ment ce NATO și Uniunea Euro­peană rămîn ținte prea îndepărtate, politicienii români ar trebui să caute un alt plan de bătaie și să încerce construirea unor relații bilaterale temeinice. E o prioritate politică și în egală măsură economică. Prin această schimbare de direcție, România ar trece de la o politică­ globală la una individualizată, cu ținte precise și cu avantaje reci­proce. Economia românească va fi obligată să se alinieze standardelor occidentale și să devină compa­tibilă. Nu în bloc, la grămadă, ci pe proiecte și în cazuri concrete. Or, o asemenea strategie ar trebui să includă fără îndoială și Italia. Alături de francezi, politicienii peninsulei pot fi ușor de cîștigat pentru cauze reciproce. Românii nu mai au decît de recuperat în relațiile cu Germania și cu Rusia. Noua strategie presu­pune și o reconsiderare politică și economică a relațiilor cu Moscova. Nu în sensul tradițional, dominat de exportul de ideologie, ci în cel modern, posttotalitar, în care econo­micul dictează parteneriate com­plexe, fără a controla sau influența decizia politică. Faptul că ministrul de externe italian a sosit ieri la București iar primul-ministru Radu Vasile va des­cinde la Roma, Torino și Milano în cursul săptămînii viitoare ar putea f un prilej nu doar pentru a pune capăt îmbulzelii de pe strada loi Mincu nr. 12, ci și pentru a dezvolte o cooperare româno-italiană pe care publicul a trecut-o adeseori cu vederea

Next