Evenimentul, iulie-septembrie 1893 (Anul 1, nr. 122-196)
1893-07-22 / nr. 139
lăsa mult de dorit. Nu e tot așa însă cu județele Vasluiu, Fâlciu și Tutova, unda recolta grâului promite a fi de o calitate mai bună. Transacții puține. Ceva mai multe în răpită, orzoaica, orz țărănesc și în secară sta Elena. Prețurile sunt următoarele : Porumb 800—810 lei vagonul. Cincantin 820—830 » » Rapiță 2150—2200» » Orz 615—625 » » Orzoaică 775—825 » « Oves 850—900 » » Secară s-ta Elena).875 — 900 » Pentru „Timpul“. Oficiosul bucureștean publică în numărul de ieri un articol intitulat «Insultă Iașului» și iscălit «Un ieșan» Ieșanului (1?) i-a fost «aproape peste putință să-și păstreze liniștea față cu aseminea tîmpenii. (nu vine de la Timpul!) Și știți ce sunt aceste timpenii ? Articolele Evenimentului în chestia ospețului comunal. Iomanul nu vede în toată această chestie decât mari sentimente de devotament pentru dinastie, pe când noi «criticăm în chipul cel mai murdar cumpărarea de către stat a palatului Roznovanu.» Intr’un cuvânt : Evenimentul insultă Iașul. Și ieșanul Timpului se indignează de această și nu găsește nimic mai nemerit decât a ne arunca epitetul de «murdar, saltimbanci ordinari.» Credem că pe această temă am pute și noi respunde ceva. De pildă, că ieșanul Timpului e un obraznic și un zeu crescut, etc. Noi însă am întreprins, împreună cu toți bunii ieșeni, o campanie folositoare intereselor orașului și am avut alături, cu acest prilej, chiar pe Era nouă, organ în cele mai bune relații cu insuși primarele iașului. «Insulta Iașului» e o insultă; dacă voiți, chiar o sudalmă surugiască la adresa noastră, dar numai atâta. Și sudălmile, vie ele chiar de la Timpul, nu ne ating. Sunt oameni care nu pot spune trei cuvinte, fără a intercala «cruci și dumnezei.» Ce să le faci ? Nu pot, și pace. Ba câte odată îți spui, da bine suduie Și Timpul ne-a suduit, dar știți, ca la ușa cortului sau ca un.. . . oficios. Dar, îl scuzăm , . . . sunt tîmpenit. ¥. Cota valorilor române d.-vopsd cureut pla ț«1 33-u.cu rejțitÎL, pe ziua de 2a iulie. Casa de bancă B. Wecsler. Londra 3 liniî 25. 111/4 25.13S 4 > cec. 25. 23s/4 25.26/4 Paris 3 luni 9955 9965 » cec. 100.15 100.25 Berlin 3 luni 122.55 122.65 » cec. 123.70 123.80 Viena 3 luni 20072 201 » cec. 2023/4 203 ‘/2 Fonduri. R. perp. S ° 16 . 101%—IOIs/4 amorf. 5% • • • 96%— 963/4 » *76 • • 827, 82*/8 Oblig. rt.r.6Q ș . . . IO19/*—102 EVENIMENTUL Rural 1% . . . 96 Vă— 9,55/s Urb. Buc. 7 °/0 • • ■ 102W2— 1o3 Urb. lați . . . 80—■ 80V* Banca iVaț. . . . 1620—■ 1630 Scont. Banca Naț. . . 5 ---------- IM—- - - Catulle Mend.es Qgiiealuil Din pricina oghealului au avut mare ceartă astă noapte, ceartă cu dezmierdări și risete. El, a cărui singe ferbinte îi ardea vinele și-i umfla gatul, sufla greu sub învălitoarea de pui și voia s-o arunce de pe dînsul. Mitizica lui jumătate, în senzibila sa pudoare, se strângea, agățându-se cu putere de dânsul cu cele 10 degete ale ei. — E atât de greu ! — Nu, e foarte ușor! — Me în nădușă. — Tremur de frig. Și printre supărări, lungi discuții se încingeau. Se iscă chiar o luptă în care brațele fericite se înlănțuiau în țipetul găduliturilor neprevăzute și împacarea sărutului. O dulce luptă a patului conjugal, când luna de miere, se rădică încă delicioasă în întunericul perdelelor, la orizontul ieracului ! In sfârșit, mica jumătate triumfă, și sub greutatea dezmerdătoare, ațipi încetișor. Nasul doar de i se mai ivea de sub ogheal. Dormea ? Nu se știe, dar soțul își urmă proiectul . Puțin câte puțin, ferinduse dea unde de frică să n’o trezească, ridică ogheatul și-l trase, îl trase, îl făcu să alunece, îl aruncă și-l privi mândru cum se întindea pe podele, într’o cădere ușoară. Totul e sfârșit, și el respiră din adâncul plămăilor dar poate va tremura de frig simțitoarea adormită, poate își va deslipi pleoapele și se va plânge? Nu, de loc. Deși oghearul nu mai e pe pat, ea simte o piroteală acoperindu-i tot corpul cu delicii, simte că gura, in care lucesc răpitorii ei dinți se intredeschide într-un suris de nesfârșită fericire și, puțin obosită, fără să deschidă ochii, în vis, îngână . — E totuși adevarat că e greu și că te înnăbușă puțin. Pipo — Berlin—Friedrichstrasse ! După cinci minute am și fost ininstalat într’o prea vinuoasă odaie a mărețului « Central Hotel. Am deschis fereastra pentru a lăsa să intre aerul dimineței. Zdrobit de această lungă călătorie, mă aruncai intr’un fotoliu. In jurul meu, destingeam lămurit pași îndepărtați, viteze indecise, cari se accentuau cu încetul: metropola Germaniei se trezise. Lucrători, sorvind o «berlineză» de mahala, treceau repede, la munca lor , neguțitorii deschideau dughenile. In tabloul acestei mișcări crescânde, în animația stradelor, în activitatea matinală a acestei populațiuni muncitoare, se vedea contrastul ce există între muncitori și aristocrați, acei cari pun țara la cale (!). Am rămas mult timp la fereastră admirând masele compacte de muncitori, cari mergeau suficiend la lucru și m’am întrebat ce impresiune ar face oare acest măreț tablou, unul ciocoi, care s'ar reîntoarce acum prepădi ide son cerclc» ? Eu unul am invidiat pe acești muncitori, căci în existență vine și ceasul cînd te saturi de plăceri și de prea tînăr te arunci în valurile lume!..... * H: O animație indescriptibilă domină dimineața în capitala blondei Germanii. Dacă traversăm interminabila Friedrichstrasse, avem înaintea noastră un tablou viu de ceea ce nemții numesc « Grossländtisches Leben». Caci orice ai putea reproșa nemților, un lucru nu poți tăgădui și un lucru de o importanță capitală: o națiune laborioasă. In Germania te poți convinge de ceea ce se chiamă strugle for life. Pâinea zilnică se câștigă acolo cu atîta amar și durere, încât nu se de mirat că pfenigu, joacă un rol atât de mare. Am văzut în toată Germania, babe de câte 80 de ani, muncind ca vitele,... am văzut fete cari în România ar face furori și ar da de furcă unui siluetist,mănind care cu 4 cai, încărcate cu vase de bere. Iată pentru ce nemții sunt așa de zdraveni și de rumeni la față. * * * Desigur întâia grijă a streinului care vine la Berlin, este să vadă mult trîmbițatele ., Unter den Linden" (sub tei). După mine importanța ce se dă acestei strade, nu se de loc legitimă. Dacă str. Lăpușneanu sau Lipscanii, din București, ar avea pe fiecare trotuar câte un copac de teiu, desigur ar fi mult mai frumoase decât această bogăție a Berlinului. Ulițate importantă prin faptul că are ca vis-a-vis, istoricul Brandenburger-Thor. O stradă frumoasă și care, seara, are un aspect feeric este Leipzigerstrasse, centrul marelui comerț. Am admirat mult pasagiile și mai cu seamă pasagiul panopticumului. * " # La spectacole străinul, care nu vine pentru o mai scurtă durată la Berlin, admiră : «Aquarium.» grădina DE LA BĂI. (Corespondența specială a «Evenimentului.)» și De la Salzbrunn la Bad Nauheim. Intro încântătoare dimineață de iuliu am părăsit Salzbrunn-ul. începuse a crăpa de zi, secularii copaci a acestei stațiuni balneare aveau o înfățișare atît de majestuoasă, încât ’mi era nu știu cum greu să părăsesc acesta localitate care mi-a făcut cea mai puternică impresiune. De o călătorie superbă, un drum monstru de lung ași putea zice, drumul de la Salzbrunn la capitala Germaniei, care ’ți lasă cele mai dulci amintiri. Primele faze ale aurorei unei fermecătoare dimineți de iuliu, începură să apară, cînd conductorul ne anunță cu o voce răgușită, zoologică, »Thiergarten» și teatrele dacă nu vine vara. .’jî *t Seara, capitala Germaniei se superbă, animația este mare . Berlinul devine proprietatea fetelor fără de ocupații. Am plecat din Berlin, departe de a vedea realizată acea monstruoasă impresiune, de care îmi făceam idee... Francfort If Al. Jack, îndemnăm cu stăruință pe toți cetățenii să meargă la primărie, pentru a subscrie petiția făcută de tătărășeni, prin care se protestează contra cumperărei otelului Traian și se cere construirea unui local special pentru primărie. Trebuie odată cu păcătoșii, cari vor să comită această nerușinată spoliare, să știe că orașul întreg este contra acestei neiertate risipe. * în fi-Orice zgomot despre o grevă a brutarilor ieșeni este cu desăvârșire nefundat. Dl. Gheorghe Spiridonescu, fost inspector și perceptor al pieței halei, a fost numit zilele aceste inspector al barierelor orașului Iași, în locul d-lui Gh. Neculau, demisionat. ♦ Cu începere de mâne, vom publica dosarele unei afaceri, care a făcut senzație în vremea ei și care ne dă nota caracteristică a moralității și onestităței redactorilor fițuiiei guvernamentale locale, „Patria Româna“ și Totodată vom arăta încă procedeurile oneste de calcuzeza nobilii bărbați de la acea foaie cu eliberarea pașpoartelor, la operațiunile de recrutare și cu închiderea și deschiderea crâșmelor din oraș. Publicul va judeca a cui va fi spalătura, cu care ne amenință. * * * Un prieten nu se plânge contra purtării unui domn Liteanu, funcționar de mișcare la gara Verești. Acest domn are o purtare nedemnă față de pasageri, mai ales față de dame. De altfel se poartă tot atât de puțin demn față cu subalternii, deși își fac datoria în conștiință. Asemenea moravuri compromit reputația gării Verești, care, în treacăt fie zis, e un model de curățenie * » *