Evenimentul, februarie-martie 1894 (Anul 2, nr. 295-342)
1894-02-02 / nr. 295
UiVäER !0 BANE EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN WH’ li REDACȚIA, la tipografia «Evenimentului Strada Clolia Mo. 54« Director politic G. A. SGORȚESGU ADMINISTRAȚIA: strada Golia No. 54 Abonamentul: Pe an.......................! . . . Pe 6 luni 12 lei—Plata abonamentului înainte, Pentru străinătate se adaugă portul. Inserțmii, Reclame și Aruncimi . Pe pagina III linia 50 b., pe pag. IV 25 b. Urechile reacționare DrAcătitori are prilejul. ,, Constituirialul iși arată urechile... reacționare. Bandiții din capitală, sunt de astă dată acei ce oferă prilej organul junimist. Constituționalul, arătând că intr’adevăr siguranța publică lasă mult de dorit găsește și locul de a pune in vedere folosul și urgența ........ gendarmeriei rurale! Fonograful ministerului de domenii se întreabă triumfător: cum se plâng barele din opoziție că e defectuosă siguranța publică când sunt inpotriva gendarmeriei rurale? Și fonograful d-lui Carp îndeamnă, ironic, opoziția să ceară incă sporirea mijloacelor pentru înființarea gendarmeriei rurale ! Prea des spirit! Dar să ne int Kr JIMHHH asupra sistemului Reactionary in această privință sunt absolut internaționali. De cate ori se iivește vre-o chestie, care alarmează spiritele, profită de agitație pentru a pescui in apă turbure. Acelaș lucru sa întâmplat in Franța, când si atentatele anarhiste, s’au votat cu iuțala fulgerului legi care azi, se vede, că lovesc in libertatea presei. Constituționalul crede că-i va succede să puie in evidență, cu ilustrația faptelor prezente, necesitatea și urgența jandarmeriei. Se inșală insă strașnic in astă privință. Din fericire Lgea jandarmeriei rurale s’a discutat; lumina asupra ei e făcută. Ea e o lege, nu pentru siguranța publică ci pentru împilarea țăranului. Și e o nerușinare fara geamăn la probii de faptul ca poliția capitalei e mizerabil organizată pentru a scoate de aici uranța jandarmului sare sa steie pi. capul țăranului și la ordinele proprietarului și a subprefectului. *acoul din ’i ricție o haita ite fiecioraita cu mingU exploatând ......I/Tisi ca sin.’i; clădiți argumente pentru a pune lațul in gatul țărănimei ? Cine nu va cunoaște onorabilililor îngrijiți de... siguranța publică ? ! Dar e bine că vă manifestați astfel. Ca aceasta ne procurați incă o dată dovada că nici una din pretinsele voastre legi nu comportă o discuție largă și liniștită ; sunt legi de surprindere fără rădăcină in trebuințele societăței, legi, care așteaptă situațiuni de moment pentru a căpăta o aparență de necesitate, legi care lucesc in întuneric. Legea servitorilor n’o puteți aplica, legea jandarmeriei de asemenea. Unde e deci necesitatea acestor legi? A fost destul ca, timp de a câteva zile, sa fie o perturbare in nonmjatiune datorand in yr> vs si =1: zarei care domnește in polițae, pentru ca să credeți deja că a sosit momentul să profitați de panica publică pentru a cere milioane pentru gendarmeria rurală. Fiți pe pace, aplicarea legei ce ați creat va mai intarzia puțin ; cu toată surescitarea ce domnește in spirite, urechile dntre reacționare apar intr’o mărime destul de eloquentă pentru a aminti cetățenilor cine sunteți. •» * * P. O. .......... . SILUETE Angela Voit’a cerut pe pământ să se coboare și a adăpostit între infinitul semnului său albastru în cei doi ochi ai Angelei; voit’a raza purpurie a soarelui de dimineață să farmece necontenit pe pământeanul muritor și a așternut ultimul sau reflex pe buzele Angelei; zefirul voit’a să vrăjească de apururea suflul său lin și mângăios și îl vrăjește prin suflarea Angelei. Cum de s’a impărechiat atâta blând farmec cu atâta inimă și atâta,... durere ? Căci durerea e zugrăvită pe fruntea ei pală și un dor ascuns se ivește un tremural vioriu al tâmplelor bătute de vântul aubelor fire de păr. Retrasă de zgomotul lumei își împletește zilele cu dorul pe una din colinele lașului. Mult citește, căci mult „oferă și singura mângăere pentru ea, când găsește in lectură reflexul inimei sale atât de simțitoare..... Voit’a cerut pe pământ să se coboare și a adăpostit întreg infinitul semnului său albastru in cei doi ochi ai Angelei..., Luceafăr. -----—-si G.Ci Ka—----------- §9 MERGURI 2 FEBRUARIE 189 Alianțele României Cetim in «Francfurter Zeitung» : O telegramă sprimstă dara Sofia n@ partite a afirma că gira schimb de mare se face acuma inti'si Romăria și Bulgaria pentru incheierea unei conveeații militare, sau mai bine sis © alianță da defensivă și ofensivă irintre Bosnă- Blia și Bulgaria. Ce-o fi însemnând și asta ! ------------X---------- Evenimentul zilei Reînvierea haiduciei. Furturile, rănirele și omorurile din București țin încordată curiozitatea publicului ; in capitală domnește chiar panică. Vremea haiduciei e reprosparată in multe minți. Ziarele debordează de amănunte si de... rectificări; chioșcurile sunt asaltate. Evenimentul lei evisl? ! . .. _ Ce reiesă insă la iveală din tot acest eveniment ? Păcătoșenia poliției pentru care se cheltuiesc milioane din banii cetățenilor, păcătoșenia moravurilor — iată ce-ți sare în ochi. Vezi că poliția a fost surprinsă, pusă în uimire, buimăcită și nici pănă azi cea mai mare parte din bandă nu e prinsă. Constați că poliția, din organele siguranță publică a devenit o simp» organizare cu scopuri , electorale, ci chiar acum, se complace în arestare de cetățeni cunoscuți ca protivnici stăpănirei—vezi, în sfirșit, cătă putreziciune e în administrația și deprinderile ei și ajungi fatal la concluzia că reînvierea haiduciei e firescă sub reînvierea unei domnii docnești. Ne putem aștepta și la o resurecție a lui Spanait Măcriș și a lui N. D. Popescu cu întreaga bibliotecă r. haiducilor Corregio. Se zice... In mai multe rînduri ziarele independente au adus anulațiunea guvernului, cum că actualul miministru de resboiu, generalul Lahovari, este cel mai mare disolvant al armanei române. A [UNK]eastă acusațiune era de o gravitate escepțională si argate aceste, ea a fost primită cu ușurință obicinuită : unii socotind’o , ca o armă de oposiție, alții orbiți ‘ se patima nici nu voiau s’o lidea in considerațiune. ‘ Astăzi faptele confirmă pe plin, din nefericire, acusațiunea ce s’a adus. Astăzi, grație generalului Iulie la Belle, care a făcut din alcovul ,seu locul de onoare, unde oștirea românească își capătă prin prostituție, avansarea și recompensele sale, armata pe lângă că are un armanent defectos, niște puști, cari după câtevci focuri devin bețe goale și inutile in mâna soldatului, se găsește, astăzi, amenințată de a remânea fără cadru. O sută sase zeci de ofițeri din Cavalerie și au dat in mod colectiv demisiunea din armată. Acest fapt e de o gravitate excepțională! el constitue un adevărat pronunțiamento ! M. S. a eșit din impormabila sa serenitate și a chemat pe d-nn Ministru de resbel, dăndu-i o aspră mustrare. Nu va trece săptămâna, zice, și d. General Lahovari se fi desigur înlocuit. I...... Sl.il" ~ Insaur;dB sa nu ingrijească in înalt. .Va veni dater vința asta: statistica vJBh încă mai mult do d :in____ tel e ceva mai vecii . . p-abui sa nu dea do . HHH Sunt aproape do I do când d. Dr. O!I ~ : alarma. il «După un astfel de regim,—zicea d-sa, vorbind de condițiunile de traiu ale săteanului nostru,—omul din po • poc are puțină forță musculară ; este slab; are adesea cărnurile moi, pielea veștejită de cu vreme ; prezintă puțină resistență maladiilor; are o indolență, o lene involuntară, se ostenești/cj. . rend.... «Țăranii sunt in mizeria fisiologi/ cea mai profundă. Ei întrec lăcuitori din Sologne din toate punctele de miere. Sătenii din câmpiile Dunărei și jos nu pot fi comparat/ Acât cu uji norociții locuitori din mar$rite Pourt^^L.. Evident, d. Or. O:pA'g^A C:C! :jA . A IM jA A ^A.... ... jJ . . . M jA £ i$ . . 1