Evenimentul, aprilie-iunie 1894 (Anul 2, nr. 343-412)
1894-06-11 / nr. 397
1 întoarcerea primimul «Constituționalul» de astă dată n’a reprodus articolul din «Era Nouă» asupra primăriei din Iași. Și aceasta nu poate fi decat in desavantagiul monitorului junimist. Bieții sei cetitori trebue să fie desperați căci fără doar și poate numai articolele reproduse după «Era Nouă» de-i mai recompensează intrucâtva de toate insanitățile ce zilnic le debitează Constituționalul. Mai nostim e insă Timpul, care i a apărarea d-lui Pogor, inpotriva dreptelor atacuri ale «Erei Nouă». «Cum se poate esclamă Timpul—ca un organ conservator să atace pe un conservator și incă pe cine, pe un om ca ce. Vasilică, cu o «energie de fer» și care a adus «atâtea bunuri» pe capul ieșenilor». Dacă n’am ști că Timpul e puțin scrupulos zeu am crede că apare la Tumbuctu, căci vorbește despre primăria din Iași cum ar vorbi despre Behanzin. Auzi cc. Vasilică om de energie ! Poftim la Iași, onorabile și asistă macar la vr’o două ședințe ale edificilor noștri și te vei convinge indată că articolul din Era Nouă e «floare la ureche», in comparație cu adevărată stare de ramoli șiment a lui cc. Vasilică, care nu numai că nu nemic, dar chiar paralisează ori face ce lucrare. Asupra incidentului insă, care provocat articolul din Timpul, aflăm a următoarele: Cc. Vasilică Pogor era in Rusia, cănd i-a sosit Era Nouă. Desperat se adresează telegrafic d-lui Carp și îi cere a dispune să i se fee apărarea in Constituționalul și a nu se Închide incă granițele. D-nu Carp refuză categoric. Atunci desperat cc. Vasilică se roagă lui cc. Lascar. Acesta furios de «bazaconiile» ce i le tace d-nu Carp in minister, se hotărește indată a se alia cu primarul lașului— geniile mari se’ntălnesc— și ordonă imediat ca «aiasta» articolul din Timpul să apară iar inchiderea granițelor să se amăe. Și iată cum se face că dorința Erei Nouă n’a fost implinită, iar cc. Vasilică, spre nenorocirea lașului continuă să fie primar. Grau. I e vorua 06 raportul social, apoi omul are trebuință de multe. Așa-i trebuie căciulă, palton, ețetera, pana și batistă. Căci vă va treb eu, impreună cu stimabilul, cum vroiți să trăiască individul in societate fără căciulă ori fără ețetera ? Prin urmare cate obiecte trebuie unui om, atâtea meșteșuguri trebuie să fie. Vor fi clar pasionari pentru căciuli, căciulari penru batiste și vor fi și ețetera. Dar nu vă supărați. Sunt nevoit să mă opresc. Dl. locotenent promite că va urma un numărul viitor al «Covurluiului Galetului. * Să’mi spuneți acum dacă dl.. locot. Grigorescu din Isaccea nu are dreptul să fie unul din cei mai activi membri ai societăței, bine văzut de superiorii săi și stimat de prieteni, cum declară confratele de la Dunărea. Teouță. DIN ISACCEA. La «cercul societăței din Isaccea», spune «Covurluiule Căluțului, dl. Io- lotenent I. Grigorescu, «unul dintre cei mai activi din membrii societății, bine văzut de superiorii săi și stimat de prietenii săi pentru calitățile sale, a ținut o cuvântare plină de interes pentru a sprijini societatea, arătând însemnătatea Întrunirilor din punctul de vedere al moralităței și al educațiunei sociale.» Dl. locotenent incepe cu necesitățile omului. Sub raportul fizic, zice d-sa, natura a dotat pe om cu organe fizice, tot bine că nu’s artificiale. Așa, i-a dat mănele pentru lucru, ochii pentru vedere, picioarele pentru mers (ei ași, nu mă nebuni, neică!) marele chimist,—nu-i Lavoisier, pentru că dl. Grigorescu pune, un parentez, cu-i stomachul,—pentru mistuire. Și i-a mai dat natura omului, pentru trebuințele sale, și un efetern. Numai cap nu i-a dat natura omului, de aceia nici nu vorbește onorabilul cuvântătorii de asemenea mofturi. Și spune ofițerul, dar a spus-o mai înaintea lui și Menueiu Agripa, lipsind unul din ele, adecă din organe, toate sufăr și aduc pierderea individului. Păi cum! Meșteacă general. Generalul Gailifer. — Trecutul seu. — Deșertarea. — Cruzimile din timpul comunei. — La ce servește armata. Nu se poate ca ziua să treacă, fără ca Parisul să aibă vr’o nouă chestie sensațională la ordinea zilei De astă dată, pressa, publicul, camerile nu vorbesc decât de generalul Gailifet. Tóte speranțele francezii și -au pus în acest general, care era destinat să aibă comandă principală într-un viitor resboiu. Niște declarațiuni făcute de densul, în zilele aceste, au stăruit înpotriva lui ura întregului popor. Generalul Gailifer, cu toate că azi servește republica, este un vugămint și un extrem reacționar, dușman pronunțat al poporului. După resboiul germano-francez, întorcăndu-se din Francfurt, unde a stat un timp prisioner el luă la Paris comanda trupelor înpotriva comunarzilor. Cu această ocazie desvoltă o cruzime sălbatică. Mii de cetățeni au fost împușcați de dânsul fără nici o judecată. Din trecutul său se semnalează faptul că a deșertat în câteva rînduri și a incercat toate tertipurile pentru a sta departe de... focul câmpului de luptă. «Armata — a zis el acum câteva zile — astfel cum e azi constituită, [ nu poate aduce mari servicii, căci ] prea... e republicană, in afară de aceasta, nu trebue umblat cu planuri de reluarea Alsaciei sau altele de a Iseminea natură, trebue ca armata să pute servi numai pentru nimicirea elementelor resvrătitoare din țară.» Această din urmă declarațiune, adresată direct democrației, a provocat, după cum am zis, o furtună ipotriva acestui Moș Teacă general, care e esecutat cum se cuvine de presa democrată și radicală. «Sus. gronica Jizh Aflam cu plăcere că dl. dr. V. Bejan, profesor universitar, va fi medicul curent al băilor de la Bălțătești pentru sezonul acesta. Informațiunea Constituționalului, care anunță pe dl. dl. N. Negară ca medic consultant al acestor băi, este inexactă. In tot timpul absenței sale, dl. dr. Bejan va fi înlocuit, atât la despărțire cat și la institutul Gregorian, prin secundarul seu, dl. dr. G. Antonescu, D. Iancu Ventura, prefectul județului, a sosit in Iași, venind de la București. Concarasis»;—ezasea 21 a Un scandal. Ieri, maniiié de începerea oralului I la concursul pentru catedrele de istorie, unul dintre candidați, dl. I. Tufescu,a apostrofat in cancelarie pe d-l A. D. Xenopol, membru in comisiune, spunându-i că d-sa are protejați la acest concurs și că lista celor cari trebuie să reușasccă este deja ticluită». Apoi cu ton arogant a continuat, in surprinderea și indignarea asistenților, să profere calomnii la adresa comisiunei. De față se afla și dl. profesor Gr. Buțureanu. Ne mirăm cum comisiunea nu a încheiat imediat proces-verbal, pentru escluderea din concurs a acestui personagiu, care vrea să-și ascundă ignoranța, provocând scandaluri. Se știe că tot acest domn Tufescu este acela care sa făcut delatorul colegilor săi, institutori, cu ocaziunea unei întruniri intime ținută la universitate. Dacă atunci a scăpat prea ușor, sperăm că de astă dată va fi pus la rezon. Legea gendarmeriei rurale va fi pusă in aplicare pe ziua de mâine, 16 Iunie. Numirea ofițerilor din acest corp se va face la 15 a lunei.. În Prosesul locotenentului Filostrat. Această afacere va veni inaintea consiliului de rasboiu al corpului II de arawă din București la 25 iunie. Procesul se va judeca in contumace, deoarece Filostrat nu este incă prins. Urmărirea, care se incepuse contra, sub intendentului Ștefanescu, a încetat, din cauză ca s’a dovedit ca el nu era vinovat intru nimic. ... ■% Trupa francesa este victima impresariului seu, individul numit Moritz Loebelsohn, care a fugit sir’a plăti trupei ceia ce datorea după contract. Afacerea este înaintea parchetului. Examene. Marți 14 iunie vor avea loc la liceul nou de domnișoare, de sub direcția d-rei Gall Varlam, urmatoarele examene : cl. I și 11 religia; cl. III și IV geografia ; cl. VI. germană și cl. VI i. franceza și croiați. Examenele se țin de la 3—11 oare a.m. și de la 2—5 oare pn. D. F. Boteanu, procuror la tribunalul Falcin, a fost mutat in aceiași calitate la tribunalul Iași, in locul d-lui G. Negi, care a demisionat. Din causa vremei rie, representația trupei francece era să aibă loc in grădina Troiteri joi, s’a amânat pentru asi zi sâmbătă 11 iunie. Biletele vândute sut valabile. Luni 13 iunie, curți cu juri va judeca pe Gheorghe apă Hărțopan pentru faptul de teiorie. Acesta e ultimul proces in sesiunea actuală. Decorați Au mai fost decorați pentru ÎO mai din Iași I. Ventura, prefect, in gradul de comandor al Stelei României; I. Daniel, bancher și locot-colonel C. Langa in gradul de ofițer și V. Buțureanu, profesor, in gradul de cavaler al aceluiași ordin. Foiți protestate 1 Iunie. Eraim Cezariul Iași 400 — Baim I. Rottenberg Iași. 680 35 Idem 200 — Volf Kemis Iași 217 50 Sasaie Herșcovici Iași 200 — O propunere Societatea științifică și literară din Iași a luat hotărrea in una din ședințele sale de a face un studiu istoric și arhiologic asupra Iașilor, cuprinzând și toate datele mai nouă asupra acestui oropsit târg, atât in ceia ce privește partea higiena,, și sanitară, cât și in privința avântului industrial și comercial. ’ Oricare ar fi datele destul de interesante in ceia ce privește populațiunea, higiena, industria și comerțul Iașilor, mai mult sau mai puțin să știu, ca stau rău.. Prin presă, și chiar in Parlament s’a stăruit asupra acestui lucru, așa că multe noutăți n’ar fi de spus. Ceea ce interesază insă pe toți, in special pe ieșeni, e a se aduna date complecte asupra istoricului acestui Larg, care dacă are vreun drept la atențiunea cuiva e tocmai prin trecutul sau, ca veche capitală. Asupra trecutului Iașilor avem o sumă de științe : cronicarii, călătorii străini, cancelaria oficială, monumentele de artă ne spun multe de Iași. Ici pe«calea căteva arhive particulare ne pot da o scenă de indigenari. Grosul materialului sta insă pe la particulari. Fie care proprietar de casă din Iași trebue să posedă o sumă de acte asupra dreptului de proprietate imobiliară. Și cu cât casele sunt in partea veche, a târgului cu atăta actele trebbue să fie mai vechi, căci centrul de viață al Iașilor a fost in .Lărgul de jos, in jurul Guriei domnești, iar nu prin Sârârie sau Copou, unde nu știu dacă acum 200 de ani se număra vre-o casă. Importanța acestor acte de proprietate imobiliară se vede de la sine. Alăturea cu curgerea proprietatei, cetim in ele numele proprietarilor: numele uliței, a mahalalei, a vornicilor de poartă ; ba pe ici pe calea a unor inalți demnitari ai statului, apoi amănunte din viață privată a Iașului și cste și mai câte altele. Din 2 3 parchete de documente care din întâmplare am cercetat, am văzut că strada Alexandri pe la 761 era o huidiță largă de 6 palme , că strada Sărăriei se numea Drumul Sării, că Țicăul de Jos era Târgul Bloilor, că Păcurarii erau sat deosebit de târg, plătind embatic familiei Balș, că mahalalele vechi a lașului erau Muntenimea de jos, de mijloc și de sus, ia era o mahala a Calicilor din vale de Liceu, constituiți in breaslă tocmai de la Ștefan cel Mare și Petru Rareș etc. In vederea dar a marelui interes ce comporta actele particulare pentru studiul istoric al Iașului, cred nimerit a face următoarea propunere : a) Societatea științifică și literară să intervie pe Lângă*ondia Primărie spre a răndui o comisiune de arheologi cunoscuți, buni cetitori de slovă veche și chiar de limbă slavonă. 2) Primăria să facă apel la buna voința tuturor cetățenilor a se presenta cu actele de proprietate spre a fi trecute intr’um registru șnuruit de primărie in întregime sau ,pe scurt, după importanța actului și după cum comisiunea va crede cu cale. 3) A se restitui proprietarilor originalele actelor dându-li-se la nevoe chiar copii cu litere latine pentru unele din actele mai interesante. 4) Pentru a nu se jigni interesele ce-ar compora dreptul de proprieta»