Evenimentul, octombrie-decembrie 1894 (Anul 2, nr. 485-556)
1894-10-28 / nr. 506
ANUL II—No. 506 VINERI 28 OCTOMEIIE 1894 * • Manuscriptele nepublicate nu se înapoiază. Pentru inserții și reclame redacția nu respunde. ADMINISTRAȚIA: strada Goiia No. 54. OH BBHiE 18 BASi ZIAR G.O T IDIAN Director politic G. A. SGORȚES6U. Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonamentului înainte Pentru străinătate se adaugă portul. Imerțiuni, Reclame și Ammeritri. Pe pagina I linia garmond 4 fr. pe pag. M 2 ir. pag. III 60 b, pag. IV linia gartriond 26 b. &EDACȚIA la tipografia «Evenimentului» Strada 65 © II, Mo. 114« Abonamentul: Pe an . . ........................................Lei 24— Scandalul concursurilor universitare. Desigur că România a făcut progrese uriașe pe toate căile, atăt din punctul de vedere social și economic, cât și din punctul de vedere politic și cultural. Dar cu toate aceste trebue să mărturisim că in ceia ce privește școlele noastre, starea in care ne aflăm lasă incă mult de dorit. Universitatea noastră mai cu seamă conține in ea elemente, care nu onorează de loc facultățile noastre. Acest fapt recunoște și fiecare de noi îl simte și, ca organ de publicitate, cu durere am fost siliți, in mai multe rânduri, ca să desvălim acest reu si să lovim in unele din acele persoane ridicule, investite cu titluri de «profesori de facultate». Pentru noi, causa acestui zeu residă in mare parte in ușurință cu care se decerne acest titlu. Concursurile, care ar trebui să deie rezultatele cele mai bune, sunt viciate de obștie printr’un favoritism nerușinat, care alterează cu desăvârșire rezultatele bune, la care ar fi trebuit să ne așteptăm. in ce țară, am dori să o știm, se mai vede acest fapt unic de catedre ținute vacante câte trei, patru ani de a rândul, pentru a lăsa timpul necesar aceluia care ocupă catedra in mod provisor ,de a invăța, de a se forma ca profesor și de a se prezintă la concurs ? In ce țară mai poți găsi un al doilea exemplu de juriuri numite pe sprinceană, cu misiune «adhoc», de a scoate pe cutare sau cutare candidat ? In ce țară mai poți vedea profesori de facultate, membri de juriu, călcăndu-și fără cea mai mică sfială îndatorirele lor de judecători conștiincioși și nepărtinitori și dând candidaților note, nu după meritul lor, ci după stăruințele ce le-au primit, după legăturile ce au cu dânșii, după interesul ce-i au personal la reușita lor ? In ce țară s’au mai văzut membrii din juriu, făcând pe stăruitori, fără pic de rușine, pe lângă colegii lor, pentru cutare sau cutare candidat ? Concursurile au ajuns la noi numai o ocaziune de scandaluri și ar fi mai simplu de a se numi profesori la catedre direct de cătră ministru, căci atunci responsabilitatea ar cădea pe un singur om și acest om ar fi poate reținut de frica de a comite vădita numire scandaloasă. Am scăpa cel puțin de ipocrizia scârboasă, la care dă loc modul cum astăzi sunt aplicate concursurile. Un fapt recent, petrecut eri cu ocazia concursului de clinică infantilă, ce se ține in momentul de față la facultatea din Iași, ne dă o noua dovadă de modul absolut scandalos in care lucrurile se petrec. Am anunțat cei dintăia că un membru din juriu, d-nu dr. Negel, s’a retras, indignat de modul cum notele erau date de majoritatea juriului. Iată căteva amănunte ce am aflat in această chestiune : La cele două probe teoretice, juriul a dat notele cele mai imparțiale, decisiunea sa a fost perfect de corecta. La probele clinice insă lucrul s’au schimbat. S’au dat concurenților 2 probe de clinici, dăndu l i la fiecare dată cate un copil bolnav, spre a fi examinat de dânșii, și in urmă a-i pune diagnoza. Bineințeles că juriul puse cel intăiit, inainte de a se prezintă cașul candidaților, diagnoza sa, care trebue să servească de normă pentru apreciarea concurenților. La expunerea primului cal care purta diagnoza juriului de «insuficiență mitrală, complicată de congestii și endemă pulmonară, pe teren rachitic, unul din candidați a pus diagnoza de «exudat pleuretic, diagnoză cu desăvârșire falsă și contrarientat diagnozei juriului, cât și diagnozei celorlalți trei candidați. Cu toate aceste majoritatea juriului, neținând seamă de protestările celorlalți membri din juriu, a hărăzit fară discuțiune acestui candidat nenorocit nota 8 juni. Ce notă ar fi putut da, dacă din greșală ar fi spus boala adevărată ? La al 2-lea caz clinic, diagnoza juriului precum și a celor trei candidați ca și la intăia probă a fost accese de epilepsie la un copil cu simptome bănuite de tuberculosa pulmonară. Și la acest caz, tot acest candidat pune diagnoza de exudat pleuretic,se vede că era singura boala pe care o știea din toată știința sa,fără macar a pomeni de accesele de epilepsie pe care ceilalți trei candidați le-au constatat. La darea notelor, unii din membri din juriu, atrag atențiunea juriului asupra enormei erori de diagnoza comise, și cu toate aceste se găsesc doi membri cari dau acestui candidat k © £ ® mai mumt de g@. întrebăm dacă se poate un scandal mai nerușinat, mai obraznic, mai desfidător pentru opinia publică, pentru știință, pentru colegii lor ? Și când te gândești că acești domni sunt și ei profesori de facultate! Dar n’a fost numai atâta. Din probele scrise s’a cetit numai două: una asupra imunităței și alta asupra atrofiei cerebrale la copii. După terminarea lecturei acestor composițiuni, unii din membri atrag iarăși atențiunea juriului, că «vecinicul nenorocit candidat», a dat iarăși cu oiștea in gard, desscriind pe larg idrocefalia, ca făcând parte din grupul atrofielor cerebrale. Nu se poate o erezie mai complectă. I Juriul insă, veccinic generos, j procede la darea notelor și dă acestui candidat aproape nota Oj întrebăm acuma : ce valoare poate avea un asemenea concurs, cu un asemenea juriu și cu atare deci șiuni ? Ce figura va represinta pe catedra universitară, un profesor cu o asemenea știință? Pentru aceste motive d-na dr. Negel s’a retras din juriu, ne maivoind a consacra prin prezența sa un favoritism scandalos și a lua parte la lectura celorlalte două probe știind de mai inainte care poate fi rezultatul. Hotărirea d-lui dr. Negel onorează caracterul seu și arată că dacă facultatea noastră numeră profesori, pentru cari știința și postul ce-l ocupă nu e decât un obiect de dispreț și de râs, bătăndu-și joc și de catedră și de universitate, sunt alții cari cred că este o datorie sfântă de a ridica din toate puterile nivelul facultăților noastre și a nu da titlu de profesor universitar, decât aceluia a căruia merit si știință se impune. Suntem siguri că d-na dr. Negel iși va îndeplini pănă la urmă datoria și va face un raport detailiat ministerului, narăndu-i faptele și cerând a se numi o comisiune, pentru a verifica modul scandalos in care s’a petrecut acest concurs. Cele două probe scrise cu notele ce au fost puse de juriu, sunt o dovadă irefutabilă a nerușinatului favoritism la care a dat loc. Dacă voim să avem un adevăr profesori universitari, dacă voim ca țară să nu facă sacrificii zădarnice, dacă ținem că universitatea română să producă elevi buni și de valoare, trebue ca să punem o dată capăt la unele moravuri nenorocite ce s’au stabilit și să statuăm odată un esemplu dând in judecată pe profesorii cari iși necunosc datoriele lor. George A. Scorlesc. --------------------------------------------SILUETE Aspasica Cu începerea iernei, iluziile gentilelor fetițe se inflacära și mai mult. Balurile, sindrofiile, in care jocurile inocente, gajurile și celelalte, pasionează inimile juvenile ; d’apoi proiectele de mariajuri, curtea, cuvintele dulci, ochiadele languroase, amoroase, surisele furtive, serenade, romanțuri esecutate la plane de vr’o domnișoară, curtată de vr’un june tânăr care se oferă gracios, cu inima palpităndă de a o acompania cu vocea sea de tenori no răgușit !... Aspasica e o modestă jună copilă in vârsta conjugărei verbului a iubi și cu dorința caldă de a trece in viața conjugală. Absolventă a externatului secundar, ea de multe ori visează, cu ochii săi mari și negri, aduși in migdală, visează, privind la fereastră, o căsătorie cu vr’un june profesor definitiv. Aceste visuri însă, zdrobesc inima unui biet june bărbos, al cărui rătăcită carieră și exterior cu șubă cam primitiv și ridicol, nu preț irită deloc însușiri tocmai romanțioase de a captiva inima plăpândei darnicele. Ea de multe ori e vizibilă la geamul unei instituțiuni, unde, venerabilul iei părinte ocupă un post ; tot acolo această dulce, dar amară copilă, torturează fără milă, și privește cu dispreț și plictiseală figura calabreză a suspinătorului nenorocit. Semne particulare : are o nedespărțită prietină care, deja, a plutit în sterile paradisului perdut și citește oftând, versuri de dragoste din colecția Dorul. Don Juan. Granițile române Urmărim de aproape mișcarea din Viena in favoarea deschiderei granițelor române. Am aratat cum toată lumea e de acord pentru a vedea in deschiderea granițelor romanești singurul mijloc pentru a scapa orașul Viena de calamitatea scumpetei cărnei. Înregistrăm astăzi și o voace opusă. In ultima sa ședință, Clubul polon din Viena, printr’un vot a impus representanților sei din cameră, de a stărui din resputeri, pentru a nu se încuviința importul vitelor din România și Rusia. Caracteristic insă e faptul că clubul n’a motivat intru nimic votul seu. Zit. ~----------- POESIE Primim la redacție un elegant volum, editat de librăria Carol Muller din București, intitulat «Poesii de Ion N. Roman». Nu voiu să încalec peste drepturile colaboratorului nostru special, care va face cuvenita dare de seamă. Mă voi mărgini numai a zice câteva cuvinte. Mișcarea literară din ultimii ani, se i ncoroneaza cu drept cuvânt prin volumul de versuri al d-lui Roman,