Evenimentul, iulie-septembrie 1895 (Anul 3, nr. 695-768)

1895-07-01 / nr. 695

695 Katli, care roagă, ca societatea sa fiu-i scoată in vânzare casa, pentru datoria de 3000 lei ce a rămas de pe urma defunc­tului ei soț. D-na Fătu să obligă a plăti întreaga sumă la 1 ianuarie 1896. Avocatul societăței a opinat că se poate aștepta, odată toate formalitățile îndepli­nite. Societatea nu ia nici o hotărâre, ci lasă afacerea in sarcina avocatului, cu mențiune de a aștepta, dacă legea o per­mite. D. dr. Imervoll cere a se numi provi­­zor pe d. Niculescu sub-bibliotecar, in locul d-lui liota, consiliul admite. CAZURI RARE Mă mulțumesc pentru astă­zi a relata numai in treacăt cazurile rare prezentate de d-nii d-rn Corvin, Botez și Botezatu, precum și discuția științifică ce a urmat și fac aceasta pentru că in numărul nos­tru de mâine va apare o „Cronică știin­țifică“, in care vor fi tratate pe larg a­ceste interesante chestiuni. * * * D. dr. Corvin prezintă un soldat operat de o preurisie purulentă, prin resecție de coaste la partea posterioară. Aci o discu­ție științifică și observațiuni interesante făcute de d. dr. Botezatu. D. dr­ Botez prezintă un cas de Ele­fantiazis, de o raritate escepțională prin faptul că boala s’a manifestat pe jumăta­tea corpului. D. dr. Bothezatu presintă o femee avînd un chondio­sorcom a parotidei. D-sa dă toate lămuririle și explicațiunile posibile intr’un grand popular. Toată lumea il ascultă cu o deosebită atențiune. * * * D. dr. Botez roagă pe președinte a trece la ordinea zilei pentru sesiunea viitoare, chestia tratamentului general al Pleure­­stilor. In același timp, ne vedem lipsiți de a asculta pe d. dr. Botez asupra ope­rațiunilor osteoplatice, din causa că d. dr. Zamfirescu, căruia era adresat acest res­­puns, a crezut de datorie de a nu veni la ședință. APA DE LA SLANIC La ordinea zilei continuarea discuției asupra apei de la Slănic, isvorul no.­ 3. D. Fabini declară că a greșit și recunoște că d. dr. Gonga a avut perfecta dreptate. GUV1NTAREA D-LUI CORVIN —Imi pare bine -zice d. dr. Corvin— că d. Fabini a recunoscut greșala sa și păcătui mărturisit de pe jumătate iertat. Eu am cerut o nouă analiză și aceasta s’a făcut. Deci partea sciințifică a chestiei s’a terminat și incidentul s’a inchis. Dar ore publicul e mulțumit, dar epitropia sf. Spiridon ? Analiza greșită a d-lui Fabini s’a publicat in mii de­ broșure și răspân­dite in toată țara, pe când*rectificarea, d. Fabini n’a publicat-o de­cât intr’un singur ziar. Să vedem. N’am găsit nici o apă mine­rală care să conție o așa cantitate de po­tasiu, care se știe ci­­ie de vătămătoare, mai ales luată*de oameni bolnavi. După prima analiză a d-lui Fabini, apa de la Slănic ar fi fost o apă industrială dar nici de­cum o apă de băut. Resulta­­tele acestei analise au fost desastrese. Fiind in Iași, d. dr. Felix a rămas ui­mit de această descoperire, un general mi-a declarat ca nu mai bea apă de la Slănic. Dar medicii care se găsesc astăzi in nedumerire, trebui deci ca in in­teresul băilor de la Slănic, rectificarea d-lui Fabini să fie publicată in toate zia­rele din țară. CUVÂNTAREA D-LUI GONYA D. Gonya regretă că in ședința trecută a făcut oare­care personalități. Dar nu e de mirat, când vezi că munca ta de ani de zile e nimicită și când ești convins de esactitatea chestiei­­ de care se agită. A­­ceste nu s’ar­­i întâmplat, dacă di. Fabini il consulta pe d-sa, după cum d-sa a con­sultat pe d. Steiner. D. dr. Gonga crede incidentul inchis. PAREREA D-LUI RIEGLER D. dr. Riegler, rugat de a-și da păre­rea, dă in totul dreptate d-lui dr. Gonga. Cu privire insă la publicitatea rectifică­­rei, d-sa spune că populația nu prea dă atenție tabelelor, și că ar fi mai bine să se publice un comunicat, cum că in urma ultimei analize făcute, apa de la Slănic a rămas aceiași. TRIUMFUL D-LUI GONYA Societatea medicilor și naturaliști a ad­mis in principiu părer­ea d-lui dr. Riegler și credem că epitropia sf. Spiridon se va grăbi de a publica rectificările cuvenite. La rândul nostru felicitând pe d. dr. Gonga pentru succesul obținut, constatăm cu plăcere că numai mulțumită societăței medicilor și naturaliști, o chestie științi­fică, care putea să aibă urmări funeste, s’a elucidat și că unui om de știință i s’a recunost meritele sale. REP­ novici, amnistiat, se va întoarce, in curind, in Serbia. PARIS. Ambasadorul Statelor­ Unite des­­minte intervievul publicat ieri de „Fi­garo.“ MADRID. O telegramă oficială din Gu­ba confirmă moartea lui Amador Guerra; ea mai adaugă că frații Hecrero și Ta­mayo sunt răniți. După o altă depeșă, o bandă de insur­genți condusă de Rab, și compusă din 500 oameni, a atacat o coloană spaniolă de 360 oameni, comandată de generalul Sanchez. Lupta a fost înverșunată și a durat pă­­nă la 8 ore, seara. I spaniolii au perdut mai mulți oameni. Se crede că perderile insurgenților sunt foarte mari. NEW­ YORK. Niște uragane au pustiat in regiunile : Illinois, Wisconsin, Missouri, Georgia si Kansas producind perderi for­te mari. " PETERSBURG. Orașul Lambroso (gu­vernământul Lomza) a fost in cea mai mare parte distrus de un incendiu, 230 case au ars, 2000 persoane sunt fără a­­dăpost.­­După ziarul „Bierschewia Wiedomos­­ti“ programul pentru subscripția împru­mutului Chinez va aparea vineri, iar sub­scripția se va include in ziua de 19 iulie. POW STDAM. Cei doi mai mari din prin­ții imperiali, au plecat ieri, insoțiți pre­ceptorii lor pentru un voiaj in Germania de Sud. Ei călătoresc incgnito sub nume­le de conți de Ravensberg. ROMA. "Discuția măsurilor privitoare la finanțe și Tesaur continuă. Ministrul finanțelor demonstra că veni­turile nu au scăzut, și că iele, precum și noile impozite aplicate anul trecut, cores­pund foarte bine prevederilor. El declară că guvernul nu se gândește de loc să introducă monopolurile; el cons­tată că rețelele vămilor și ale căilor fe­­rate au crescut. _____ TELEGRAME (Serviciul ziarelor străine) LONDRA. Congresul căilor ferate s’a inchis. Viitorul congres se va reuni in 1900,la Paris. LONDRA. D. Gladstone a răspuns unei chestiuni a liberalilor, zicând, că el, ina­­inte de toate trebue să apere drepturile camerii comunelor și să rădice onoarea Angliei, dind curs liber dorințelor Irlan­dei. PORSTHMATN­. Escadra italiană a so­sit. Timpul e măreț. Portul și orașul e pavoizat. BERLIN. Cel două camere ale Dietei au fost invitate a se întruni mâne in camera deputaților pentru a se asculta citirea me­­sagiului regal. Sesiunea se va închide probabil mâine. AGRAM. Vechiul ministru­ șerb Taușa­ VOVCKELPfi: Din cugetările secolului Se nu umbli nici o dată cu ghete strivite, pentru că nu poți alerga atunci când ești strîns la pungă.* * * Sunt ateu pentru că nu pot capata funcție ; altmintrerea nu sunt ateu de­cât in ce pri­vește pe Hristos , in maica domnului cred. * * * Două lucruri am urât in viața mea: vinul și femeile , pe unul il fugi, cele­lalte te sug. * * * Două condiții se cer ca ziaristica ro­mână să inainteze , sa se facă gazetari boii lui Tache Ionescu și Ionescu Tache bou. — Ce faci cănd n’ai bani in pungă. — Nu știu. Știu numai când am bani in pungă. * * * Mă rog, găsiți vre­o deosebire intre Zimbru și Voinești ? — O da, in ce privește colicele. * * * Gurios, de cănd beu bere Zimbru am inceput să mă ’ngraș. — Nu-i de mirare, pentru că numai ceea ce pui in stomac ingrașă. * * * - Adevărat că M-me Bădărău a spus vorba ceea ? — Să chiorăsc dacă nu-i adevarat. Excl. * * * Man Vasluiu Episcopul Silvestru de Huși.—Inspecția in satele din Vasluiu. -Episcopul agent electoral — Popa Paramon din Rafaila —Perchiziția Episcopului. P. S. Sa Episcopul de Huși, și-a pus in gănd sa facă inspecție la bisericele din comunele rurale din jud. Vasluiu. Ne oprim la inspecția făcută la biserica din Buda Rafaila. 1) La biserică. Reținem următorea parte din predica ținută locuitorilor adunați la biserică: „Toate legile și dările puse pe țară sunt bune și spre­­ binele ei; dacă țara nu se supune dărilor, atunci au să vie Turcii in țară și ne întoarcem iar sub stăpânirea turcească.“ Apoi începe să deșarte tot sacul de laude la adresa guvernului. 2) La schit. Există un călugăr numit Paramon Adam care și-a agonisit in lun­­ga-i viață de călugăr, ceva bani, precum și o mulțime de lucruri de ale casei. Inspecția a facut’o I. P. S. in chipul următor: A ascultat slujba, a intrat in altar și vede o ladă.—Ce-i acolo popă, dă cheia să văd ce-i intrînsa! In ladă a găsit șer­vete, batiste, pânză, etc. Ge-s aceste ? Go­­mîndul meu I. P. S. Protoerul Barbu, de Vasluiu, îi face semn I. P. S. Episcopului să se urce in cafas. Aci dă peste 10 lăzi ale lui Para­mon. De ce ții lăzile aici popă ? il intrebă Episcopul. Pentru că n’am locuința cum se cade. Descue lăzile zise Episcopul.— Paramon execută ordinul sf. sale. P. S. Sa incepe perchiziția. Era pînză și altele. Ce faci cu lucrurile aceste ? E comîndul meu I. P. S. Dar banii unde-i ții ? N’am bani I. P. S.; am avut dar ura prădat hoții de vr’o 15 mii lei și acuma n’am de­cit leafa. — Unde-s banii, banii! Ți-a pus necu­ratul coada pe dinșii! ?—Dar de ce ții mănăstirea și chiliile in stare așa de prosta? Țaranii i-au respins episcopului că mă­năstirea și casa erau intr’o stare foarte EVENIMENTUL proastă mai nainte și de cănd a venit Paramon in Rafaila,—a reparat’o din punga lui. Asta a fost inspecția P. S. Sale. In tot timpul, episcopul vorbea cu ton autoritar cu preotul :­ tu, măi, popă. Apoi bine părinte, asta ți-i menirea, sf. sale, așa pilde dai păcătoșilor, astfel de păstor­ești ? Te-ai făcut agent electoral, — dar nu-i de mirare căci insu­și Mitro­politul Primat vă dă exemplu; apoi ce ți-a venit să-ți pui in gînd să jăluești pe popă. Paramon? Dar să nu ne mirăm, căci sub un regim ca acesta ne putem aștepta și la mai mult. Citi­­ torul­ angrosist Atanasiu, care a introdus mărfuri de coloniale : zahăr, cafea, etc., fără să fi plătit taxele cuvenite. La un alt negustor anume Popescu s’a descoperit o fraudă de vreo 7.000 de lei. * * Cu toată minuțiozitatea cercetărilor, nu se va putea insă ști cu siguranță toate hoțiile făptuite. Actualmente se fac cercetări la antre­pozitul de mărfuri al d-lui Economu, mare comerciant angrosist și fabricant de con­serve din Capitală Se zice că la acest antrepozit s’ar fi găsit oare­cari neregulari­tați foarte grave dar cari cad in sarcina lui Bozianu. Fiind­că ancheta se face intr'un mod foarte secret, nu putem da amănunte asu­pra acestor descoperiri. X m sm Mercuri 28 a. c. cu ocazia inceperei vacanței la școala militară din localitate, a avut loc un banchet al elevilor la care au luat parte toți ofițerii inferiori și su­periori. In tot timpul cât a ținut banchetul, muzica militară a cântat Cele mai fru­moase arii. Cu incepere de ori 29 iu­nie toți elevii au plecat și vor veni la scoală ’in ziua de 28 august viitor. * * * Duminică 2 iulie, se ’mplinesc 20 de ani de când s’a sfințit S. P. S. Mitropolitul Moldovei Iosif Naniescu s’a suit pe tro­nul Mitropolitan al Moldovei. Cu această ocazie, se va oficia de in­­suși I. P. S. S. un serviciu divin, incon­­jurat de inaltul cler, la care va lua parte intregul cler lesan. Azi la oara 9 dimineață se vor impărți premiile in teatru Sidol’i la elevele sirgui­­toare de la Externatul secundar și școala profesională de la Sf. Sava. * $ % Iată situația școalei profesionale de fete Sf. Sava in cursul anului școlar 1894—95; înscrise la inceputul anului 410; retrase din şcolă 60 ; promovate 130; corigente 83 ; repetente 104 si eliminate 26. Prădăciunea din strada Alexandri. Mercuri 28 a. c. un biut din dugheana d-lui loan Grigoriu, comerciant din stra­da Alexandri, anume Neculai Oprișenescu spărgând saltarul de la tejghea in timpul când d. Grigoriu era dus in oraș cu so­ția, a furat suma de 860 de lei in bilete de bancă. Pungașul dispăru ducăndu-se la casa de toleranță­ a evreicei Iiana Titerman din strada ’Motoc, unde se puse pe chef și veselie. D. Grigoriu venind acasă, îi spuse soa­cră sa că Oprișenescu l’a pradat, dădu alarmă la poliție și noaptea târziu când petrecea mai cu gust fu ridicat și dus la secție.­­ Numitul este de loc din Bucu­rești, de profesie pungaș și venit in ser­viciu la d. Grigoriu numai de una zi. Azi pungașul va fi depus la penitenciar. REL. X Un lup turbat de vr’o 5 zile face o su­mă de victime in satul Guragău pe lăngă Osoi.­Pănă acum a sfâșiat 3 cai, 2 viței și vre-o 6 porci. A sărit ziua muza mare asupra văcarului Săndulachi Ioan, insă din norocire cânii sărind, lupul o lua la fugă. X Eri s’a prins pe apa Bahluiului cam prin dreptul cimitirului Evreesc și moara Beldiman o cutie mare de carton, in ca­re era o pălărie de damă foarte elegantă, un portofel de mărgele cu 60 de lei­ in 2 hărții hipotecare și restul argint, ce se crede a fi furate de*hoți. X * Alecu Pavel, fostul antreprenor al ilu­minatului cu petrol, a fost chemat eri la parchet unde a declarat că Georgi ia plă­tit 10,000 lei pentru ca să renunțe la con­cesiune. Acești bani ia împărțit cu Ro­­bescu si Ressu.­ ­ Un scarvulis in Iași. Ni se denunță un fapt de totă gravita­tea ce sa petrecut in Iași strada de Sus. Bătrinul S. L. din strada de Sus, tra­tează relațiuni amoroase cu o fiică a sa naturală care e cam b­iicată. Nenorocita se află insăr­cinată. Gasul a­­șa fiind il transmitem onorab. Parchet­a cerceta. In numărul viitor, vom reveni cu toate amănuntele. X Uragan de la Chi ovac. Marți 27 a.c. o ploae torențială însoțită de vănt și peatră de mărimea unui ou de hulub a căzut asupra satului Șcheea din jud. Vaslui moșia dr. Giurea, distrugând aproape toată recolta și mai cu samă viile. Acea ploae, transformată intr’un uragan s’a deslănțuit asupra pădurei Ghirovac; uraganul a desrădăcinat arbori seculari, omorând oameni și animale. Vom reveni, cu amănunte. X Direcțiunea școalei profesionale de fete „Reuniunea femeilor Române“ din Iași a­­duce la cunoștința generală, că: Tote­­ ele­vele, care au absolvit cursul acestei școli, in acest an, fiind admise a face practică de atelier, cu începerea anului școlar vii­tor 1895-96, nu se vor primi eleve in­terne. Hoțiile de la vama din Galați Ni se scrie din Galați că sub­ inspecto­­rul Galomfirescu a trimis ministrului de finance un raport prin care declară că toate descoperirile fraudelor de la vamă, nu se vor putea face de­cât in 2-3 luni, căci sunt o mulțime de mărfuri trecute in registru ca tranzitate pe când in reali­tate ele se descărcau pentru orașul Galați. Și acolo ca și la București, hoțiile se ridică la sume colosale. * * *• Intre hîrtiile confiscate de la Brening s’au aflat chitanțe ale funcționarilor su­periori din Lege*din, in afacerea ilumina­tului din acel oraș. Dacă guvernul nostru ar da guvernului unguresc acele acte funcționarii unguri ar intra in pușcărie cu mâinile in șolduri. Numai de acolo Brening a câștigat pe seama lui 60.000 lei. SPIC. Consiliul de miniștri, in ședința sa de esi, a aprobat asupra casei Hallier et G­ie lucrările de adâncire și lărgire, pre­cum și construcția cheiului portului Con­stanța. După cum se știe, casa Hallier a oferit pentru aceste lucrări care se urcă la suma de 12,000,000 lei.­­ D. dr. Gheorghe Bogdan, actual medic secundar la spitalul central din Iași, pen­dinte de epitropia generală a spitalelor și ospiciilor casei S-tului Spiridon din acel oraș, a fost numit, pe ziua de 1 iulie 1895, provizoriu până la concurs, in pos­tul de medic­ primar la secția boalelor sifilitice de la acel spital, in ’locul d-lui dr. George Iuliano, care remânea a-și exercita dreptul la pensiune.­­ „Monitorul Oficial“ de astă­zi publică decretul de numire a sindicilor magis­trați, in conformitate cu lista publicată de noi săptămâna trecută. Se exceptează numai posturile de ju­­decător-sindic la tribunalul Dâmbovița și de al treilea judecător-sindic la Ilfov, a căror titulari se vor numi zilele acestea.­­ Alaltăeri, mercuri, la 7 oare sara, tri­bunalul Ilfov, secț. II c. c. a pronunțat sentința in afacerea torturilor din strada Primăverii, afacere pe care cetitorii noș­tri o cunosc in toate amănuntele. Hotă­rârea a fost citită de d. Stambulescu, prin care se condamnă pe Nic. Munteanu la 2 ani închisoare, pe Mauriciu Negrescu la 2 ani, Paulina Hronelli la 3 luni și Alex. Hronelli la 2 luni, fiind minor. Tri­bunalul mai condamnă pe toți solidar la suma de patru mii lei daune părții civile. Condemnații au făcut imediat apel, deplasări D-ma N. Gane cu familia la Slănic. Joi 29 iunie a avut loc logodna dră­gălașei d-re Adela Vitzu cu d. Mincu. Cele mai sincere felicitări. X­X x NOI DEGURATI ű Au fost numiți cavaleri al ordinului „Coroana României”, d-nii Vasile I. Ra­du, directorul școalei comerciale de gr II și Zaharia Gheorghe, profesor la școala de arte. X Brenii­gitn Hoțiile din capitală D. Gh­. Stancovici, activul șef al biu­­roului de accize, iinsoțit de inspectorul Bărbătescu, au făcut noui­e descoperiri de fraude la diferite antrepozite de mârfuri. Intre altele, se semnalează o fraudă de vre-o 27—30.000 de lei, săvîrșită de negus­­ t înainte de confirmare Alaltă­ieri, mercuri, după cum am și anunțat, tribunalul din Galați sect. 11, a confirmat mandatul de arestare lansat in­potriva lui Robescu de judele instructor, al cab. No. 2. înainte de pronunțarea sentinței o ban­dă, cam de vr-o 5000 de oameni,­ compusă din vagabonzi, pungași, comisari, sub-co­­misari, măturători, agenți de ai accizelor, civili, etc., toți beți morți, și inarmați cu ciomege cutri’era orașul,­ manifestându-și simpatiile pentru pungașul Robescu, ți­pând fluerând și pronunțând insulte­ le cele mai grosolane la adresa parchetului și a reprezentanților săi. Această bandă in unire cu comandanții de gardiști, și cu poliția a hotărât a răpi pe Robescu de la Tribunal și in mijlocul lor a-l conduce la cazarma sergenților unde să’l apere cu revolverul. Față de această atitudine a bețivanilor parch­etul a crezut necesar de a se desfă­șura o mare forță armată și de aceia a rugat pe comandantul pieței de a conse­mna armata. Ceia ce s'a și făcut. Planul poliției a fost zădărnicit prin o­­cuparea pazarmei sergenților de trupele de calarasi.­ ­ Împărțirea premilor la fete Azi dimineață la ora 9, s’anceput so­lemnitatea inpărărei premilor in localul teatrului Sidoli la elevele de la Externa­tul secundar și școala profesională de la sft. Sșvip 1895 Solemnitatea s’a deschis printr’un frumos discurs rostit cu multă elocvență de d-na doctor Botez directoara Externatului se­cundar prin care arată scopul acestei școli și menirea elevelor ce frecventează acea scoală, dând un rezumat și situația gene­rală a școalei. In fine luă cuvântul d-na Gleopatra Gheorghiu directoara școalei profesionale făcînd o dare de samă asupra situației și a mersului învățământului a­numitei școli, după care apoi corul vocal al Ex­ternatului secundar condus de d-na Ghi­­rilă căuta mai multe cântece intre care: Peneș-Curcanu de V. Alexandri, Limba­ Ro­­mănească de Sion și Nou-Drapel esecutate in mod admirabil,entusiasmând pe intre­gul public asistent, care a aplaudat viu, mai cu samă Non-Drapel unde vocele cele îngerești au sedus pe fie­care. Distribuirea premilor sa inceput la e­­levele școalei profesionale și in urmă la a­cele a Externatului secund­ar. Un lucru avem de obiectat că premile anul acesta nu numai la fete dar, și la băeți a fost din cele mai proaste. Azi am observat, pe o premiată care a primit un creion de două la 5 parale și 5 coaie de hârtie. Bravo guvern, știe să răsplătească meritele. Pe peptul bețivului, escrocului și bătăușului Sava, e atârnat medalie de aur și "pentru alegeri chel­­tuește sute de mii de lei, pe când pentru premii n’a cheltuit nici 5 mii de lei. X­ REL. Discursul d-nei dr. Botez, rostit cu oca­zia impărțirei premiilor in ziua de 30 iunie curent. Domnule Rector, Onorată adunare De cănd s’a redeșteptat conștiința na­țională la poporul român, împărțirea pre­miilor a fost totdeauna o adevărată ser­bare națională—și poporul nostru a cu­getat foarte bine cănd a dat o așa mare insemnătate unei simple împrejurări șco­lare—de­oare­ce in ea se deosebesc d in­­inteligențele cari vor avea un rol mai mare sau mai mic, dar in ori­ce caz foarte important; acela de a conduce des­tinele țetei ; de aceia n’eam intrunit aice cu toții, delegați ai guvernului, părinți profesori și eleve, pentru a incununa p­e acele pe care insușirile lor firești și si­lințele puse le au a’șazat in fruntea ’cole­gelor lor. Pentru acele care au izbutit a obține distincția din partea Patriei să fie o­­ în­curajare spre a urma tot ast­fel mai de­parte in școală , iar pentru acele ce au eșit de pe băncile școalei să le fie o pă­­vățuitoare spre o conlucrare tot atât de sirguitoare in lumea mare, la rândul lor ca profesoare, ca fiice duioase, ca mame de familie pururea veghetoare și pentru acele ce n’au putut culege lauri* in acest an, sa fie acele distincții o imboldire pentru viitor, să le incordeze stăruința și silința la invățătură, să le indrepte pur­tarea spre buna cuviință,, spre ascultare de părinți și profesori­i cari numai bine pot să le vroiască și să le facă a ajunge in anii viitori acolo unde fie­care element bun al societăței caută să ajungă.—Silința la invățătură este elementul principal al izbânzei, căci chiar copii puțin înzestrați de natură, ajung prin silința a-și insuși cunoștințele­­ trebuitoare, pe când copii talentați dar nesilitori rămân in urmă, silința este cu atăt mai trebuitoare cu cât i’nvățăturele se întind și să adâncesc necontenit pentru a ținea ’pasul cu lumi­­­nele veacului. Pe de­ altă parte popii să ingrămădesc la învățătura fiind­­că părin­ții se cop­ing tot mai mult că fără in­vățătură in vremile noastre traiul este greu și că el să ușurează cu cât suma cunoștițelor este mai mare. Imultirea insă peste măsură a copiilor in școală, poate să dăuneze celor buni din pricina celor răi, d’acea examenele devin mai severe, pentru a se putea alege graul din ne­ghină, căci dacă elevele cele bune și sili­toare trebue încurajate in toate modurile, cele leneșe trebue eliminate din școală pentru a nu face ca să se piardă cu ele un timp prețios ce s’ar putea in­trebuința in folosul elementelor destoinice. Exter­natul secundar a capatat prin noile dis­­posiții luate, in scop practic, acela de a forma invățătoare. Studiile serioase făcute in această scală dau dreptul la posturi de învățătoare după certificatul de aptitudine in­ rândul cla­­sărei și fără concurs. Iată de­sigur un nou motiv de silință celor ce vroesc să ajungă la rândul lor :a dirigui și înzestra cu cu­­noștinți tinerile inteligenți. Veniți, deci dragele mele copile, ca să primiți recompensele ce le ați meritat prin sirguințele voastre. Noi cu toții să adresăm înaltului guvern și țarei no­astre pe care o represintă mulțămirile cele mai vii pentru ingrijirea ce are de invățătura copiilor. Carnet Hig-Life I De la Copou. De mult n’am mai fost la Copou. —A­­seară mă hotări să mă duc si tot aseară soarta crudă a făcut să fiu însărcinat să fac carnetul High-Life.—Am pe făcut de la inceput o protestare. — Ameninți pe Domnul Director de a nu-mi indeplini însărcinarea, dacă grădina va fi iluminată așa de puternic ca aseară. Lumina fana­relor era atât de strălucitoare in­cât te orb­ia Și nu puteai să recunoști persoanele nici la doi pași.— Și totuși lam zărit pe Nicu Aslan cu* A. Guza la­ braț. La un moment dat muzica cântă așa de frumos, cum numai muzica regimentului știe să cânte, un marș egiptean.—Și nu știu cum ea, nu mi-a amintit orchestră ce în­coronează pe Manelas­ip Belle-Hélène. Ce să faci ? Gândurile te duc departe, de-

Next