Evenimentul, octombrie-decembrie 1897 (Anul 5, nr. 1353-1424)
1897-10-28 / nr. 1375
f Y ANULAL y-lea So. 1375 ABONAMENTE înainte pe un «n . „ 6 luni . „ „ 3 luni . In sU’iíinatatG un an Un numii* 19 bani Lei 24- . 12-EDIȚIA III-a 36-EVENIMENTUL ¥r-¥r-ZIAR COTIDIAN REDACȚIA LA TIPOGRAFIA EVENIMENTULUI STRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38 X.a,șsi Director Politic GR. SCORȚESCU MARȚI 28 OCTOMBRIE 1897 Anunciuri inserții si Reclame Pe pagina 1 linia garmond Lei 4- II 9*( si XX JJ () >,■ ) ,, HI i» .. 50 IV Uis itrmir IO. baiți ....MVr- ■ ------------=k ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ STR. STEFAN CEL MARE LA CATUL l-iu Viitorul Teatrului National Dizolvare In preajma deficitului Viitorul Teatrului National "..Societarii teatrului din Iași, s’au folosit de prezența d-lui llartt in Iași pentru a-i expune nevoile lor și a cere să li se îmbunătățească soarta. Acum ca complecta reia dorințelor lor, ei au adresat d-lui ministru un apel pe care-l reproducem întocmai: Domnule Ministru Subscrișii artiști societari ai Teatrului Național din Iași încurajați de solicitudinea binevoitoare ce ne-ați arătat la audiența ce am avut la dv. respectuos va supunem la cunoștința anumite puncte ce ne-a scăpat din vedere la aceați audiența, cum și desvoltarea acestora pe care deja vi le-am expus. . OAAAA Domnule Ministru ! Subvenția de 20,000 lei cu care Onor. Minister ne vine in ajutor, nu numai ca ieste insuficienta pentru plata personalului administrativ, orchestră, imprimate etc. dar 1 e absolută nevoie de un adaos de 7000 lei, care sumă suntem siliți a o lua din încasări serale,incasări ce de cele mai multe ori sunt foarte slabe, și aceasta din cauza ca noi noi nu avem un public românesc care se fregventeze Teatrul, ci un amestec din elemente eterogene, care nu complecteaza intru nimic la susținerea instituției, astfel că fără intervenția guvernului suntem amenințați a lipsi a doua capitală a Orei de această școală de moravuri. Cea dintâi și cea mai mare preocupare a noastră este plata chiriei la care ne supune comuna, așa că in cazul acesta, am fi siliți ca de la primele reprezentații a inchide teatrul, căci media rețetelor serale in care se cuprind gagiști, orchestră, afișe, controlori, rechizite, rechizitor, cum și‘alte cheltueli mărunte, ieste socotită, 750 lei, fără a fi prevăzut vr’un ban pentru societari, dacă și Comuna ne-ar supune la plata de 200 lei seral după provedinele budgetului comunal atunci am revenit la media regală de 1000, lucru care ie peste putință de realizat la Iași, și in sprijinul afirmărei noastre putem să ne prezentăm lor. Sumele încasărilor anilor din urmă, și’n special a anului trecut cind sa atins maximul mediei incasărilor, și care maximum a fost de 800 lei seral, avînd in avantajul nostru și imprejurarea ce a fost anul de inaugurare a teatrului, și cu toate aceste bugetul anului tot s’a salvat cu un deficit de 5000 lei, deficit pe care ați binevoit al acoperi dv, și iară care am fi fost amenințați a nu mai putea redeschide stagiunea a. c.ea complinire a acelora ce avuserăm onoarea vă e spune mai sus, ne permitem a vă aduce la cunoștință cifre, care sunt cele mai eloquente, vorbim de aceia ce ne atinge mai de aproape, adecă de mijloacele de trene. Partea cuvenita societarilor de clasa Iie de 1200 lei anual, repartizați pe timpul de 6 luni, durata stagiunei, iar restul anului nu primesc nimic, ceia ce revine la media de 100 lei lunar. Societarii de cl. II primesc 888 lei anual, sau 148 lunar pe timpul de 6 luni a stagiunei, sau 74 lei lunar pe tot timpul anului, iar societarilor ci. IU le revine 600 lei anual sau 50 lei lunar in cursul anului. In fața acestor crude adevăruri ne permitem a*vă intreba respectuosul ministru dacă iestem prainește posibil ca din cîștiaw Sau"înregistrat mai multe semne bune pentru actualul regim: mai intăiftsarea, cu care dl. Gane a intimpinat pe M. Sa, a fost pariată, apoi la prea frumosul toast al d-lui Sturza, M.Sa n’a răspuns. Cei mai mulți incitați la banchetul dat in onoarea d-lui Sturza n'au răspuns, așa incit banchetul s'a... contramandat. In sfîrșit cei mai leaded ai partidului nici n’au voit să vie lafilași, cu prilejul vizitei regale. Nu se așa că dl. Sturza doarme pe roze ? ? JEZENSCHI IN CAMERA MAGHIARA mg'mar iu gul, ce-1 realizăm se putem suporta greutățile traiului dat fiind, toți f suntem impovorați cu familii foarte numeroase și se ne mai procurăm incă și necesariile scenei de obiceiu forte costisitoare pentru a putea fi la nivelul exigenților artistice la care tindem cu toată insuficiența „mijloacelor noastre materiale. De aceia ne permitem a vă solicita din nou sprijinul dv. bine viitor și a vă ruga ca să ne sporiți subvenția la 30,000 lei anual, cu care o sporire ne-am putea cel puțin in parte ameliora starea.J noastră materială. Și aceasta pană la punerea in aplicare a noului proect al reorganizarei teatrelor proect care ne-ar pune la adăpostul grijei „zilei de mine“ Cu modul acesta ne-ți asigura recunoștința noastră și veți reminea pururea in convingerea noastră intimă că ați fost singurul care ați conlucrat la prosperitatea teatrului național. * * * Au multă dreptate artștii teatrului național, dar nu sunt tocmai aceste căușele decadenței teatrului din Iași,asupra cărui vom reveni, cind vom atinge și proectul d-lui Haret, despre care societarii nu zic nemic și care tocmai e menit a da teatrului din Iași o lovitură mortală, Ev.ita M-rei Văratic și numele M. Sale Elisabeta.* ♦ $ Instrucția preotului catolic Moriseau, care a omorât doi țărani din comuna Herța, județul Dorohoi s’a terminat. Preotul Moricneau a fost trimis înaintea Curței cu jurați din Dorohoi. Apărătorii săi d. Dimitriu și Macri, avocați din Iași, vor cere strămutarea procesului la curtea cu jurați din Iași. * * Pe ziua de Sâmbătă a fost fixată a doua ședință a consiliului județian. Iată ordinea de zi a acestei ședințe : 1) Votarea de credite suplementare și extraordinare asupra budgetului anului 1897-98. 2) Aprobarea creditelor deschise din exercițiul 96/97 și 97/98 cu avisul delegațiunei județieii in intervalul sesiunilor consiliului. 3) Alegerea membrilor ce au a participa in comisiunile de statistica judiciară. 4) Alegerea unui membru in comisiunea de requisițiuni militare. 5) Formarea listei persoanelor ce au a compune juriul de expropiere pentru cauză de utilitate publică. * * * Asociațiunea generală a israeliților pământeni a lansat următorul manifest: Ni se pregătesc lovituri noi. Prin proiectul de lege pentru reforma instrucțiunii secundare și superioare se cearcă a se introduce in intreg invățământul public taxe școlare pentru așa ziși „străini“-- sub care se înțeleg in cea mai mare parte evreii din țara . Proiectul pentru modificarea legii de recrutare in armată, prevede „străinilor“ de la satisfacerea escluderea datoriei militare. Acestea ar fi lovituri ucigătoare pentru Evreii pămînteni din România cari continua a fi considerați, cu atlta nedreptate ca „străini“, pentru că li se refuză sistematic recunoașterea calităței de cetățeni români. Evreii pămînteni au obligația morală de a pune in mișcare toate mijloacele legale ce le stau la îndemină pentru a zădărnici realizarea proectelor de mai sus. Evreii pămînteni trebue să protesteze, să facă dovada nedreptății ce li se pregătește, să apeleze la echitatea și bunele simțiminte ale acelora cari sînt in măsură de a-și spune și impune cuvîntul, Consiliul central al „Asociațiunii genenerale a Israeliților pămînteni“ dănduși seamă de gravitatea situațiunii, a și convocat pentru Duminică 26 cor., un congres al delegaților aleși de toate secțiunile din țară, Congres căruia îi incumbă sarcina de a discuta și hotărî atitudinea viitoare a Asociațiunii. Evreii pămînteni, toți, fie că fac parte din „Asociațiune“ sau nu, iși iau datoria,o datorie față de ei însăși și de copii lor, să contribue la opera de protestare și de luminare a opiniunii publice. Nu ne îndoim că toți vor ști să -și facă datoria. BEP guverna cu camerile actuale ar fi zădarnica, inctt in toate părțile auzim mereu vorbindu-se de dizolvare, că, anume, dl Sturza, de oarece nu ie sigur că va avea majoritatea, ba din contra se aproape sigur că nu va avea-o, ar avea de gâad să ceară Regelui dizolvarea pentru a-și alege alte parlamente cu care să poată guverna. Planul ar putea fi bun,cu toate că noi suntem siguri că chiar acordându’i-se dizolvarea dl. Sturza nu ar putea reuși să aibă in parlament o majoritate sigură. Dar cine poate crede că Regele va acorda d-lui Sturza o dizolvare? Nu se pare destul de evident că insuși Regele nu’l mai voește la crima statului ? Și chiar dacă personal S8. La l’ar voi, nu se pare convins că întreaga țară s’a săturat pănă in gtt de acest om nefast, și in cazul acesta căuta va Regele să împingă țara la exasperare?... Iată o sumă de motive care ne fac să credem că Regele nu va acorda d-lui Sturza o dizolvare, și diferitele scene petrecute cu ocazia vizitei regale la Iași, scene pe care noi le-am înregistrat la timp, ne întăresc in credința noastră. Urli de țară, fără speranță de a se impăca cu Aurelianiștii, părăsit de Rege,—iată situația pretinsului șef al partidului liberal. Să sperăm că moartea politică a acestui om nu se departe și că vremuri mai bune se arată la orizont . Hald. Și atunci i-a venit d-nului general o ideie genială : bir pe străini ! Și a făcut o reformă a legei recrutărei prin care străinii sunt puși să plătească o dare anumită in loc să fie luați in armată. Socoteala financiarului cazon in evidentă : străinii cari se află în țară vor plăti taxa și pe lingă aceasta, toți locuitorii din alte țări cari nu vor vor să facă armată in țara lor vor veni la noi—și vor plăti darea... cu modul acesta bugetul crește și deficitul scade fără ca cetățenii să fie jigniți in interesele lor.— Se zice că in urma acestui plan genial dl. Gogu Cantacuzino, pentru a întoarce dlui Berendei serviciul pe care ’i l’a făcut, va face o lege financiară prin care va opri :... bataia in armată ! Va pune o taxă pe bataie, care să varieze după gradul de intensitate a bătăiei. Această măsură ar avea și darul de a spori venitul țărei cu o sumă considerabilă. Dl. general Berendei, care credea că măsură luata de d-sare cea mai genială combinație financiară, când a văzut planul d-lui Gogu, a exclamat cu oarecare gelozie : —Ce va să zică să ai serviciu interior la cap ! ... Cazac. mAILVUȚIE LAURA Inteligență și presență de spirit remarcabilă. Voce plăcută. Privire răscinătoare. Bust sculptural. Mers elegant. Nervoasă. Aceasta-i prietena mea, să-i zic Laura căci de i-aș spune adevaratul nume ar fi imediat recunoscută de oarece ar fost deja remarcată de mulți. Frumoasă ? Nu zic nu, dar necontestat foarte vioae, expansivă, volubilă in conversație, duioasă, rare ori melancolică, in resumat, o fată drăgălașă care cu ușurință își crează visuri de fericire. E eleva unui pensionar din localitate, și, deși in ultima clasă, ea este copilul alintat al colegelor din clasele inferioară. Cind face muzică își amintește de vorba unui prieten din copilărie, relativilta dantură, cu toate protestările unanime ale prietenilor actuali. Mi-a spus că va incepe a fi serioasă cind va trece bacalaureatul. N’o cred și nici n’o sfătuesc. Iubește ?!Cine știe, să-mi spună și mie. Voi fi insăi puțin indiscret spunând că adoară limba Greacă vîzdoagele și pe Nicu Matematicul. BALAUR. _______KEJRDITAGIL ~ Informații diverse D-nii Girigore N. Macri prim epitrop al casei spitalelor sft. Spiridon in unire cu d. ISicu Pogonat directorul epitropiei și inginerul Wolff din București, eri au plecat la băele Slănic spre a termina lucrărele de iluminareale cu electricitate a calmului Regal, cum și de a alege locul unde se va construi noul pavilion. * * *. Maicele M-rei Agapia, au prezentat ca daruri M. Sale Reginei cind a fost in Iași zilele trecute o pereche mănuși de lună, un prosop de buranjic lucrate cu deosebită artă. Ambele daruri aveau inscrip DIZOLVAREA Din nou se agită in presă chestiunea situației guvernului și in special a d-lui Sturza. Ei bine, atu de mare ie credința tuturor că guvernul actual nu mai poate dăinui, și atât de mare ie credința că ori ce încercare a d-lui Sturza de a fiând nebun... bu glasul nu ți-l mai ascult Că 'mi pare că s'a stăns de mult, Și 'n ochii tei nu mai privesc,..., Căci numai știu să mai iubesc, Văzut’am că-i un grad nebun Să 'ncerc acuma ca să spun Luceafărului îndepărtat Că dânsul ieste adorat, Și să cerșesc din slava sa Robindu-mă, ca iei să 'mi dea o rază din lumina lui, Cind moartă-i viața astrului. ______________ ’ Nemita In preajma deficitului... In împrejurări mari, se arată oameni mari. Și ministrul nostru de resbel nu ie numai un brav ostaș al țărei mele, ci și un geniu financiar, lucru pe care iei Ta simțit la timp, și care l’a făcut să caute a scapa țara de deficitul bugetar in care a inglodat’o marele financiar al ocultei. Drept aceia s’a găndit domnul general Berendei : „Bietul Gogu, tare’i încurcat și rău i-a mai eșit cu socotelele; dificitul de mare, economii nu se pot face din pricina atîtor serbări care se tot dau prin diferite orașe, și dări noui nu se pot pune : lasă că populațiile cumplit de sărăcită, dar nici nu avem o majoritate sigură in Parlamente și deja suntem destul de urîți de cetățeni. Cum am face noi ca să mărim bugetul fără a ne pune rău cu populația țărei, ci dacă se poate, inspirăndu’i o teacă de simpatie ? ‘ Către cetitori! Suntem fericiți a anunța numeroșilor noștri cetitori, că „ Evenimentul“ care nu cruță nici un sacrificiu, va apărea cu inepere de azi regulat „in fiecare zi“ in 3 edițiuni. Ediția I-a va apărea la ora 11 dimineață cuprinzând toate știrile pănă in ultimul moment a fiecărui fapt petrecut in oraș și telegramele ce vor sosi pîna in acest moment. Ediția II-a este special destinată pentru serviciul de abonamente și vînzarea in provincii. Ediția IIa se va pune in vinzare in localitate la ora 5 p. m. cuprinzând amănuntele noui al știrii lor zilei plus telegramele dările de seamă complecte și telegrafice al desbaterilor din Parlament. Suntem siguri că cetitori apreciind sacrificiile ce facem vor continua a ne acorda încrederea lor ca și pănă astăzi. EV. Forța ziarului „EVENIMENTUL“ MINCIUNA mI SINGELUI Mare roman Parisian inedit de Roger-Mils și Louis Qastine XXXIII. Logica lui Galimard. Așadar, dacă presupunerea i era adevărată, răscolind prin apartamentul Lucieonei Bajon s’ar putea găsi cu ușurință documente cu ajutorul cărora s’ar putea stabili acuzarea, și odată instrucția începută pe un teren serios, Vilpela nu mai putea fi decit un slujbaș supus judecătorului de instrucție. Judecătorul de instrucție va fi decorat atuncea și acest judecător de instrucție sera chear iei, Galimard, favoritul domnului procuror general ! Acesta iera raționamentul regei ce-și făcea magistratul și judecind după chipul in care iși frecă minele, trebuia să se fi simțit foarte fericit. Cu toate aceste nu trebuie sa-și piarda vremea. Sera c’am pe la două ceasuri. Galimard strînse cele două dosare intr’un sertar, al cărui cheie o puse in buzunarul paltonului. Pe fața lui se cafea o mare mulțumire pe urmă să vie băietul de biurou. Cind intră băietul, magistratul iși reluase aerul său de om și rece . — bu mă duc , cheamă domnul procuror, spune-i că mam duc in oraș pentru un compliment de instrucție. — Bine, domnule Galimard. — learam să uit. Dacă vine D. Vilpero, spuneae-i să mă aștepte. Și ia gândul lui* *- „Zici să-l plictisească“ Judecătorul da instrucție cobori cu piși repezi scările, trecu prin pasajul palatului, care încunjură camerele curței și ajunse curând in piața Dauphine. Să chema o trăsură? Nu era destulă vreme și apoi nu i era bine să staționeze o trăsură in strada Saint Honora in fața casei Lucannas. Față cu zgomotul ce se făcuse cu infanticulul și cu răpirea prevenției, atâta trebuia mulțimei de gura cască »ca să recunoască in lei pe magistratul și să se ia după iei. Iei voia insa, în caz de nereușită să nu fi fost rugat de nimene. Umbla cu pași repezi pe omătul fin, fugind o țigară potrivit de bună, după cum îi permitea și salariul său mediocru. Cum ajunse in fața casei Luciene, făcu o mișcare de nerăbdare. Vupele se ducea și se intr’acolo, venind din altă parte. Uita, dumnetaiești! - Dă domnule judecător de instrucția — Am fost intr’un gind ! — Bun gind trebe sa se atuncea, de oarece a avut norocul să se întâlnească cu al dumitale. — Drami aceasta, nu mă lasă liniștit. — Nici pe mine. — Știi care mai numai treaba dumitale. — Cum înțelegi asta ? — Ce intrebare ciudată. N’ai fost și dumneta intrueți-va victima?. — A. numai pentru atâta respunse cupele mai liuDtindu-se puțin. — Să intram. Știi in care rînd ie locăința lor ? — Da, fiindcă am mai fost cu comisarul de poliție atuncea, cînd a fost arestată! Portarul, D. Poiscard (croitor, lucrează din nou și drege) îi interpelă. — încotro mergeți domnilor? — La d-ra Lucienne Bejan. — Nu știți că se arestată. — Citește ziarele noue, dar pănă atuncea vina cu noi. Spuse aceste cuvinte cu un ton, care nu suferea opoziție. — Domnii fac parte din poliție, zise d. Poisard scoțîndu-și șapca din capul pleș. Își închise ușa odăiței , și spinzură tăblița pe care iera scris: Portarul ie pe scară și pe jumătate supărat pe jumătate curios, însoți pe cele două persoane a căror figuri nu prea îi inspirase simpatie. — Ia privește, zise Galimard triumfător, vezi că au fost rupte sigilurile. — Adevărat! — Va să zică ori a fost bea singură pe aici ori a fost cineva care o cunoaște. — Fără indoială. — la spune portarule, n’au văzut cine a venit la domnișoara aceasta ? — Vă spun pe cinstü că nu! Afară doar dacă n’o fi venit cineva astă nopte. Dar de sunat, nu s’a sunat decît o singură dată, pentru chiriașul din rimiul al treilea, am auzit și numele (Va urma).