Evenimentul, aprilie-iunie 1898 (Anul 6, nr. 1495-1564)
1898-06-10 / nr. 1549
No. 1549 Procesul Morisseau Ședința din 8 Iunie. Un incident Incidentul petrecut eri cu d-ra M. s’a repetat și azi, d-sa și azi a voit cu orice preț se scadă iarăși la spatele juraților și se caute a influența prin reflecțiile și demonstrațiile de simpatie ce are pentru Morisseau. Pentru a o îndepărtă a trebuit intervenția d-lui Porfiriu președintele curiei cu juri și a d-lui prim procuror Istrati. Din ordinul d-lor 4 jandarmi au fost postați pentru a impedica intrarea nuntei d-re in incinta ce inconjoară estrada juraților. Ședința se declară deschisă și după apelul juraților este introdus acuzatul care apare iarăși cu cele trei furtuce pe mînă. Se dă cuvîntul d-lui Sterea. D-lor, onorată curte și d-lor jurați! Dacă apararea trece mărginile bunei cuviinți, dacă poate avansa lucruri care chiar nu sunt exacte este poate permis, căci o fac in interesul clientului lor. Dacă se poate se susție ca un vinovat se scape, tot atît de monstruos ar fi ca să se ceară ca un nevinovat se fie condamnat. Dar nevinovat este Morisseau ?' Voi căuta se vă arăt, cît se poate de scurt, fără gesturi declamatorii pentru ce nu poate fi achitat criminalul abate Morisseau. Apararea a pus înaintea d-voastră două versiuni pentru a explica scenele in care s’a comis crima. N’am se mai repet aceste versiuni și deosebirea care este intre ele. Dar dacă pe principiul acelor versiuni Maurisseau și apararea lui vă cere un verdict de achitare, apoi vi se cere cu un preț foarte scump. Vi se cere se faceți aceasta contra depunerilor tuturor martorilor, căci nici unul nu s’a găsit care se arăta că Maurisseau a fost atacat in camera lui sau pe scări. Vi se cere ca prin verdictul dv. se confirmau ceia ce susține Maurisseau că administrația județului d-voastră este conruptă, că justiția este falsă! Dacă cu acest preț vi se cere achitarea, apoi vă voi arata că versiunele acele sunt false, că Maurisseau le-a întocmit potrivit cu apararea lui, căci a știut că va invoca legitima aparare. Vă voi dovedi d-lor, că alt-fel au fost respunsurile lui Maurisseau la început, la primele cercetări, imediat după comiterea crimei și cînd prin urmare impresiunile ierau mai vii și mai recente și altfel au fost mai in urmă. Veți vedea d-lor cum respunsurile lui se modifică cu cît instrucția inaintează și toate acestea, o sevi le dovidesc cu însuși instrucțiunea, cu dosarul acestei afaceri. Ați auzit cum Morisseau spunea că știea că se va petrece ceva sus, cu EVENIMENTUL 1898 andi*ț ABATELE MORISSEAU ÎNAINTEA JURAȚILOR [; ' ZX U^. CINCEA noscători ai sexului slab insă, zice dl. Xenopol, ar putea interpreta aceasta excludere prin faptul că albastrul ie simbolul constanței, pe cînd verdele al speranței, și constanța cu speranța nu ii prea impacă. III). Frumosul i e un element absolut sau relativ ? Ie adevărat adecă că de gustibus non disputandum, ori frumosul trebuie să se impuie ? După ce arată că frumosul ie 0 creațiune a inteligențelor superioare, dl. Xenopol dovedește că el s’a impus totdeauna mulțimei cînd a fost in stare să-l priceapă. Deci neamul omenesc trebuie să se inalțe pentru a înțelege frumosul, de unde urmează că frumosul trebuie invățat ca și adevărul și morala d-lui Xenopol, ce a fost urmată de nenumărate aplauze ; cuvîntarea s’a terminat și această frumoasă festivitate de la care fiecare a plecat cu impresiunele cele mai plăcute. Virgator, toate acestea a făcut de 3 ori încercarea de a se duce la curte. In urmă modifică și zice: am fost de 3 ori invitat și numai abia după a treia oară m’am dus. Dar această versiune numai Maurisseau o spune, nici un martor nu o confirmă! Ceia ce s’a dovedit insă, este că d. de Barbure a oprit, a interzis lui Maurisseau se vie la curta și că aceste a inzistat ca se i se permită venirea. Vi s’a spus că a fost îngrozit cînd la intrare a găsit odaea plină de oameni și pintre ei și pe dl. Haiban secretarul subprefecturei. In urmă insă a unei confruntări cu dl. Haiban recunoaște că din eroare a spus că a văzut pe d. Huidan acolo, cu d-sa se intîlnise in curte și că însoțit de el s’a suit in odaie. A mai spus incă, in urmă, că nu in odaie a găsit servitorii dar că i erau in coridor și că au intrat împreună cu iei. Urmînd astfel, d. Sterea arată cum toate faptele și împrejurările invocate de aparare sunt contrazise de insuși Maurisseau in diferitele depuneri ce se găsesc in dosar. Asupra responsabilităței, d. Sterea citează următoarea declarație a lui Maurisseau, din care se vede că nu numai că nu era sub imperiul teroare, ci din contra cu cugetul liniștit, cu mintea întreagă a comis crima. Relativ la focul tras asupra lui Bulbuc, iată ce spune Maurisseau: Când m ’a apucat de mâni, in lupta ce aveam cu el, am cugetat dacă trebue sau nu se-l împușc și definitiv am împușcat! Rezumînd dl. Sterea in aplauzele frenetice ale publicului din sală, cere juraților un verdict de condamnare. * * * Rechizitorul d-lui Procuror gen. Th. Mândru D-lor Jurați ! odioasele crime a abatelui Morisseau a indignat întreaga societate și ca dovadă aț auzit aplausele furtunoase care au acoperit pledoariile părței civile și rechizitorul d-lui prim procuror. Nici o dată auditorul n’a fost mai numeros la un proces in fața cursei cu juri și ați văzut că nici dl. președinte n’a putut opri manifestația emoțiunii de care este cuprins acest auditor. Afacerea aceasta prezintă o gravitate excepțională de aceea trebue se ne facem cu toții datoria cu sfințenie, o greșală in această judecată ar atrage după ea doua consecinți fatale : Iatăi, desonoarea d-voastră, d-lor jurați căci s’ar confirma svonurile care au circulat, iar al doilea că țaranul s’ar perde încrederea in justiția acestei țeri ! Nu voi vorbi despre crimele acestui preot, dar voi rezuma argumentele care s’au adus in apararea lui. Voi atinge in treacăt un punct care incă n’a fost aratat inaintea d-voastră și anume transferarea procesului de la Dorohoi la Iași. In general și aceasta exista in principiul legislației tuturor țerilor civilizate, ca un criminal se fie judecat de judecătorii lui naturali de persoanele din localitate in care sa comis crima și aceasta pentru ca aceștia cunosc pe criminal, cunosc viața lui, cunosc toate împrejurările. Aceasta este o favoare pentru inculpat, căci nu’l poate judeca mai drept decăt acei care ’l cunosc? De ce a fugit Morisseau de judecata curței cu juri din Dorohoi ? S’a invocat persecuția prefectului Mouruzi, mănia familiei de Barbure. De aceea am citat pe dl. Moruzi pentru ca se nu remăe nimic necontrolat in convingerea d-voastră, cît privește mînia familiei de Barbure, ați văzut că tocmai pe aceasta s’au bazat apararea. Prin urmare un de acestea a fugit Morisseau și a venit la Iași că pentru că aci nu’l cunoaște nimeni, unde odioasele lui fapte sunt necunoscute și unde procurorul trebue să le facă știute, iar apararea se lupte contra lui. Motivul pentru care Casația a admis transferarea, a fost tocmai indignarea prea mare care a produs in județul Dorohoi, odioasele crime a acestui preot ! Dar in acest proces am mai aflat ceva nou, ceva care nu s’a mai întâmplat până acum ! Am aflat d-lar că in acest proces catolicizatul a căutat se influențeze justiția. Am primit scrisori anonime care aratau că catolicii fac din chestia lui Morisseau, chestia catolicizmului in această țară. Am mai primit scrisori că jesuiții in școlile lor din Iași au căutat ca prin copii se influențeze părinții in favoarea lui Morisseau sperînd că dintre aceștia vor cădea vnia la sorți in comisiunea juraților. S'a zis d-lor că s’au dat și bani ! Și n’aș fi spus poate nimic d-lor in aceasta privința, dacă n’aș fi văzut că jesuiții au mers pănă acolo incăt se intervină chiar in timpul judecărei acestui proces, Vi s’a citit adresa monseniorului Jacquet, ați auzit’o, dar dânsul a avut grijă înainte de o trimete nouă sa o publice intr’un ziar din localitate, voind astfel se preseze mâna d-lui președinte! Prin această adresă D-lor, episcopul catolic Jacquet ne-a dat o deplină dovadă că intr'adevăr el a spus lui Henri de Barbure ceea ce tatal seu,, sub prestare de jurămînt a aratat inaintea d-voastră. Ați auzit cum sfârșește acest episcop scrisoarea sa: „Am încredere in justiția acestei țeri, am regretat insă că unele persoane au întrebuințat mijloace permise și ne permise pentru a impedica justiția să-și deie cuvîntul seu in aceasta afacere a procesului/ Cui se referă aceasta? In terminal precedent apararea lui Morisseau m’a acuzat pe mine și pe Moruzi că am căutat seamănăm cu orice preț judecarea procesului ! Dar amânarea s’a datorit unor împrejurări independente de voința noastră, s’a datorit lipsei martorilor care in majoritate sunt oameni sărăci și nu aveau cu ce veni; ca probă este că acum ministerul le’a plătit mijloacele de transport. Dar mijloace permise au fost acelea întrebuințate cu mama lui Parascan? Ați auzit pe un martor spunîndu-vă aci că dănsa n’a mai voit se de parte la proces fiindcă un avocat din Iași ea dat 500 lei și nu 3000 cum «e zisesă de aparare. V’a mai spus că dănsa a fost adusă in Iași prin Suceava, la episcopul Jacquet? Mijloace permise sunt acestea ? Mijloace permise sunt, că azi mama lui Parascan este transportată peste hotare și din acesta cauză n’a putut fi adusă la proces? Iată dat D-lor că justiția și administrația acestei țări n’a putut lupta cu mijloacele de care dispune Morisseau. Face apoi teoria legitimei apărări care ’și are motivele de a exista atunci cînd se violența ori atac ori cînd acuzatul se afla sub imperiul teroarei. însuși abatele declară că nu i s’a făcut nici o violență. Și apoi teama de ceva nu putea avea loc de cît un odaie, sus și aici abatele nu lovește pe nimeni. Și apoi dacă era sub imperiul temerei nu era nici natural să se suie in trăsură și să plece ? Dar nu, el se duce la Parascan, cu toate că pentru aceasta trebuie să devieze din drumul lui, să inconjoare trăsura. Iar mobilul ? Nu putea fi decît rezbunarea. Urmează apoi atacul contra lui Chițan. Și aici mai poate fi legitimă aparare ? Cînd comiți o crimă și cînd vine cineva să te aresteze, trebuie oare să’l ucizi, sub cuvînt că iești in legitimă aparare ? In acest atac, mai putem nega voința abatelui? (Ședința se suspendă pentru 10 minute, după cererea d-lui procuror general). La redeschidere d. procuror general vorbește de scrisoarea produsă de d. Bădărău, a d-lui H. de Burbure cătră o superioară a unei școli, prin care d. Burbure declară că Parascan a pus mina pe Morisseau. Mai insă cu jurații nu trebuie să se bazeze decît pe mărturii orale și nu scrise. Și apoi această scrisoare cuprinde cuvintele așa cum le-au spus d. Barbure ? Ie permis să ne îndoim, dată fiind starea nenorocită in care se află. Răspunde apoi d-lui Misir, care a spus că dacă acuzarea nu poate arata care ie mobilul crimei, acuzația cade. Nu se așa că mobilul ie ceva mintal, intern, ascuns , bunul simț spune că ie de ajuns a vă dovedi că un acuzat a ucis, și un involuntar, că cu voință, fără ca să fiu ținut a vă arata mobilul, și de datoria dv. este a’l condamna. Căci pot exista mai multe mobile, dacă eu v’ași arată unul, apararea ar spune că mobilul poate fi altul; și de îndată ce există îndoială, dv. achitați; și atunci multe crime ar rămînea nepedepsite. Abatele e un om de un egoism feroce. Nici o faptă bună nu se poate cita in timpul de 11 ani; ni s’a adus niște scrisori, dar nouă ni se pare bănuibilă chiar aceasta păstrare de scrisori, știa abatele că-i vor servi vre-o dată. Aceste scrisori nu dovedesc nimic, cînd ne gîndim că abatele a știut să influențeze pe d-nii de Burbure chiar la facerea unui testament, de care dl Burbure nici n’a știut. Crima abatelui de odioasă, a ucis un om ca pe un epure, ori ce se invoacă in favoarea lui nu e scuză; vă rog, d-lor jurați, să observați că achitarea ar fi dezastroasă, că ați adeveri aceiea ce s’a spus pe nedrept că țăranii de la Derson ar fi putut să-l sfîșie și n’au făcut-o fiindcă au lasat ca justiția să-și facă datoria, dind astfel o dovadă că sunt oamenii? cei mai civilisați ași putea aminti abatelui cum s’au purtat țăranii francezi anul trecut de la Aigues-mortes. Cînd ei s’au condus așa, ce efect dezastruos ar avea asupra lor achitarea ? Sunteți indignați, dar stăpîniți-vă indignarea dar pedepsiți cu asprime, (aplause îndelungate).♦ * * Dl Panu. Aceste aplause nu mă mișcă, dar de sigur că pe dl procuror general îl mișcă, fiindcă n’a avut niciodată asemenea aplause. Prima acuzare ce se aduce abatelui ie că a fugit de jurații din Dorohoiu, fiindcă i era cunoscut de iei, a fugit abatele, dar de cneazul Moruzzi, și de atotputernicia familiei Barbure. Se aduce o injurie juraților ieșeni, cînd li se spune cu regret că au fost preferați juraților din Dorohoiu, după cum li se face o injurie cînd li se dă a înțelege că achitarea s’ar datori faptului că au fost plătiți. De ce am fugit din Dorohoi am dat in Iași , am găsit o campanie, care ca toate campaniile pornite de cei ce le au inaugurat, se va întoarce împotriva acestuia. Dv. veți achita, (murmure in toată sala, și dezaprobări ; apl. pe banca avocaților apărărei). S’a zis că abatele ie violent, crud și pervers ; timp de 10 minunte, dl. Panu dovedește cu mult spirit și cu multă fineță că omorîrea cînelui care i se imputa abatelui, nu se datorește caracterului crud al abatelui. In realitate tot ce s’a imputat lui Moriseau era o legendă. S’a creat un alt Morisseau, un Morisseau convențional, iar pedeapsa să se dea realului Morisseau. Procesul se intre Burbure și Morisseau, iar Parascan și ceilalți sunt niște incidente nenorocite. Burbure e continuatorul la Dersca a faimosului Urinovschi, ucis de țarani, Exler, Haas, Sofie etc. au fost martori din domesticitatea familiei Burbure, insuși Parascanie strein. — se rutean catolic, intrerupe dl. Aslan. — Dar rutenii nu ’s catolici, răspunde zimbind dl. Delavrancea. Toată afacerea se reduce la o ceartă intre fam. Burbure și dintre preotul iei catolic, fără ca să fie vorba de țaranii romîni Se reconstituiește viața abatelui, și nu se reconstituește viața fam. Burbure, de care el a trăit. E foarte explicabil cum Morisseau capata influența in fam. Burbure, in care bătrînul Burbure nu strălucea, prin nici-o inteligență deosebită, și de care d-na de Barbure, deși foarte inteligentă și energică, dar extrem de bigotă. Vorbind de incidentul care a avut loc intre abate și Uhrinovschy, dl. Panu spune că ce adică abatele n’avea drept să se facă respectat de către „un petit monsieur“ ? Voind să explice cum sta ca testamentul spune că probabil d-na de Burbure neștiind cit datorește abatelui, a lasat loc gol și după 2 3 zile a umplut golul ceia ce ne face să zicem că sunt două mîni ce l’a impedecat pe abate să nu scrie mai mult. Vorbind de modul cum s’a purtat cu țaranii, zice că nici n’a avut de a face decît cu oamenii de la prisacă și de la sparangă * * să se suspendeze(Dl. Panu cere dința). La Ua ședința se redeschide și dl. Panu continuă : „Influența abatelui se datorea unor relații nepermise, ci puterei sale de preot catolic ; de aceia avea el influența și infam. Barbure din Belgia. Dovadă cei 250,000 franci impumutari de la o mătușă din Belgia. In acest moment i se dă concediu, după ce i se regulează situația; in acest moment toate animositățile familiei Barbure impotriva abatelui izbucnesc. I se dă abatelui 3 zile ca să plece , condițiile umilitoare in care i se dă concediu il mortifică pe abate, îl ustură moralicește." Abatele nu putea urma sfaturile d-lui procuror general să plece din Daresca fiind că nu iera ca o slugă oricare concediată, și fiind-că avea un rest de lucrur la d. Barbure. D. Panu caută ca să dovedească, nn aprobările colegilor săi de apărare, cum că sentimentul de care iera stăpînit Morisseau nu odaie, nu iera furia, ci teama. Și atunci Morisseau fuge. Insă —și aici ie punctul principal ie urmărit. Și aici sunt de acord cu d. Delavrancea.—Pardon, intrerupe 1. Delavrancea a fost urmărit dar după primul foc (publicul aplaudă) — Pe dr. vă aplaudă acuma, adaugă zimbind d. Delavrancea, „Uciderea lui Parascan nu se datorește rezbunărei, fiind-că, după cum a spus d. Misir nu te rezbuni decât pe egali și pe superiorii tăi. Atenei ce inseamnă acest proces și ce motiv are ? Ura lui Burbure contra abatelui; mărturii au fost dresați; numai Alexandru a Dumitroaiei și Bujor n’au fost din domesticitatea d-lui Bulbure. și aceia au depus altfeliu. Cetește și d-sa scrisoarea, pe care d. Burbure ar fi scris’o superioarei institutului Sacre Coeur. Combate spusele procurorului general, in privința legitimei apărări, citind un alt articol teama, sub imperiul căreia se găsea, justifică omorul; dacă făcea altfel abatele, sera laș ; abatele nu voia să dea pentru a ucide, ci voia să dea pentru a scapa. In asemenea condiții Morisseau nu poate fi condemnat. Ați ascultat totul, dacă conștiința vă lasă, condamnați-1 dezaprobări in sală. * * * Ședința se ridică și Președintele anunță continuarea pentru oarele 8 jumătate noaptea. Ședința de noapte înainte de ședință Lume colosal de multă, toți se îngrămădesc pentru a lua un loc mai bun, pentru a auzi și a vedea mai bine. Întrebarea tuturoraieste : „N achită ori nu ?“ Și răspunsurile variază de la om la om. Peste 500 de dame din inalta societate : profesori, medici, militari, studenți, iera in total un public cult, inteligent. In sfîrșit la oara 9 p. m. ședința se deschide. Se introduce acuzatul și jurații, cu greu se face liniște, pentru ca dl. Profiriu să facă apelul juraților. Se dă cuvîntul. Dl. Necolaide cere voie să ridice un glas de aparare pentru acuzat. Știu că se aricios să ucizi, dar că nobil să întinzi o mînă de ajutor unui nevinovat. Nu se vorba de cel ce a dispărut, abatele a putut ucide un om, doi trei și mai mulți indiferent (vii protestări), chestiane de a vedea dacă cel acuzat ie vinovat. In omorîrea unui om, împrejurările cad pe al II-lea plan (protestări), persoana acuzatului ie in primul loc supusă discuției, culpabilitate unui om stă, rezidă, se află, se găsește repede in lucrarea pe care creerul acuzatului a elaborat-o cu materia lui cenușie in momentul crimei. Pasiunele alterează personalitatea unui om, așa orbit complect a fost abatele, sub imperiul teroarei și a unei entități metafizice, cînd a comis acea fapta care a ridicat o ilegitimă indignare. (o voace). Balegitimă. Dl. Neeulaide declară că se coboară se așază, se pare se stabilește pe tortaiul faptelor. 11 ani Morisseau a făcut parte din familia Barbure, luînd parte la intristările și bucuriile ei (rîsete). Narează apoi faptele,, cunoscute cetitorilor noștri. La un moment dat cere cîteva minute de odihnă pentru că deși pare liniștit, dar ie foarte emoționat (rîsete). După 44 secunde reîncepe a face un studiu psihologic din cele mai amănunțite asupra sufletului lui Morisseau. Mii de fantome trec pe dinaintea ochilor abatelui (rîsete). Explică omorul printr-un mecanism electric a unui manechin iresponsabil. Cu voacea profund emoționata d-sa declară că nu se raliază nici la școala criminalistica veche (emoție mare in auditor) nici cu cea deterministă, nici cu cea italiană, (emoția in sală crește) ci declară că rămâne conservator (rîsete) cu școala veche a liberalului arbitru care e determinată de un mobil sensațional și nemoțional. N’am să vă rețin mai mult căci acolo unde este liber arbitru nu poate fi răspundere, și orice motor afectul devine superbem, și fără efect determinat. Dar nu uitați că omul acesta este preot... (Murmure puternice in sală) are să o aștepte cu resignație căci are să fie pentru dînsul un decret D-xcesc (Rîsete și murmure îndelungata) Dar justiția care va urma va achita in contra murmurilor. (In sală se produce un murmur și mai puternic). Un incident D. Jurat Tufescu cere evacuarea sălii căci nu poate da verdictul sub presiunea „acestor bande“. D. Assan cere de asemenea evacuarea salei, căci nu poate continua pledoaria. Un spectator. Chiemați armata !Președintele.—La cel dintîi semn de aprobare sau desaprobare, descrtez sala. Tufescu.—Semnalul a fost dat. Liniștea se restabilește și d. Aslan incepe a vorbi.* ♦ * D. Aslan incepe apărarea. Cînd T am văzut figurând printre apărători și noi ca și intreaga sală ne-am zis că cauza care o apără nu poate fi decăt o cau Redeschidere .^U5J^a3BH88q501. FOUGUES Apa minerală naturală, toni-digestivă, reconstituantă ANEMIA—DYPEPSIA —DIABETUL De 4 secole isvorul Saint-Liger la Pougues este cel mai universal apreciat de către de tori CARABANA Cea mai bună dintre apele purgative I SKHIÎTERES DE ARENDAT Moșia Zaboloteni, iod. lași, S lasa Turia, */1 oră depărtare e Bivolari, in întindere de 300 fălci. A se adresa la d-na general Cerkez, str. Muselor No. 10.Owwwrwww. m. mini FOST INTERN al SPITALELOR din PARIS speciaust In boule de copii Strada Academiei, No. 6 Primește de la oarele 2—4 p. m. Rectora D. CQITA de la Facut. de Medicina din Paris * ■ Boale de Femei și Copii -Consultațiuni de la 2—5 p. m. Aleea Princesa Maria,—Iași. Vaccinările și Revaccinarile Sa fac numai pănă la 1 iuliu, cînd se vor suspenda pănă la 1 Septembrie, din cauza căldurilor. Chemările acasă se fac prin o cartă postală. Direcțiunea se află in str. Sf. Lazăr 62 Direcțiunea Inst Vaccinai face cunoscut că NU PLATITI -MAI SCUMP Numai 20 Bani Litru Gaz Garantat prima regulamentar Atăt la magaziile cît și la căruțele mele care umblă prin oraș. Cu suma M. Ch. Nathansohn Str. Arcu No. 6 și Piața Halei Baiele Slănic“ (Moldova) Stabilment de Hydrotherapie Sub direcțiunea I Doctor Fetstia. Reluând din nou direcțiunea acestui stabiliment rog pa clienții mei a mă onora cu prezența lor. Deschiderea sezonului la 1 Iunie. We ” afSa“. na- Vestire No. dr. BorecaL 4.—A se adresa la dl. BULE STRUIGA (lingă Tirgu Frumos) Au posiție splendidă, in pădure seculară, sunt luminate cu electricitate. in camere mobilate și sat la 10 min. camere izolate in pădure cu bucătărie și mobilate ori nemobilate. I. Băi de pucioasă, foarte tari, contra reumatismului sifilisului, scrofulei, sciotitei, gutei și tuturor aprinderilor vechi. II. Idroterapie după toate regulele moderne, contra neuro-astoniei și oricărei slăbiciuni mai ales că se combină cu cura de apă de fier bicarbonată ce are Strunga; HL Instalațiuni de aer comprimat contra asmei, boalelor de git și de urechi. Tecnica Idroterapiei se execută de lt.GRIGOROVIU asistent in stabilimentul de Idroterapie al d-lui Winternite din Viena. Massori speciali. D. Profesor dr. Bogdan de la Universitatea din Iași dirigiază băile. D. Profesor dr. N. Manolescu curează boalele de ochi și urechi. Băile se deschid la 15 Iunie. Tot soiul de petreceri: orchestră din București. Informațiuni Str. Teilor 32, București, de la 4-6 p. m. LA FARMACIA CURȚEI REGALE Frații Dr. Konya on CurQÎ f m jiisiun proaspete din 1898 direct de la surse respective și s-au regulat transporturi nouă in scurte intervale. Frații Konya Medic Kromin Dr. J.WASSERMANN fost medic la spital Allgemeines Krankenhaus DIN V1E N A Actualminte Karlsbad Blauer Schlüssel, Alte Wiese 'p eTre Ian gules cu' lagriaer Sil-vic Inși. Strada Sf. Athanasie No. 1. Se angajează a face măsurători de moșii și păduri. Amenajamente de păduri, supravegheri de exploatări de păduri. Instalări de ferestrăe, curasuri, estimațiuni, expertize și orice lucrări atingătoare de ramura Silviculturei. DE VENPARE Locuri Parcelate PERLA 1 LEU ȘI 50 BANI METRU PĂTRAT PANA LA 50 BANI PE MALUL MAREI NEGRE ȘI LACUL TECHIRGHIOL In condițiuni de plată foarte avantagioase adica in timp de 4 ani in 16 rate trimestriale Întreaga această localitate este foarte mult căutată din causa că a fost recunoscută de autoritățile sanitare ca cea mai salubră din toată Dobrogea, atăt ca climă căt și pentru calitatea apei lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din București a construit un Spital Maritim (Sanatorium). Orice informațiuni prrcum și pentru plenul de situațiune al acestei localități i-l vor trimite franco la cerere de cătră proprietarul. D-nul 1. Movilă DE ARENDATATÜ trești din județul Iași la 1 ora depărtare de la gara Ungheni și 2 orei de la Iași. A se adresa la dl. I. Buiucliu str. Veche 26.