Evenimentul, aprilie-iunie 1898 (Anul 6, nr. 1495-1564)

1898-06-10 / nr. 1549

No. 1549 Procesul Morisseau­ Ședința din 8 Iunie. Un incident Incidentul petrecut eri cu d-ra M. s’a repetat și azi, d-sa și azi a voit cu ori­ce preț se scadă iarăși la spa­tele juraților și se caute a influența prin reflecțiile și demonstrațiile de sim­patie ce are pentru Morisseau. Pentru a o îndepărtă a trebuit in­tervenția d-lui Porfiriu președintele cur­­iei cu juri și a d-lui prim procuror Istrati. Din ordinul d-lor 4 jandarmi au fost postați pentru a impedica intrarea nu­­n­tei d-re in incinta ce inconjoară es­trada juraților. Ședința se declară deschisă și după apelul juraților este introdus acuzatul care apare iarăși cu cele trei furtuce pe mînă. Se dă cuvîntul d-lui Sterea. D-lor, onorată curte și d-lor jurați! Dacă apararea trece mărginile bunei cuviinți, dacă poate avansa lucruri care chiar nu sunt exacte este poate per­mis, căci o fac in interesul clientului lor. Dacă se poate se susție ca un vi­novat se scape, tot atît de monstruos ar fi ca să se ceară ca un nevinovat se fie condamnat. Dar nevinovat este Morisseau ?' Voi căuta se vă arăt, cît se poate de scurt, fără gesturi declamatorii pentru ce nu poate fi achitat criminalul abate Mo­risseau. Apararea a pus înaintea d-voastră două versiuni pentru a explica scenele in care s’a comis crima. N’am se mai repet aceste versiuni și deosebirea care este intre ele. Dar dacă pe principiul acelor ver­siuni Maurisseau și apararea lui vă cere un verdict de achitare, apoi vi se cere cu un preț foarte scump. Vi se cere se faceți aceasta contra depune­rilor tuturor martorilor, căci nici unul nu s’a găsit care se arăta că Maurisseau a fost atacat in camera lui sau pe scări. Vi se cere ca prin verdictul dv. se confirmau­ ceia ce susține Maurisseau că administrația județului d-voastră este conruptă, că justiția este falsă! Dacă cu acest preț vi se cere achi­tarea, apoi vă voi arata că versiunele acele sunt false, că Maurisseau le-a întocmit potrivit cu apararea lui, căci a știut că va invoca legitima aparare. Vă voi dovedi d-lor, că alt-fel au fost respunsurile lui Maurisseau la în­ceput, la primele cercetări, imediat după comiterea crimei și cînd prin ur­mare impresiunile ierau mai vii și mai recente și alt­fel au fost mai in urmă. Veți vedea d-lor cum respunsurile lui se modifică cu cît instrucția inaintează și toate acestea, o se­vi le dovidesc cu însuși instrucțiunea, cu dosarul a­­cestei afaceri. Ați auzit cum Morisseau spunea că știea că se va petrece ceva sus, cu EVENIMENTUL 1898 andi*ț ABATELE MORISSEAU ÎNAINTEA JURAȚILOR [; ' Z­X U^. CINCEA noscători ai sexului slab insă, zice dl. Xenopol, ar putea interpreta aceasta excludere prin faptul că albastrul ie simbolul constanței, pe cînd verdele al speranței, și constanța cu speranța nu ii prea impacă. III). Frumosul i e un element abso­lut sau relativ ? Ie adevărat adecă că de gustibus non disputandum, ori frumosul trebuie să se impuie ? După ce arată că frumosul ie 0 creațiune a inteligențelor superioare, dl. Xenopol dovedește că el s’a im­pus tot­deauna mulțimei cînd a fost in stare să-l priceapă. Deci neamul omenesc trebuie să se inalțe pentru a înțelege frumosul, de unde urmează că frumosul trebuie invățat ca și a­­devărul și morala d-lui Xenopol, ce a fost urmată de nenumărate aplauze ; cuvîntarea s’a terminat și această fru­moasă festivitate de la care fie­care a plecat cu impresiunele cele mai plă­cute. Virgator, toate acestea a făcut de 3 ori încer­carea de a se duce la curte. In urmă modifică și zice: am fost de 3 ori invitat și numai abia după a treia oară m’am dus. Dar această versiune numai Maurisseau o spune, nici un martor nu o confirmă! Ceia ce s’a dovedit insă, este că d. de Barbure a oprit, a interzis lui Mau­­risseau se vie la curta și că aceste a inzistat ca se i se permită venirea. Vi s’a spus că a fost îngrozit cînd la intrare a găsit odaea plină de oa­meni și pintre ei și pe dl. Haiban se­cretarul subprefecturei. In urmă insă a unei confrun­tări cu dl. Haiban recunoaște că din eroare a spus că a văzut pe d. Hui­dan acolo, cu d-sa se intîlnise in curte și că însoțit de el s’a suit in odaie. A mai spus incă, in urmă, că nu in odaie a găsit servitorii dar că i erau in coridor și că au intrat împreună cu iei. Urmînd ast­fel, d. Sterea arată cum toate faptele și împrejurările invocate de aparare sunt contrazise de insuși Maurisseau in diferitele depuneri ce se găsesc in dosar. Asupra responsabilităței, d. Sterea citează următoarea declarație a lui Maurisseau, din care se vede că nu numai că nu era sub imperiul teroa­re, ci din contra cu cugetul liniștit, cu mintea întreagă a comis crima. Relativ la focul tras asupra lui Bul­buc, iată ce spune Maurisseau: Când m ’a apucat de mâni, in lupta ce aveam cu el, am cugetat dacă trebue sau nu se-l împușc și definitiv am împușcat! Rezumînd dl. Sterea in aplauzele frenetice ale publicului din sală, cere juraților un verdict de condamnare. * * * Rechizitorul d-lui Procuror gen. Th. Mândru D-lor Jurați ! odioasele crime a a­­batelui Morisseau a indignat întreaga societate și ca dovadă aț­ auzit aplau­sele furtunoase care au acoperit ple­doariile părței civile și rechizitorul d-lui prim procuror. Nici o dată auditorul n’a fost mai numeros la un proces in fața cursei cu juri și ați văzut că nici dl. preșe­dinte n’a putut opri manifestația emo­­țiunii de care este cuprins acest au­ditor. Afacerea aceasta prezintă o gravi­tate excepțională de aceea trebue se ne facem cu toții datoria cu sfințenie, o greșală in această judecată ar atra­ge după ea doua consecinți fatale : Iatăi, desonoarea d-voastră, d-lor jurați căci s’ar confirma svonurile care au circulat, iar al doilea că țaranul s’ar perde încrederea in justiția a­­cestei țeri ! Nu voi vorbi despre crimele aces­tui preot, dar voi rezuma argumen­tele care s’au adus in apararea lui. Voi atinge in treacăt un punct care incă n’a fost aratat inaintea d-voastră și anume transferarea procesului de la Dorohoi la Iași. In general și a­­ceasta exista in principiul legislației tuturor țerilor civilizate, ca un crimi­nal se fie judecat de judecătorii lui naturali de persoanele din localitate in care s­a comis crima și aceasta pen­tru ca aceștia cunosc pe criminal, cu­nosc viața lui, cunosc toate împreju­rările. Aceasta este o favoare pentru inculpat, căci nu’l poate judeca mai drept de­căt acei care ’l cunosc? De ce a fugit Morisseau de judeca­ta curței cu juri din Dorohoi ? S’a invocat persecuția prefectului Mouruzi, mănia familiei de Barbure. De aceea am citat pe dl. Moruzi pen­tru ca se nu remăe nimic ne­contro­lat in convingerea d-voastră, cît pri­vește mînia familiei de Barbure, ați văzut că tocmai pe aceasta s’au ba­zat apararea. Prin urmare un de acestea a fugit Morisseau și a venit la Iași că pentru că aci nu’l cunoaște nimeni, unde o­­dioasele lui fapte sunt necunoscute și unde procurorul trebue să le facă ști­ute, iar apararea se lupte contra lui. Motivul pentru care Casația a ad­mis transferarea, a fost tocmai indig­narea prea mare care a produs in ju­dețul Dorohoi, odioasele crime a aces­tui preot ! Dar in acest proces am mai aflat ceva nou, ceva care nu s’a mai în­tâmplat până acum ! Am aflat d-lar că in acest proces catolicizatul a căutat se influențeze justiția. Am primit scrisori anonime care aratau că catolicii fac din ches­tia lui Morisseau, chestia catolicizmu­­lui in această țară. Am mai primit scrisori că jesuiții in școlile lor din Iași au căutat ca prin copii se influ­ențeze părinții in favoarea lui Mori­sseau sperînd că dintre aceștia vor cădea vnia la sorți in comisiunea ju­raților. S'a zis d-lor că s’au dat și bani ! Și n’aș fi spus poate nimic d-lor in aceasta privința, dacă n’aș fi văzut că jesuiții au mers pănă acolo in­căt se intervină chiar in timpul judecărei aces­tui proces, Vi s’a citit adresa monseniorului Jacquet, ați auzit’o, dar dânsul a avut grijă înainte de o trimete nouă sa­ o publice intr’un ziar din localitate, voind astfel se preseze mâna d-lui președinte! Prin această adresă D-lor, episcopul catolic Jacquet ne-a dat o deplină do­vadă că intr'adevăr el a spus lui Hen­ri de Barbure ce­ea ce tatal seu,, sub prestare de jurămînt a aratat inaintea d-voastră. Ați auzit cum sfârșește acest epis­cop scrisoarea sa: „Am încredere in justiția acestei țeri, am regretat insă că unele persoane au întrebuințat mij­loace­­ permise și ne permise pentru a impedica justiția să-și deie cuvîntul seu in aceasta afacere a procesului/ Cui se referă aceasta? In terminal precedent apararea lui Morisseau m’a acuzat pe mine și pe Moruzi că am căutat se­amănăm cu ori­ce preț ju­decarea procesului ! Dar amânarea s’a datorit unor îm­prejurări independente de voința noa­stră, s’a datorit lipsei martorilor care in majoritate sunt oameni sărăci și nu aveau cu ce veni; ca probă este că acum ministerul le’a plătit mijloacele de transport. Dar mijloace permise au fost acelea întrebuințate cu mama lui Parascan? Ați auzit pe un martor spunîndu-vă aci că dănsa n’a mai voit se d­e parte la proces fiind­că un avocat din Iași­ ea dat 500 lei și nu 3000 cum «e zisesă de aparare. V’a mai spus că dănsa a fost adusă in Iași prin Sucea­va, la episcopul Jacquet? Mijloace permise sunt acestea ? Mijloace permise sunt, că azi ma­ma lui Parascan este transportată pe­ste hotare și din acesta cauză n’a pu­tut fi adusă la proces? Iată dat D-lor că justiția și admi­nistrația acestei țări n’a putut lupta cu mijloacele de care dispune Mori­sseau. Face apoi teoria legitimei apărări care ’și are motivele de a exista atunci cînd se violența ori atac ori cînd acu­zatul se afla sub imperiul teroarei. în­suși abatele declară că nu i s’a făcut nici o violență. Și apoi teama de ceva nu putea avea loc de cît un odaie, sus și aici abatele nu lovește pe nimeni. Și apoi dacă era sub imperiul temerei nu era nici natural să se suie in tră­sură și să plece ? Dar nu, el se duce la Parascan, cu toate că pentru aceasta trebuie să devieze din drumul lui, să inconjoare trăsura. Iar mobilul ? Nu putea fi de­cît rez­­bunarea. Urmează apoi atacul contra lui Chi­­țan. Și aici mai poate fi legitimă a­­parare ? Cînd comiți o crimă și cînd vine cine­va să te aresteze, trebuie oare să’l ucizi, sub cuvînt că iești in legitimă aparare ? In acest atac, mai putem nega voința abatelui? (Ședința se suspendă pentru 10 mi­nute, după cererea d-lui procuror ge­neral). La redeschidere d. procuror gene­ral vorbește de scrisoarea produsă de d. Bădărău, a d-lui H. de Burbure că­­tră o superioară a unei școli, prin care d. Burbure declară că Parascan a pus mina pe Morisseau. Mai insă cu jurații­­ nu trebuie să se bazeze de­cît pe mărturii orale și nu scrise. Și apoi această scrisoare cu­prinde cuvintele așa cum le-au spus d. Barbure ? Ie permis să ne îndoim, dată fiind starea nenorocită in care se află. Răspunde apoi d-lui Misir, care a spus că dacă acuzarea nu poate arata care ie mobilul crimei, acuzația cade. Nu se așa că mobilul ie ceva mintal, in­tern, ascuns , bunul simț spune că ie de ajuns a vă dovedi că un acuzat a ucis, și un involuntar, că cu voință, fără ca să fiu ținut a vă arata mobilul, și de datoria dv. este a’l condamna. Căci pot exista mai multe mobile, dacă eu v’ași arată unul, apararea ar spune că mobilul poate fi altul; și de îndată ce există îndoială, dv. achitați; și a­­tunci multe crime ar rămînea nepe­depsite. Abatele e un om de un egoism fe­roce. Nici o faptă bună nu se poate cita in timpul de 11 ani; ni s’a adus niște scrisori, dar nouă ni se pare băn­­uibilă chiar aceasta păstrare de scri­sori, știa abatele că-i vor servi vre-o dată. Aceste scrisori nu dovedesc n­i­mic, cînd ne gîndim că abatele a știut să influențeze pe d-nii de Burbure chiar la facerea unui testament, de care dl Burbure nici n’a știut. Crima abatelui de odioasă, a ucis un om ca pe un epure, ori ce se invoacă in favoarea lui nu e scuză; vă rog, d-lor jurați, să observați că achitarea ar fi dezastroasă, că ați adeveri aceiea ce s’a spus pe nedrept că țăranii de la Derson ar fi putut să-l sfîșie și n’au făcut-o fiind­că au lasat ca justiția să-și facă datoria, dind astfel o dovadă că sunt oamenii? cei m­ai­ civilisați ași pu­tea aminti abatelui cum s’au purtat ță­ranii francezi anul trecut de la Aig­­ues-mortes. Cînd ei s’au condus așa, ce efect dezastruos ar avea asupra lor achitarea ? Sunteți indignați, dar stăpîniți-vă in­dignarea dar pedepsiți cu asprime, (a­plause îndelungate).♦ * * Dl Panu. Aceste aplause nu mă mișcă, dar de sigur că pe dl procuror general îl mișcă, fiind­că n’a avut nici­odată asemenea aplause. Prima acuzare ce se aduce abatelui ie că a fugit de jurații din Dorohoiu, fiind­că i era cunoscut de iei, a fugit abatele, dar de cneazul Moruzzi, și de atot­puternicia familiei Barbure. Se aduce o injurie juraților ieșeni, cînd li se spune cu regret că au fost preferați juraților din Dorohoiu, după cum li se face o injurie cînd li se dă a înțelege că achitarea s’ar datori fap­tului că au­ fost plătiți. De ce am fugit din Dorohoi am dat in Iași , am găsit o campanie, care ca toate campaniile pornite de cei ce le au inaugurat, se va întoarce îm­potriva acestuia. Dv. veți achita, (mur­mure in toată sala, și dezaprobări ; apl. pe banca avocaților apărărei). S’a zis că abatele ie violent, crud și pervers ; timp de 10 minunte, dl. Panu dovedește cu mult spirit și cu multă fineță că omorîrea cînelui care i se imputa abatelui, nu se datorește caracterului crud al abatelui. In realitate tot ce s’a imputat lui Moriseau era o legendă. S’a creat un alt Morisseau, un Morisseau conven­­țional, iar pedeapsa să se dea rea­lului Morisseau. Procesul se intre Burbure și Mori­sseau, iar Parascan și ceilalți sunt niște incidente nenorocite. Burbure e continuatorul la Dersca a faimosului Urinovschi, ucis de țarani, Exler, Haas, Sofie etc. au fost martori din domes­­ticitatea familiei Burbure, insuși Pa­­rascan­ie strein. — se rutean catolic, intrerupe dl. Aslan. — Dar rutenii nu ’s catolici, răs­punde zim­bind dl. Delavrancea. Toată afacerea se reduce la o cear­tă intre fam. Burbure și dintre preo­­tul iei catolic, fără ca să fie vorba de țaranii romîni Se reconstituiește viața abatelui, și nu se reconstituește viața fam. Burbure, de care el a trăit. E foarte explicabil cum Morisseau capata influența in fam. Burbure, in care bătrînul Burbure nu strălucea, prin nici-o inteligență deosebită, și de care d-na de Barbure, deși foarte in­teligentă și energică, dar extrem de bigotă. Vorbind de incidentul care a avut loc intre abate și Uhrinovschy, dl. Panu spune că ce adică abatele n’avea drept să se facă respectat de către „un petit monsieur“ ? Voind să explice cum sta ca testa­mentul spune că probabil d-na de Burbure neștiind cit datorește abate­lui, a lasat loc gol și după 2 3 zile a umplut golul ceia ce ne face să zi­cem că sunt două mîni ce l’a impe­­decat pe abate să nu scrie mai mult. Vorbind de modul cum s’a purtat cu țaranii, zice că nici n’a avut de a face de­cît cu oamenii de la prisacă și de la sparangă * * să se suspende­ze­(Dl. Panu cere dința). La­­ U­a ședința se redeschide și dl. Panu continuă : „Influența abatelui se datorea unor relații nepermise, ci puterei sale de preot catolic ; de aceia avea el influ­ența și in­fam. Barbure din Belgia. Dovadă cei 250,000 franci impumutari de la o mătușă din Belgia. In acest moment i se dă concediu, după ce i se regulează situația; in acest moment toate animositățile fa­miliei Barbure impotriva abatelui izbucnesc. I se dă abatelui 3 zile ca să plece , condițiile umilitoare in care i se dă concediu il mortifică pe abate, îl us­tură moralicește." Abatele nu putea urma sfaturile d-lui procuror gene­ral să plece din Daresca fiind­ că nu iera ca o slugă ori­care concediată, și fiind-că avea un rest de lucrur la d. Barbure. D. Panu caută ca să dovedească, nn aprobările colegilor săi de apă­rare, cum că sentimentul de care iera stăpînit Morisseau nu odaie, nu iera furia, ci teama. Și atunci Mo­risseau fuge. Insă —și aici ie punctul principal­­ ie urmărit. Și aici sunt de acord cu d. D­elavrancea.—Pardon, intrerupe­­ 1. Delavrancea a fost ur­mărit dar după primul foc (publi­cul aplaudă)­ — Pe dr. vă aplaudă acuma, adau­gă zimbind d. Delavrancea, „Uciderea lui Parascan nu se da­­torește rezbunărei, fiind-că, după cum a spus d. Misir nu te rezbuni de­cât pe egali și pe superiorii tăi. Atenei ce inseamnă acest proces și ce motiv are ? Ura lui Burbure contra abatelui; mărturii au fost dresați; numai Alexandru a Dumi­­troaiei și Bujor n’au fost din do­mesticitatea d-lui Bulbure. și aceia au depus alt­feliu. Cetește și d-sa scrisoarea, pe care d. Burbure ar fi scris’o superioarei institutului Sacre Coeur. Combate spusele procurorului ge­neral, in privința legitimei apărări, citind un alt articol teama, sub im­periul căreia se găsea, justifică o­­morul; dacă făcea alt­fel abatele, sera laș ; abatele nu voia să dea pen­tru a ucide, ci voia să dea pentru a scapa. In asemenea condiții Morisseau nu poate fi condemnat. Ați ascultat to­tul, dacă conștiința vă lasă, con­­damnați-1­­ dezaprobări in sală. * * * Ședința se ridică și Președintele anunță continuarea pentru oarele 8 jumătate noaptea. Ședința de noapte înainte de ședință Lume colosal de multă, toți se în­grămădesc pentru a lua un loc mai bun, pentru a auzi și a vedea mai bine. Întrebarea tuturora­ieste : „N­ achită ori nu ?“ Și răspunsurile variază de la om la om. Peste 500 de dame din inalta societate : profesori, medici, militari, studenți, iera in total un public cult, inteligent. In sfîrșit la oara 9 p. m. ședința se deschide. Se introduce acuzatul și ju­rații, cu greu se face liniște, pentru ca dl. Profiriu să facă apelul juraților. Se dă cuvîntul. Dl. Necolaide cere voie să ridice un glas de aparare pentru acuzat. Știu că se aricios să ucizi, dar că nobil să întinzi o mînă de ajutor unui nevinovat. Nu se vorba de cel ce a dispărut, aba­tele a putut ucide un om, doi trei și mai mulți indiferent (vii protestări), chestia­ne de a vedea dacă cel acuzat ie vinovat. In omorîrea unui om, îm­prejurările cad pe al II-lea plan (pro­testări), persoana acuzatului ie in pri­mul loc supusă discuției, culpabilitate unui om stă, rezidă, se află, se găsește repede in lucrarea pe care creerul a­­cuzatului a elaborat-o cu materia lui cenușie in momentul crimei. Pasiunele alterează personalitatea unui om, așa orbit complect a fost abatele, sub im­periul teroarei și a unei entități meta­fizice, cînd a comis acea fapta care a ridicat o ilegitimă indignare.­ (o voace). Ba­legitimă. Dl. Neeulaide declară că se coboară se așază, se pare se stabilește pe to­rtaiul faptelor. 11 ani Morisseau a făcut parte din familia Barbure, luînd parte la intristările și bucuriile ei (rîsete). Narează apoi faptele,, cunoscute ceti­torilor noștri. La un moment dat cere cîte­va mi­nute de odihnă pentru că deși pare liniștit, dar ie foarte emoționat (rîsete). După 44 secunde reîncepe a face un studiu psihologic din cele mai amă­nunțite asupra sufletului lui Morisseau. Mii de fantome trec pe dinaintea ochi­­­lor abatelui (rîsete). Explică omorul printr-un mecanism electric a unui manechin iresponsabil. Cu voacea pro­fund emoționata d-sa declară că nu se raliază nici la școala criminalistica veche (emoție mare in auditor) nici cu cea deterministă, nici cu cea italiană, (emoția in sală crește) ci declară că rămâne conservator (rîsete) cu școala veche a liberalului arbitru care e de­terminată de un mobil sensațional și nemoțional. N’am să vă rețin mai mult căci acolo unde este liber arbitru nu poate fi răspundere, și ori­ce motor afectul devine superbem, și fără efect determinat. Dar nu uitați că omul acesta este preot... (Murmure puternice in sală) are să o aștepte cu resignație căci are să fie pentru dînsul un decret D-xcesc (Rîsete și murmure îndelungata) Dar justiția care va urma va achita in contra murmurilor. (In sală se produce un murmur și mai puternic). Un incident D. Jurat Tufescu cere evacuarea sălii căci nu poate da verdictul sub presiu­nea „acestor bande“. D. Assan cere de asemenea evacuarea­­ salei, căci nu poate continua pledoaria. Un spectator. Chiemați armata !­­Președintele.—La cel dintîi semn de aprobare sau desaprobare, descrtez sala. Tufescu.—Semnalul a fost dat. Liniștea se restabilește și d. Aslan incepe a vorbi.* ♦ * D. Aslan incepe apărarea. Cînd T am văzut figurând printre apărători și noi ca și intreaga sală ne-am zis că cauza care o apără nu poate fi de­căt o cau­ Redeschidere .^U5J^a3BH88q501. F­­O­U­G­U­E­S Apa minerală naturală, toni-digestivă, reconstituantă ANEMIA—DYPEPSIA —DIABETUL De 4 secole isvorul Saint-Liger la Pougues este cel mai universal apreciat de către de tori CARAB­ANA Cea mai bună dintre apele purgative I SKHIÎTERES DE ARENDAT Moșia Zaboloteni, iod. lași, S lasa Turia, */1 oră depărtare e Bivolari, in întindere de 300 fălci. A se adresa la d-na gene­­­­ral Cerkez, str. Muselor No. 10.­­Owwwrwww. m. mini FOST INTERN al SPITALELOR din PARIS speciau­st In boule de copii Strada Academiei, No. 6 Primește de la oarele 2—4 p. m. Rectora D. CQITA de la Facu­t. de Medicina din Paris * ■­ Boale de Femei și Copii -Consultațiuni de la 2—5 p. m. Aleea Princesa Maria,—Iași. Vaccinările și Revaccinarile Sa fac numai pănă la 1 iuliu, cînd se vor suspenda pănă la 1 Septem­brie, din cauza căldurilor. Chemă­rile acasă se fac prin o cartă postală. Direcțiunea se află in str. Sf. Lazăr 62 Direcțiunea Inst Vaccinai face cunoscut că NU PLATITI -MAI SCUMP Numai 20 Bani Litru Gaz Garantat prima regulamentar Atăt la magaziile cît­­ și la căruțele mele care umblă prin oraș. Cu su­ma M. Ch. Nathansohn Str. Arcu No. 6 și Piața Halei Baiele Slănic“ (Moldova) Stabilment de Hydrotherapie Sub direcțiunea I Doctor Fetstia. Reluând din nou direcțiunea aces­tui stabiliment rog pa clienții mei a mă onora cu prezența lor. Deschiderea sezonului la 1 Iunie. We ” afSa“. na- Vestire No. dr. Bor­ecaL 4.—A se adresa la dl. BULE STRU­IGA (lingă Tirgu Frumos) Au posiție splendidă, in pădure se­culară, sunt luminate cu electricitate. in camere mobilate și sat la 10 min. camere izolate in pădure cu bucătărie și mobilate ori nemobilate. I. Băi de pucioasă, foarte tari, con­tra reumatismului sifilisului, scro­­fulei, sciotitei, gutei și tuturor aprinderilor vechi. II. Idroterapie după toate regulele moderne, contra neuro-astoniei și ori­cărei slăbiciuni mai ales că se combină cu cura de apă de fier b­i­­carbonată ce are Strunga; HL Instalațiuni de aer comprimat contra asmei, boalelor de git și de urechi. Tecnica Idroterapiei se exe­cută de­­ lt.GRIGOROVIU asistent in stabilimentul de Idroterapie al d-lui Winternite din Vie­na. Massori speciali. D. Profesor dr. Bogdan de la Univer­sitatea din Iași dirigiază băile. D. Profesor dr. N. Manolescu cu­rează boalele de ochi și urechi. Băile se deschid la 15 Iunie. Tot soiul de petreceri: orchestră din București. Informațiuni Str. Teilor 32, București, de la 4-6 p. m. LA FARMACIA­ CURȚEI REGALE Frații Dr. Konya on CurQÎ f m ji­­isiun proaspete din 1898 direct de la surse respective și s-au regulat transporturi nouă in scurte intervale. Frații Konya Medic Kromin Dr. J.WASSERMANN fost medic la spital Allgemeines Krankenhaus DIN V1E N A Actualminte Karlsbad Blauer Schlüssel, Alte Wiese 'p eTre Ian gules cu' lagriaer Sil-vic Inși. Strada Sf. Athanasie No. 1. Se angajează a face măsurători de moșii și păduri. Amenajamente de păduri, supravegheri de exploatări de păduri. Instalări de ferestrăe, cu­­rasuri, estimațiuni, expertize și ori­ce lucrări atingătoare de ramura Silvi­­culturei. DE VENPARE Locuri Parcelate PERLA 1 LEU ȘI 50 BANI METRU PĂ­TRAT PANA LA 50 BANI PE MALUL MAREI NEGRE ȘI LACUL TECHIR­GHIOL In condițiuni de plată foarte avantagioase adica in timp de 4 ani in 16 rate trimestriale Întreaga această localitate este foarte mult căutată din causa că a­ fost recunoscută de autoritățile sanitare ca cea mai salubră din toată Dobro­­gea, atăt ca climă căt și pentru calita­tea­­ apei lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din București a construit un Spital Maritim (Sanatorium). Ori­ce informațiuni prrcum și pen­­tru plenul de situațiune al acestei localități i-l vor trimite franco la cerere de cătră proprietarul. D-nul 1. Movilă DE ARENDAT­ATÜ trești din județul Iași la 1 ora de­părtare de la gara Ungheni și 2 ore­i de la Iași. A se adresa la dl. I. Bu­­iucliu str. Veche 26.

Next