Evenimentul, iulie-septembrie 1898 (Anul 6, nr. 1565-1637)
1898-08-05 / nr. 1594
ANUL AL VI-lea No 1594 ABONAMENTE înainte pe un an . » 6 luni . » ., 2 luni . In străinătate un an REDACȚIA LA TIPOGRAFIA 1 evenimentul* STRADA LAPUsNEANU No. 44 Iași EDIȚIA IV-a > wMBmsmmrnmwmmmmmm wemșimm Lei 24— 12-6-3-9 Un număr 10 bani EVENIMENTULUI A. MAI Hv| ZIAR COTIDIAN MERCURI 5 AUGUST 1898 Anunciuri, inserții și Reclam» Pe pagina 1 linia garmond Lei 4— * »» i* Jt >» ,. 2 [UNK]» i* I0 »> .. .>" 50 .. i» IV « i, „ 25 Manuscrisurile nu se manoiesc. Un numar vechi 319 Ifani ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ HOTEL TRAIAN LA CATUL Mu mm. de trai Administrația „Evenimentului“ pentru a face o înlesnire cetitorilor săi, primește cu începere de a teunie curent abonamente de viligiatură cu următoarele prețuri: Pentru o lună . . lei 3 . 15 zile. .. .lei 1.80 Ori ce cereri de asemenea abonamente trebuiesc a fi întovărășite de costul lor in timbre sau mandate poștale. Schimbările de adrese se vor face cunoscute prin o cartă poștală. Premii gratuite abonaților „EVENVIMENTUL VI“ Administrația ziarului,,Evenimentul", care îți dă toate silințele pentru a face inlesnițele cele mai mari abonaților săi, e fericită a anunța că, in urma unui angajament, poate oferi cu începere de la 1 Iulie o frumoasă serie de premii abonaților săi pentru un an. Aceste premii cari au o valoare comercială însemnată sunt expuse in vitrinele tatei de depeși, a,,Evenimentului“ și fac obiectul admirațiunei tuturor. Bată premiile,din care fie ce abonat a si poate alege după plăcere obiectul îe-t convine. ji, un frumos și elegant cartel de mătușă, neagră sau albă. Mănunchiul variat si foarte elegant, bățul intreg de fer. Ultimul model atît pentru domni cit și pentru doamne. Aceste cartele se vînd in comerciu cu prețul de 10-12 lei. 2). Una pereche perdele de stofă, cu franșuri, pentru ferești model „Algerinne“, lungimea 3 m. jum. Culoarea roșie închis cu dungi albastre și filigrame de aur. 3). O frumoasă tavă de bolți model Ludvic al XV cizelată și ghioșată, pentru cărți de visită sau pentru fructe. Această bucată de jurargie este o capodopera și are o valoare de cel puțin 15 lei. 4). O solniță mecanică, de realiz și cristal care presoară singură sarea in bucate, ultima noutate de la expoziția din Viena, din anul curent. 5). Un degitar de argint veritabil, titlul 18 carate vertificat cu virful de cornalină. Pe simpla distanța de abonament, administrația noastră, eliberează in mod gratuit unul din aceste obiecte, iar costul unui abonament pe un an este de 28 lei. A. B. Reamintim cu această ocaziune că grație dispozițiunelor luate de administrația noastră, abonații nu mai primesc ziarul a doua zi după aparițiune, cum se obicinuea pană azi, ci „Evenimentul“ ediția IV este distribuit la oarele 5 fiecărui abonat chiar in ziua aparițiunei ziarului. Abonații din provincie cari doresc a primi premiile noastre gratuite sunt rugați a trimete pe lingă costul abonamentului de 28 lei, suma de 1 fr. 50 l. spese de transport indicîndu-ne și premiul ales COJVBPLlCATItJNV GRAVI Dar liniștea in lăuntru suntem departe a o avea, ba nici macar siguranța zilei de mîine. Țara înșelată mișelește in toate speranțele ei, e nerăbdătoare de a se vedea scăpată de regimul barbar de jaf și risipă care o dominează azi. Fie ce oră aduce cu sine o nouă nelegiuire, fie ce clipă face pe cetățeni să scoată un nou strigăt de protestare inpotriva hunilor care au acaparat puterea prin samavolnicie, înșelăciune și rea credință. Dar mîine ce ne așteaptă ? In contra voinței unanime a țerei, ungurul Sturza continue a deține puterea și proedează a se menține incă, hotărît poate a preface țara intr’un loc de singe pentru a-și asigura incă un timp de jaf. Dar sătuli cum sunt cetățenii sunt deciși a-și apăra vieața și averea pănă la ultima extremitate, hotărîți a răspunde nelegiuiților de la guvern și să-i alunge de la cîrmă ca niște netrebnici și răifăcători. Se poate insă intimpia ca insuși Regele, ca bun diplomat și bun cetățean, luând in seamă toate împrejurările va pofti binișor pe Sturza afară, pentru a dobîndi astfel liniștea atît de trebuitoare țerei. Regele făcînd astfel va fi perfect constituțional, căci de demult incă țara a retras mandatul ce intr’un moment de uitare il dase lui Sturza. II. Duplicatului grave Știrile date eri de Evenimentul arată că avem să ne așteptăm dintr’o zi in alta la niște complicațiuni grave, a cărora consecințe nu se pot incă aprecia. In neputință de a putea da deslușiri mai amănunțite, ținem insă să asigurăm pe cetitorii noștri că informațiunele ce le-am dat sunt de autenticitatea cea mai absolută și le ținem dintr’un isvor mai presus de orice îndoială. Mai mult chiar, una dintre știrile date de noi cu privire la tratatul intre Bulgaria și Muntenegru e zi pe deplin confirmată de L’Eclair, cunoscutul ziar francez. Tratatul Bulgaro-Muntenegrean nu arată că visita Regelui Carol la Peterhof n’a avut caracterul unei visite de curtoasie, ci un scop politic, acela de a se obține aderarea Regelui nostru la sus numitul tratat și a avea astfel concursul României la orice eventualitate. Și chestia e destul de gravă. După cum am arătat acest tratat are ca țintă lupta in contra Serbiei, și mișcarea se crede că nu poate intărzia. Numai aceasta explică măsurile militare ce se iau la noi, măsuri care arată pănă la evidență că pericolul ce bate la ușă e mare și că trebue să fim gata pentru orice împrejurare. In altă direcțiune situația nu i e mai puțin gravă. După resboiul Spano-American, pare că va veni mai curînd de cum se crede resboiul Anglo-Rus. Pretextul e și găsit in rivalitatea ce s’a născut intre aceste două țări mari, cu prilejul impărțirei Chinei. Fiecare din ele caută să aibă întâietatea și să înghită partea cea mai mare și se înțelege de aci ca rezultat neințelegerele vor da negreșit naștere viitorului răsboiu. Deja ambele țări au luat toate măsurile pentru a-și intări fiptele, iar in Rusia se va ținea peste cîteva zile un mare congres militar, pe care puterile il așteapta cu o mare doză de îngrijire, căci prevăd o mare schimbare in politica generală de azi. Oricum avem tot dreptul să fim îngrijiți. Chiar dacă pentru moment diplomația europeană va reuși să îndepărteze pericolul, e totuși bine știut că i e inevitabil și că el poate isbucni, cînd mai puțin se vor aștepta. Prin posițiunea geografică, prin puterea sa cîștigată prin victorii strălucite, România e azi menită a juca un rol din cele mai importante și viitoarea conflagrațiune trebuie s-o găsească liniștită in lăuntru și asigurată din punctul de vedere militar. D-ra Mița Piatra-N. Numele de botez e Maria, dar in familie prietenii și in urma top cunoscuții au obicinuit s'o numească : Mița. Statura inaltă și sveltă ; talia de o frumuseță rară ; capul lipsit de tresătură regulata, dar fermecător in ensembla ; parul bogat și totdeauna frizat după ultima modă; dinții foarte ingrijit, gingășia , dexteritatea ce respiră, o fac să fie... Mita cea frumoasă. Nu vă spui orașul care a văzut-o născundu-se de teamă să nu’mi aprind pe ’n cap. E de ajuns cuvintul Mita ca toți acei ce au vezut-o odată numai să știe despre cine-i vorba. Afară de calitățile fisice mai are și o comoară de calități morale. Așa e foarte instruită și citită. Are multă idee din musică » 1 , căntind chiar prea bine din voce. La bal e o adevărata , Therprichore, și cavalerilor cărora le acorda un dans ’1 au de pomenit. Ce să vă mai spui ? Da, ca virf la aceste toate se îmbracă de minune de bine. Caracteristica E pesimistă. Emil GREVE Cardiff August. Directorii mai multor mine de cărbuni și lucrătorii au început negocierile pentru a ajunge la un aranjament asupra salatelor. Se crede că in curînd grevele cari durează deja de mai mult timp, vor lua sfîrșit. __ REPORTAU IU Cronica agricolă Situațiunea agricolă Nimic remarcabil in situațiunea agricolă. Căldurile au fost favorabile secerei spicoaselor care e sfârșită. Trberișul urmează cu activitate. Ploi n’au căzut aproape de loc in luna trecută și ogoare abia au inceput a se face pe ici pe colo. Grâu s’a făcut anul acesta mult și bun ; de asemenea și recolta celorlalte spinoase a eșit bună. Lanurile de porumb stau minunat și n’au suferit de secetă. Recolta promite a fi abundentă și a porumbului, totuși de acum înainte ar mai trebui puțină ploaie. In două cuvinte : anul agricol 1897 98 va fi trecut printre anii buni ai Romăniei. Situațiunea comercială In a doua jumătate a lunei Iulie situația pieții noastre comerciale a fost in general calmă. In ziua de 27 însă s’a notat o mică animație in portul Brăilei pentru grăne și o ameliorare de 10 —15 bani la hectolitru, fiind o cerere mai bună pentru export. Spre sfirșitul lunii venind din străinatate știri puțin încurajatoare, piața noastră comercială a devenit din nou calmă și cu prețuri spre cădere pentru toate articolele fără excepție. Grănele și oarzele au scăzut cu 40 - 50 lei la vagon. Orzul de nutreț bun a obținut 800 890 lei vagonul, cel de calitate mai fină 850 860 lei; secara, după calitate, 950 1000 lei ; grâul curat și bun 1325 1350 lei, celelalte calități între 1700 și 1280 lei; ovășul, 850 880 lei vagonul. Navlurile șlepurilor sunt in urcare Recolta rapiței Dacă recolta noastră de rapiță a fost aproape perdută, apoi nici celelalte țări europene nu stau mult mai bine cu recolta acestei plante uleioase. In Rusia și in Ungaria recolta rapiței nu e de loc satisfăcătoare. In Franța resultatele obținute sunt foarte slabe ; numai Germania are o recoltă mai abundentă, dar ușoară și inferioară in ce privește calitatea. Noi am avut anul trecut un export de 40,000 tone de rapiță, iar Ungari- 20,000 tone, pe cînd in anul acesta exportul nostru va fi abia de 3000 tone și tot cam atît și al Ungariei. Din contra, exportul Indiei a fost anul trecut de 74,000 tone, iar anul acesta va fi de 101,500 tone. Cu tot acest export al Indiei, anul acesta Europa va rămîne cu un deficit de 23,500 tone de rapiță. Relativ la exportul făinurilor La cel din urmă congres al morarilor Ruși, zice Amicul Agricultorului ținut in Petersburg, s’a luat o decisiune privitor la exportarea făinurilor de care ar trebui să țină samă industriașii noștri și pe cât se poate chiar să imiteze exemplul concurenților lor Rușia să facă exportul mai lesnicios și ca să’i desvolte importanța, in Petersburg s’a decis să se ia o înțelegere cu o Bancă rusă sau streină care să înființeze agenții atît in Rusia cît și în streinatate Misiunea acestor agenții va fi să expedieze făina din porturile rusești in streinatete, să achite cheltuelele de transport, să vînză produsele după ordinile morarilor și să transmită acestora banii, scăzind cheltuelile. Agențiile vor mai fi însărcinate să studieze condițiile locale de desfacere a produselor rusești, să informeze pe morari de tot ce-i poate interesa, și se caute mijloacele cele mai nemerite pentru a asigura supremația mărfii rusești. O drama oribila New York 11 August. Un polițist, intr’un acces de furie, a tras mai multe focuri de revolver asupra soției sale, a mamei și a copiilor săi. Copii au murit iar celelalte două victime sunt intr’o stare desperată. Ucigașul s’a sinucis in urmă. Cetățeni conșcienți Sunt cetățeni cari sunt conșcienți de datoria lor, cari nu permit ca toți șarlatanii să-și bată joc de interesele lor, fără ca să protesteze, fără ca să-și apere cu tărie drepturile lor. Un astfel exemplu de curaj civic U au dat zilele acestea cetățenii din Marsilia in următorele împrejurări: Consiliul comunal din acel oraș dăduse in exploatare, o nouă linie de tramvai, vechei societăți de tramvai, fără a-și mai da osteneală de a ține o nouă licitație publică, care negreșit ar fi avut ca rezultat oarecari avantagii mai mari atât pentru comună cât și pentru cetățeni. Dar se î nșelase consiliul crezând că cetățenii vor consimți la faptul îndeplinit. Și un adevăr a fost indeajuns un singur protest al unui ziar local, pentru ca lucrurile să aibă o schimbare. In adevăr, după două zile s’a ținut un mare meeting, la care a luat parte intreaga populațiune. După ce cățiva oratori s’au succedat la comună, s’a adoptat o resoluție prin care se protestează in contra celor făcute și se cere consiliului comunal de a reveni asupra votului dat și să decidă o licitație publică pentru noua concesiune. Bravo cetățeni ! Dacă și ieșenii ar fii urmat in diferite ocazii exemplul celor din Marsilia, de demult sermanul nostru oraș ar fi scăpat de banda de haiduci care o exploatează. E V. Amor și cloroform Dl. M. I. Rentier, din Boulogne-sur- Saine, făcu la Treport, cunoștință cu o tânără și frumoasă femee de care se și inamioră. Pe cînd se întorcea cu dînsa la Paris, el adormi profund și nu se trezi decît a doua seară intr’un spital. Tînăra și frumoasa femeie dispăruse după ce buzunări pe adoratorul ei in timpul somnului. 3)eu atîta timp De-atita timp de cindlecat in nesfirsitul haos, Mărit-ai chinul meu și-ai pus Durerilor adaos. Și trist privesc ca să te văd in calea mea pustie, Dar, ca nălucă inii apari in nopi de insomnie, Și blind te-upleci sa cap desmierzi Cind totul e hi repaos. Dar când m’avertit să te cuprind, Tu iar te ’nai in haos. Albii Taxele telegrafice Chestiunea taxelor telegrafice pentru presă, ocupă deja de cîtva timp guvernul Francez. Propunerea pentru reducerea acelor taxe, propunere care s’a făcut la conferințele telegrafice din Paris, n’au avut nici un rezultat și cam aceeași soartă au avut și la conferința din Budapesta cu o mică atenuare și anume acea că țerile interesate pot dacă cred necesar se conchidă la oarecare negocieri particulare. Profitînd de această latitudine, guvernul francez a inceput negocieri spre a obținea pentru relațiunele Europene, aceeași extenziune care s’a acordat corespondenței de presă in interiorul teritoriului. încercările par a cîștiga teren căci deja Spania și Luxemburgul s’au asociat acestei propuneri și in curînd tratatele vor fi semnate. Tratatele preparate in acest sens de ministerul comerciului prevăd admiterea de agenții de publicitate după noul tarif. Se speră că in curînd și celelalte state vor adera la această însemnată reformă. Wies regala Miel Regina Englit§rei a numit rege al Indiei pe dl. George Curzon. DRAMELE GELOZIEI O dramă a geloziei s’a intîmplat zilele acestea la Paris, in strada Villete. Un lucrător numit Pierre Fraisse, de 27 ani, curtase mai de mult o fată numită Eugenia Demonteil, de 19 ani și care locuia in pasagiul Flandre. Ea deveni in scurt timp amanta lui, dar după un an dînsul o părăsi pentru altă femeie. Fata, auzind că amantul ei întreținea relațiuni amoroase cu o tînără modistă, așteptă intr’o seară pe bulevardul Villete pe unde știa că trebue se treacă înamorații. Pe la carele , ea îi găsi venind și atunci furioasă se arunca asupra lor și le aruncă in față conținutul unui butelii cu vitriol. Liquidul atinse pe ambii atît pe față cît și pe piept producîndu-le arsuri grave. Resbunătoarea s’a predat de bună voe autorităților ear victimile au fost duse la spital. "mișei... Mărturisim că deși noi am înregistrat faptul, totuși n’am crezut că administrația comunală va merge cu inșenie pănă intr’atîta» Incit să steie la primărie in contra textului precis a legei. Se știe că odată demisiunea d-lui Colonel Botez primită de ministrul de interne, consiliul comunal s’a descomplectat și după art. 22 din legea pentru alegerea consiliului comunal se decretează disolvarea lui. Dl. Gane insă pentru a se menține ln Primărie, a decis a nu convoca consiliul pănă la sfirșitul lunei Octombrie și abia atunci să ieie act de demisia d-l ui Colonel Botez și să decreteze alegerile de comună pentru Noembrie, cînd ele sunt de fapt. Legea insă e categorică, azi administrația comunală nu mai are dreptul să steie la Primărie, căci întregul consiliu fiind după lege disolvat, o comisie interimară trebue să-i ieie locul. Administrația comunală crede că un truc ceia ce face, pe cind in realitate este o mișelie. Ev. se ceti pe pagina a 2-a Deraierea trenului accelerat. FOIȚA EVENIMENTULUI 79 INTRIGA ȘI CRIMĂ Partea II-a XII Pauline, zicem care nu mai trăia, care nu mai putea de neliniște, auzi o lovitură in ușă. Scoase țipăt, se duse să deschidă și se găsi in brațele doctorului Bertand. Am o decepție și neliniștea iei crescu incă mai mult, cu tote că fu foarte fericită că-și vedea prietinul. Acesta o luă de măni și zise: — Am aflat tot... M’am temut să nu faci vre-o borobeață și am venit... — Știi, zise Pauline, că mi s’a răpit copilul ? Că vecinul meu, prietinul nostru se bate ? — Cu cine ? — Cu bărbatul meu. — Când? — In astă dimineață... chiar acuma. Trebuie să fii mântuit. Și n’am nici o știre. Sunt strașnic de neliniștită... Nu mai trăiesc... Cănd ai bătut in ușă, credem că iei ie. Dacă marchizul se omorît atunci copilul îmi este înapoiat. Desigur. Intraseră in apartament. Doctorul părea urmărit de ceia ce i se spunea... Iei zise : — Nu, nu știam asta... Marchizul se bate... Și pentru ce? Ah! dacă ar muri un duiel! — Așa ie că și d-ta ’i dorești mortea ? — Are să fie o canalie mai puțin pe lumea asta... Dar pentru ce se bate ? — Ți-am vorbit meu in scrisorile mele de un pictor. — Care se arata bun pentru d-ta și pentru Marc. — Da, și care iera un prietin pentru noi. Inchipuiește-ți, marchizul a spus că ie amantul meu. Și a făcut ca să se constate aceasta in procesul-verbal ce s’a încheiat cănd a venit să-mi ieie fiul. — Ce infamie! murmură doctorul. — Dl. Ardini a protestat. L’a stopit pe ticălosul drept in față și acuma se bat... — Cu ce ? Nu ști ? — Nu... nu m’a informat de amănunte , dar văd că nu se întoarce și mi-i e frică !... --- Unde se bat ? — Nu știu. — Au fost poate departe. - Să așteptăm. Doctorul, care părea foarte obosit, se puse pe un scaun. Ah ! sărmana mea prietină, zise iei, luănd-o de mănă, căt ai trebuit să suferi!... Nici nu știu dacă mai trăiesc incă... Ași fi vrut mai degrabă să fiu moartă, dar mă gândesc că dacă ași fi moartă, n’ași mai vedea pe fiul meu, pe cănd dacă trăiesc, tot mai am puțină nădejde... M’am rugat atăta pentru dl. Ardini! — Da, zise doctorul are să fie o soluție , dar chiar dacă marchizul n’are să fie o soluție , dar chiar dacă marchizul n’are să fie omorît, tot mai putem lupta incă. — Cum ? — Trebuie să descoperim dovezile crimei acestui om și să-l acuzăm față cu toată lumea că a omorît pe Guy... — Dar unde se găsim dovezi ? — O să căutăm. Soarta ne va favoriza poate. Poate că pe viitor n’are să-i mai meargă acestui pungaș... Am revenit repede să te înștiințez de asta și ca să-ți spun spun să nu mai te desperezi așa de strașnic. — Dar cum ai aflat?... — Am aflat de sosirea lui Marc la castel. — Da. A sosit ieri împreună cu Santin. — L’ai văzut ? — Nu... NI păzesc bine. Dar am aflat. Am mai aflat că marchizul a rămas la Paris, fără îndoială pentru duielul acesta de care îmi vorbești și ieu am placat atunci ca să te măngăi, ca să-ți dau putere și curaj. Pauline ’i strînse măna. —■ Da, zise rea, voiu avea curaj... Acuma, cănd știu unde se află copilul meu, vreau să mă duc să-l văd. — Vom pleca împreună, indată ce vom ști. Ai dreptate. In acest moment se auzi un vuiet pe scări, un vuiet de pași și de glasuri. — Pauline se făcu palidă. — Ie iei, zise rea. Alergă in coridor, se plecă spre scară și scoase un țipăt îngrozitor. Zărise pe o targă pe care o stau cu greu, un om întins, vânăt, avănd toate lenjurile din jurul lui pline cu sînge... Iera Ardini care iera rănit sau poate mort...Va urmai. Ho casele din str. Albî-UÖ VolszaiLnetz No. 7) compuse din doua clădiri. Casa este afectată la credit. Inform, la d. E. I. Brumer.