Evenimentul, noembrie-decembrie 1900 - ianuarie 1901 (Anul 8, nr. 216-280)

1900-11-25 / nr. 235

No. 235 T Iași. Dar două Universități într-o țară de șase milioane, nu numai că nu sunt prea multe, dar sunt chiar ne­cesare, mai ales pentru a menținea emulațiunea, pentru a face ca învă­­țămîntul înalt să nu lineezască. A se desființa sau a se îngusta macar sfera de activitate a Universităței din Iași, ar însemna a se coborî nivelul întregului învățămînt superior din Romănia. Apoi un centru de învățămînt su­perior, nu are o adevarată valoare culturala, de­cît atunci cînd cuprinde în el complexul tuturor cunoștinți­­lor înalte teoretice. Țările civilisate au în Universitățile lor întrunite toate facultățile. Singură Franța, care avea sistemul facultăților singulare, răs­­pîndite în deosebite centre, acuma a adoptat și ea pe acel al Universită­ților complecte. In adevăr, o sferă de cugetare, îndeplinește, susține și îndreaptă pe cele­l­alte, mai ales în timpurile noastre de cultură unitară științifică, care caută să topească în­tr’un singur cristal, toate fețele sub care se poate cunoaște lumea. —-----------—­*apoc»e——---------­ (Va urma). Buletin Parlamentar CAMERA în ședința de ieri­boi ascultă cu multă răbdare o lungă chelie a d-lui Pallade care ș’a des­­voltat interpelarea relativă la așa nu­mitele torturi din Rîmnicul-Sarat După ce a terminat bine de asu dat d. Pallade, se ridică d. ministru de justiție și cere să se dea cuvin­tul tuturor celor înscriși în discuție, pentru ca să poată răspunde tuturor odată. Se dă cuvîntul d-lui Panu. D. George Panu spune că răscoa­lele din anul acesta, se datoresc ne­­chibzuinței guvernului, care a venit cu un impozit vexatoriu, care s’a a­­mestecat în fabricația țuicei în loc să se mărginească la țuica fabricată. „Este sigur că țăranii nu se re­voltă contra impozitelor cari nu sunt vexatorii, ci numai oneroase“. Ora­torul face o comparație între mani­festația orășenească din strada lenei și manifestațiile țuicarilor din dife­rite sate și observă că guvernul a acut față de țăranii nemulțumiți ceia ce n’ar fi indrăsnit să facă față de orășeni. D. Panu observă că sîngele țărănesc nu s’a vărsat pentru per­ceperea impozitului ci numai pentru pregătirea perceperei lui. Terminînd, d. Panu zice, că nenorocirea de anul acesta trebuie să fie de învățătură și sfătuește guvernul să facă justiție căci numai așa își va degaja răspun­derea de faptele acelora cari își bat joc de gradul lor, de țară și de gu­vern. (Aplauze). D. Titu Maiorescu, ministrul jus­tiției răspunde d-lui Panu că nu e faptă de conservator a legitima o răzvrătire contra legei, care trebuia să se aplice cu ori­ce preț. Răspunzînd d-lui Palade, d. mi­nistru declară că guvernul nu are intenție să acopere infracțiunile a­­duse legei de către funcționarii, cari nu pot obliga pe guvern, la răspun­dere. Vorbind despre torturile de la Bordești, d. ministru citește rapor­tul confidențial ce i s’a înaintat, de procurorul Sărățeanu. Prin acest raport se afirmă că la Bordești au fost bătuți țăranii din ordinul generalului Comăneanu, care a declarat că bătaia aceea avea meni­rea să puie capăt revoluțiunei. Pro­curorul Sărățeanu mai afirmă că n’a primit reclamațiuni, și chiar bătuții au declarat că nu au pretențiuni (ilaritate). D. ministru tăgăduește că ar fi fost torturi după înțelesul literar al cuvîntului; au fost simple bătăi, ceea­­ce este alt­ceva, căci ele n’au avut de scop de­cît curmarea turburări­­lor. In ori­ ce caz, zice d. ministru, guvernul întreg reprobă fapta d-lui general Comăneanu și deja a dat a­­cestui general pedeapsa disciplinară, admonestațiunea. D. general Lahovari repetă că un om de Stat, ca d. Palade vorbește cu înverșunare și fără respect pentru o­fițerii superiori, care au scuza că n’au voit să împuște pe țărani ci s’au gîndit că era mai bine să le dea o simplă corecțiune (aplause). D. ministru de războiu roagă a­­dunarea, să considere destulă pedeap­să blamul public care s’a dat d-lui general Comăneanu (aplause). Se cere închiderea discuției, d. G. Dobrescu vorbește contra, discuția se închide. Ședința se ridică la ora 6 și 40 minute.­ LA SENAT a intrat în discuție publică, transacția dintre guvern și moștenitorii dei. Episcop Ghenadie Enăceanu. După o desbatere vie în care au luat parte d-nii Tocilescu, d. mini­stru Arion, Epureanu și Porumbaru, proiectul a fost cu mare majoritate admis de Senat.­­*oco*­ INFORMAȚII DIN LOCALITATE D-na Clara Rotariu a fost numită în postul de învăță­toare la școala din comuna Sculeni.­­K EVENIMENTUL La Cameră s’a împărțit următorul proect de lege: „Art. 1. Să nu se mai primească ca bursieri în inter­natele Statului: licee, seminarii, școli normale, școli militare, institutele de farmacie, medicină, școala de poduri și șosele, decît fii de romîni, născuți sau naturalizați romîni. Art. Direcțiunile școalelor res­pective vor cere, între alte acte și un certificat eliberat de primăriile res­­pective, doveditor de calitatea de ce­tățean român“. Asupra acestui proect de lege, d. deputat Gh. Ghibănescu a făcut ur­mătorul raport: Domnilor Deputați, Comitetul delegaților, compus din D-nii: Capșa V. pentru secția II; Orovenu Iosef „ „ III. Michiu Pavel „ „ IV. Cancicov V. „ „ V. Cihoski St. „ „ VI. Ulubeanu Anghel „ „ VII și subsemnatul pentru secția 1, luînd în desbatere propunerea, pornită din i­­nițiativă parlamentară, a admis’o în unanimitate, pentru următoarele mo­tive:. Invățămîntul public din Romînia e liber, adică îi poate primi ori și cine, fie romîn, ori străin. Consti­tuția de la 1866, prin art...., a pro­clamat acest principiu, adăugind încă și atributul de gratuit, iar pentru cel primar și insușirea de a fi obligator. Statul român ’și-a luat asupră’și sar­cina preîntimpinării tuturor cheltu­­elilor cu referința la învățămînt, de­pășind prin aceasta pe bătrinele State ale Occidentului, cari au ajuns la fasa de a arunca o parte din ase­menea cheltueli și pe seama familiei. Nu vom atinge aici interpretarea ce cu dreptul s’a dat acestui prin­cipiu de lege din pactul nostru fun­damental, că adică gratuitatea învă­țămintului primar e numai pentru fiii de cetățeni romîni, extinzindu-se mai apoi și asupra învățămîntului secun­dar în ceea ce privește preintimpina­­rea cheltuelilor cursurilor de repeti­ție, biblioteci, material didactic, etc., pentru care Statul va incasa de la ori­ce elev 48 lei pentru gimnazii și 72 lei pentru licee. Libertatea învățămîntului era de fapt îndeplinită la noi cu mult îna­inte de 1866 , căci in evoluția învă­țămîntului public, cel care a rupt lanțurile de clasă a fost nemuritorul Veniamin Costaki, cu deschiderea ce­lui întăiu institut de cultură secun­dară românească : Seminarul Socola 1804- Școala națională a lui Gh. La­­zăr, Gh. Asaki și Eliade Rădulescu a lățit brazda începută de Veniamin și Eforia școalelor după vremuri, pen­tru a spori avîntul către carte­a ce­lor lipsiți de mijloace, a subvenit prin diferite stipendii a înlesni și ce­lor fără dare de mînă învățătura cărței. Școala centrală de fete din Iași în­cepe a avea stipendiste încă din 1837 iar Academia Mihăileană, cum și co­legiul Sf. Sava au ca stipendiști e­levi chiar de la înființarea lor.­­Era o operă grea îndrumarea elementelor tinere spre învățămînt. Nevoile sta­tului creșteau în mod vădit și mari erau golurile în rîndurile funcționa­rilor destoinici în ale cărței. Și bine s’a făcut ce s’a făcut. Nu numai că s’a pus la îndemîna cui putea învă­țătura cărței, cu profesori aduși de la Blaj, dar s’a dat și burse ca fiii de văduve, de mici negustori și mai ales fiii de preot să poată învăța carte. Pătura de azi, care o vedem la cîrmă, numără în finul ei foarte mulți membri cari nu-și datoresc ceea ce sunt de­cît munificienței largi a Sta­tului în deschiderea porților școalei cum și în procurarea mijloacelor materiale de învățătură Se împline­ște acum suta de ani de cînd avem învățămînt secundar și încă e între­barea dacă Statul a ajuns la mo­mentul de a’și închide pentru tot­­dea­una larga sa dărnicie. Dacă pen­tru licee și gimnasii internatele ar fi un lux, pentru școale e o necesitate. Azi Statul n’are in vedere numai Înlesnirea celor nevoiași la învăță­tură, prin procurare de mijloace de craiu, prin burse, ci caută a’și or­ganisa mai bine învățămîntul spe­cial, cum și a’și asigura o mai bună selecțiune în recrutarea personalului trebuitor. Educația profesională, potrivit ca­rierei ce o va îmbrățișa, mai bine se face în regimul internatului, unde Statul e chemat a da unora burse altora semi-burse, iar de la alții a în­casa taxele de solvență. Dar Statul, acordînd burse, trebue să nu piardă din vedere că bursa re­­prezintă o munca romînească și, ca atare, e chemată a înlesni prepararea spre anumite cariere numai a elemen­tului romînesc. Sunt foarte rari excepțiunile, unde de o bursă a Statului român să se folosească un străin , acordăm burse fraților noștri transilvăneni și mace­doneni , oferim burse fiilor de dobro­geni, tocmai în scopul de a înlesni lățirea conștiinței naționale prin școa­la și la românii din alte părți sau la cei de curând veniți în societatea ro­mînească , dar a ne arăta dar nici cu punga noastră pentru înlesnirea in­vățăturei la cei străini, înseamnă a nu ne da seama de rostul puternic al cul­turei în mina străinului, a ne arăta prea toleranți, ori a fi puțin scrupuloși. Mi se pare că pacatul din urmă e cel adevărat; ne-am arătat în toate puțin scrupuloși, de aceea nu ne-au mers toate în bine. Am fost prea pu­­țin scrupuloși, căci s’au strecurat în rîndurile cetățenilor alegători oameni, cari nu au îndeplinit nici o formă de recunoaștere sau naturalizare. Cîți greci, bulgari ori sîrbi, veniți la noi ca oameni de afacere, s’au pripășit pe la veri­ un proprietar, ori au între­prins veri­ un negoț, și, fără a mai fi întrebat de rostul formelor politice pentru a deveni cetățean, ’i-a fost de ajuns traiul împreună cu noi pen­tru a’l lua ca romín, a’l înscrie în listele electorale, a ’i da slujbă ca la ori­ce romín, ba chiar a acorda burse fiilor lor, fiind meritoși. Cu toată cerința expresă a tuturor reglementelor de examene, ca să fie romîni ori naturalisați romîni, s’au strecurat ici-calea mulți, cari au în­șelat autoritățile, ori s’au înșelat pe dinșii prin neglijență. Și daca recru­tarea unor slujbași s’a făcut din nu­mărul acestor tineri neîmpliniți cu legea, lucrul mai mergea. La o slujbă civilă se cere hărnicie și pricepere, și deja avem în serviciile noastre ci­vile foarte mulți străini, cari sunt menținuți tocmai că dau dovadă de pricepere și hărnicie. Se schimbă lucrul cînd venim la armată. Militarul represintă chintesența sen­timentului național, căci el e chemat a consfinți, prin singele seu, dreptu­rile naționale ale noastre ca popor la vreme de grea cumpănă. Odată ce s’a înscris că armata e națională, ci nu lefegii, cum erau îna­inte în serviciul domniei, negreșit că nu pot intra în cadrele superioare ale armatei de­cît fiii de buni romîni, cari nu au alta țară pentru care se le­gală inima, de­cît țeara rominească. Noi am trecut prin fase, cînd am avut nevoe de militari superiori ruși ori francesi, ca să ne învețe mînuirea ar­mei. Epoca Regulamentului a trecut și, spre fericirea noastră, mai toate elementele vechi militare străine s’au încetățenit în curînd, intrînd în masa poporului român și sporind mersul înainte al Statului romînesc. Ci­ de dureros nu am fost cu toții impresionați cînd numai s’a bănuit că un ofițer român, care purta un vădit nume bulgăresc, a fost prins cu corespondențe secrete bulgărești, cînd cu conflictul nostru cu Bulga­ria. Care ar fi moralul trupelor noas­tre, cînd s’ar ști că gradele superi­oare numără elemente eterogene ca neam, putind periclita unitatea de acțiune, sau trădînd secretele noastre de Stat. De acea și grija și scrupulul trebue să fie mai mare la primirea tinerilor în școalele militare. Aici ar trebui ca direcțiunile școalelor să nu se mulțumească numai cu arătarea din certificatele școlare că e fiu de român sau naturalisat, ci să ceară în mod precis de la părinții sau tutorii copiilor că părintele elevului a prac­ticat și practică dreptul de cetățean român, prin act emanat de la primă­riile respective. Mai mult încă , la ori­ce școală cu internat să se ceara act a­parte, doveditor de drepturile cetățenești a părinților. E o garanție mai mult că nu se vor induce în eroare autoritățile noas­tre și că nu vom mai avea cozuri regretabile ca acele din sesiunea tre­cută, cînd am fost chemați a vota în grabă încetățănirea unui tînăr o­­fițer, care nu putea fi gradat pentru ca nu iera fiu de român. Vor mai veni în curînd cozuri de acestea, și tocmai din acest punct de vedere plecînd, o parte din de­putați au crezut de cuviință a face alăturata propunere pe care am o­­noare a vă ruga să o votați pentru a-i da putere de lege. Raportor: Gh. Ghibănesc­u Pe strada Golia s’a găsit mai multe chei. Păgubașul se poate adresa la adminis­trația ziarului nostru. „ Aflăm că Mercuri sara in 29 Noembrie, va avea loc în Aula Universităței Nouă, con­ferința d-lui profesor dr. Thi­­ron, tratînd despre „exposi­­ția universală din 1900””, în­tovărășită de 70 proecțiuni fotografice. Produsul conferinței e în folosul societăței studențești „Solidaritatea“.­­ Consiliul comunal a fost convocat, în ședință extra­ordinară, pentru sâmbătă, spre a se pronunța asupra exproprierilor ce urmează să se facă în strada Sărăriei colț cu strada Goliei, în ve­derea inființării unei rețele de tramvaiu­ in Sărărie. * De la 27 Noembrie —12 De­cembre, consiliul a fost con­vocat în sesiune ordinară. A­­u 84, ci 83 D-l doctor Botezat ne scrie că d-sa n’a luat parte la în­trunirea publică a liberalilor de Duminică. Luînd act de această decla­­­­rațiune, constatăm că numă­­rul spectatorilor la zisa în­­­­trunire, n’a fost de 84, pre- v cum anunțasem alaltăieri, ci­­ de 83. c 5I0 . Prefectura noastă de județi a fost înștiințată de cea de a Suceava, cum că în orașul 1 Folticeni au fost arestați in­ 1 divizii N. Stoian, V. Tomna­­ și Gh­. V. Tom­a, cari toți au­­ declarat că sunt autorii mi­ci multor furturi săvîrșite în ju­dețul nostru.­­ Alegerea consiliului co­munei Buciumi s’a fixat pen­tru ziua de 20 ianuarie 190 Camera de punere sub a­cuzare a trimis în judeca curței cu jurați din județi Roman, pe indivizii Al. Ma­tei a Linei, Ion I. Marie,­­ Neculai Nistor, V. N. Gobi N. V. Petrachi, G. N. Po­ja, fost primar, N. V. P­erea, Catinca I. Moise și Su­zana V. Nistor, toți inculpa ca autori ai furtului de­­ mii lei săvîrșit în prejudici d-lui Neculai Ionescu, fa ministru, din Roman. © D-ra Eugenia Tăcu a fo numită învățătoare la școal din comuna Tarea, comun Sculeni, acest județ. D In ziua de 9 Decembrie i c. se vor întruni creditorii fa­limentelor M. Weisman în Buichtag pentru a se pro­nunța asupra votărei concor­datelor acestor două faliment Consiliul de h­ygienă Consiliul de hygienă al județul a ținut ședință sub președinția d-, dr. Roșculeț, medicul primar al j­dețului, fiind presenți d-nii dr. Ru dr. Konya, dr. Irimia Iliescu, ingii. Cucu Starostescu, Vidrașcu și Gheui Consiliul rezolvă următoarele cl­stiuni:* Consiliul hotărește de a se cere muriri medicilor de plăși dacă cele fabrici din județ, care funcționea fără autoizație, întrunesc condiți­i bygienice cerute de lege. * Se dă cuvenita autorizație d-la Sabinius de a instala o moară cu buri pe teritoriul comunei Șipoti * In ceea ce privește cererea d-lui. zic Berenstein de a i se da autorizr pentru a fabrica ploi de cînepă comuna Buciumi, consiliul înar­mează pe medicul primar al județ­lui să constate dacă îndeplinește co­dițiunele bugienice necesare, răm­­înd ca apoi consiliul să se pronui definitiv asupra acestei cereri. * Consiliul de asemenea hotărăște se cere lămuriri de la subref­ectul p­sei Bahlui-Cirligătura, dacă locali­țile unde din Moise Druckman și Ficher voese a instala cîte o mos cu vapori, întrunesc condițiunile h­gienice. 1900 X Studenții și Samlfisas*!*. psydagoglc întrunirea de la Universitate. Cuvîntarea d-lui A. Valeriu. Moțiunea.—Amănunte. Mercuri a avut loc în aula Uni­­versităței, întrunirea studențească de protestare în­potriva procejatei des­ființări a Seminarului pedagogic uni­versitar. Dl. A. D Xenopol rectorul Uni­­versităței, a bine-voit a onora cu pre­zența d-sale, aceasta grandioasă în­trunire. Au asistat peste 80 de studenți. Președinte al întrunirei a fost a­­ clamat d. Petrovanu. * * * Au vorbit printre alții : Alex. Valeriu, care după ce a expus stu­­dențimei motivele convocărei ei, a aratat primejdia ce amenință facul­tățile de Litere și Științi, prin des­ființarea acestei instituțiuni indis­pensabile, pentru viitorii profesori. In urmă d. Valeriu a dat cetire raportului d-lui I. Găvănescul asu­pra activităței trecute a acestui Se­­minariu Pedagogic. După încheiarea cuvîntărei d-lui Valeriu, președintele d. Petrovanu a dat cetire moțiunei pe care o publi­căm mai la vale: Noi studenții facultăților de Litere și Științi din Iași, întruniți astă­zi 22 Noembrie 1900 în Aula Univer­sității în urma vestei despre proce­­tata desființare a Seminarului Peda­gogic Universitar din Iași. Considerînd faptul că aproape toți studenții înscriși la facultățile de Li­tere și Științi se destina carierii di­dactice, avînd în vedere că Semina­rul Pedagogic e o instituție absolut necesară, indispensabilă după lege (cf. art. 23 și 84 alin. 5) celor ce vor deveni profesori. Considerînd faptul ca în urma des­ființării Seminarului studenții nu vor mai fregventa facultățile de Li­tere și Științi din Iași, această fre­­gventare devenind superbă, și că a­­ceste facultăți vor trebui prin urma­re a se suprima. Avînd în vedere că supoziția de a se da burse studenților facultăți­lor din Iași pentru a urma cursuri­le Seminarului din București și a face acolo practică, trebue înlăturată pentru următoarele motive : Dacă s’ar da burse la toți alt­val organizat de membrii societăței Athena, Odülal este precis pentru a răcori gura.x Eri consiliul de higienă a județu­lui a ținut ședință, discutînd mai multe chestiuni importante.­­ Soții Catinca și Petrache a Casan­­drei, din comuna Rediul-Tatar­ ori, pe cînd se întorceau de la o circiu­mă pentru a se duce spre casă, le­­au­e și dinainte locuitorul Ion Cordon, care i-a maltratat intr’un mod bar­bar. . . Ministerul de interne, in urma in­tervenției institutului metereologic din capitală, a cerut medicilor pri­mari de județe ca să trimeată­­ acelui institut la finele fie­cărei luni un ra­port de starea sanitară a județului pentru a servi la complectarea bu­letinului lunar.­­ In timp de la 14—22 Noembrie a. c. starea semănăturilor din jude­țul nostru a fost satisfăcătoare și timpul friguros. In noaptea de 20 spre 21 a. c. pămîntul a înghețat. )K Italianul Savarto Niebile, din str. Belvedere No. 1, a fost atins alie­nare mintală. O Agnes sorma. Renumita artistă Agnes Sorma, care a stîrnit anul trecut admirația întregului Paris, cu ocazia, represen­tațiilor ce le-a dat anul trecut la Théatre Renaissance, va da la noi două representații in zilele de luni 4 și marți 5 Decembrie, împreună cu trupa sa. Piesele ce se țva da sínt: Nora (Maison de Poupée), comedie in 3 acte de Ibsen și Maître de Forges, comedie in 3 acte de G. Ohnet. Biletele se află de pe acum la A­­genția Teatrală. Cu începere de Joi 23 Noembrie a. c., Domnul Victor Castan a fost pro­fesor la Liceul-Internat și la Școala Militară, predă in localul gimnaziului HSmciîm­ei, o sală de cursuri și con­ferințe, din încăperile Liceului Ex­ternat din localitate. Cursul e gratuit. O CARNETUL MEU Bli sara, s’a representat pe scena noastră, pentru prima oară, hazlia comedie „La Paris, cu ori­ce preț". Lume mai multă ca de obiceiu. Observ în loje: D-na Eugenia Bă­­dărău, d-na dr. Juvara, d-na și d-ra Ernici, d-na și d-rele Caudella, d-rele Cazaban, d-na și d-ra Popovici, d-na căp. Zamfirescu. In stal: D-na și d-ra Gr. Buțurea­­nu, d-na Ghibănescu, d-na ing. Mân­drea, d-na maj. Thiron, d-na căp. Stroja, d-na Dragomir, d-na dr. Zam­­firescu, d-na Pompilian, d-na Litars­­zec, d-na prof. Popovici, d-na inst. Vartic, d-ra Mihailescu, d-rele Ma­­vrodin, d-na Belador-Stăuceanu, d-ra Cardaș, d-ra Botez, d-na Penel etc. Budo. X Concordatul falimentelor Dresner și Fid­el Schwartz s’a hotârît pentru Sîmbătă 25 Noembrie,mîine, X Glrnna zilei Cu un bolnav: — Medicul dumitale nu se mai meară de încrederea, pe care fi-o a­­cordai, de vreme ce nu’l chemi. — Ce spui ! E omul cel mai în­vățat, cel mai capabil, cel mai bun medic ! — Atunci de ce ai chemat pe un altul ? — Pentru că mă oprea să fumez. CU

Next