Evenimentul, noembrie-decembrie 1900 - ianuarie 1901 (Anul 8, nr. 216-280)
1900-11-25 / nr. 235
No. 235 T Iași. Dar două Universități într-o țară de șase milioane, nu numai că nu sunt prea multe, dar sunt chiar necesare, mai ales pentru a menținea emulațiunea, pentru a face ca învățămîntul înalt să nu lineezască. A se desființa sau a se îngusta macar sfera de activitate a Universităței din Iași, ar însemna a se coborî nivelul întregului învățămînt superior din Romănia. Apoi un centru de învățămînt superior, nu are o adevarată valoare culturala, decît atunci cînd cuprinde în el complexul tuturor cunoștinților înalte teoretice. Țările civilisate au în Universitățile lor întrunite toate facultățile. Singură Franța, care avea sistemul facultăților singulare, răspîndite în deosebite centre, acuma a adoptat și ea pe acel al Universităților complecte. In adevăr, o sferă de cugetare, îndeplinește, susține și îndreaptă pe celelalte, mai ales în timpurile noastre de cultură unitară științifică, care caută să topească într’un singur cristal, toate fețele sub care se poate cunoaște lumea. —-----------—*apoc»e——--------- (Va urma). Buletin Parlamentar CAMERA în ședința de ieriboi ascultă cu multă răbdare o lungă chelie a d-lui Pallade care ș’a desvoltat interpelarea relativă la așa numitele torturi din Rîmnicul-Sarat După ce a terminat bine de asu dat d. Pallade, se ridică d. ministru de justiție și cere să se dea cuvintul tuturor celor înscriși în discuție, pentru ca să poată răspunde tuturor odată. Se dă cuvîntul d-lui Panu. D. George Panu spune că răscoalele din anul acesta, se datoresc nechibzuinței guvernului, care a venit cu un impozit vexatoriu, care s’a amestecat în fabricația țuicei în loc să se mărginească la țuica fabricată. „Este sigur că țăranii nu se revoltă contra impozitelor cari nu sunt vexatorii, ci numai oneroase“. Oratorul face o comparație între manifestația orășenească din strada lenei și manifestațiile țuicarilor din diferite sate și observă că guvernul a acut față de țăranii nemulțumiți ceia ce n’ar fi indrăsnit să facă față de orășeni. D. Panu observă că sîngele țărănesc nu s’a vărsat pentru perceperea impozitului ci numai pentru pregătirea perceperei lui. Terminînd, d. Panu zice, că nenorocirea de anul acesta trebuie să fie de învățătură și sfătuește guvernul să facă justiție căci numai așa își va degaja răspunderea de faptele acelora cari își bat joc de gradul lor, de țară și de guvern. (Aplauze). D. Titu Maiorescu, ministrul justiției răspunde d-lui Panu că nu e faptă de conservator a legitima o răzvrătire contra legei, care trebuia să se aplice cu orice preț. Răspunzînd d-lui Palade, d. ministru declară că guvernul nu are intenție să acopere infracțiunile aduse legei de către funcționarii, cari nu pot obliga pe guvern, la răspundere. Vorbind despre torturile de la Bordești, d. ministru citește raportul confidențial ce i s’a înaintat, de procurorul Sărățeanu. Prin acest raport se afirmă că la Bordești au fost bătuți țăranii din ordinul generalului Comăneanu, care a declarat că bătaia aceea avea menirea să puie capăt revoluțiunei. Procurorul Sărățeanu mai afirmă că n’a primit reclamațiuni, și chiar bătuții au declarat că nu au pretențiuni (ilaritate). D. ministru tăgăduește că ar fi fost torturi după înțelesul literar al cuvîntului; au fost simple bătăi, ceeace este altceva, căci ele n’au avut de scop decît curmarea turburărilor. In ori ce caz, zice d. ministru, guvernul întreg reprobă fapta d-lui general Comăneanu și deja a dat acestui general pedeapsa disciplinară, admonestațiunea. D. general Lahovari repetă că un om de Stat, ca d. Palade vorbește cu înverșunare și fără respect pentru ofițerii superiori, care au scuza că n’au voit să împuște pe țărani ci s’au gîndit că era mai bine să le dea o simplă corecțiune (aplause). D. ministru de războiu roagă adunarea, să considere destulă pedeapsă blamul public care s’a dat d-lui general Comăneanu (aplause). Se cere închiderea discuției, d. G. Dobrescu vorbește contra, discuția se închide. Ședința se ridică la ora 6 și 40 minute. LA SENAT a intrat în discuție publică, transacția dintre guvern și moștenitorii dei. Episcop Ghenadie Enăceanu. După o desbatere vie în care au luat parte d-nii Tocilescu, d. ministru Arion, Epureanu și Porumbaru, proiectul a fost cu mare majoritate admis de Senat.*oco* INFORMAȚII DIN LOCALITATE D-na Clara Rotariu a fost numită în postul de învățătoare la școala din comuna Sculeni.K EVENIMENTUL La Cameră s’a împărțit următorul proect de lege: „Art. 1. Să nu se mai primească ca bursieri în internatele Statului: licee, seminarii, școli normale, școli militare, institutele de farmacie, medicină, școala de poduri și șosele, decît fii de romîni, născuți sau naturalizați romîni. Art. Direcțiunile școalelor respective vor cere, între alte acte și un certificat eliberat de primăriile respective, doveditor de calitatea de cetățean român“. Asupra acestui proect de lege, d. deputat Gh. Ghibănescu a făcut următorul raport: Domnilor Deputați, Comitetul delegaților, compus din D-nii: Capșa V. pentru secția II; Orovenu Iosef „ „ III. Michiu Pavel „ „ IV. Cancicov V. „ „ V. Cihoski St. „ „ VI. Ulubeanu Anghel „ „ VII și subsemnatul pentru secția 1, luînd în desbatere propunerea, pornită din inițiativă parlamentară, a admis’o în unanimitate, pentru următoarele motive:. Invățămîntul public din Romînia e liber, adică îi poate primi ori și cine, fie romîn, ori străin. Constituția de la 1866, prin art...., a proclamat acest principiu, adăugind încă și atributul de gratuit, iar pentru cel primar și insușirea de a fi obligator. Statul român ’și-a luat asupră’și sarcina preîntimpinării tuturor cheltuelilor cu referința la învățămînt, depășind prin aceasta pe bătrinele State ale Occidentului, cari au ajuns la fasa de a arunca o parte din asemenea cheltueli și pe seama familiei. Nu vom atinge aici interpretarea ce cu dreptul s’a dat acestui principiu de lege din pactul nostru fundamental, că adică gratuitatea învățămintului primar e numai pentru fiii de cetățeni romîni, extinzindu-se mai apoi și asupra învățămîntului secundar în ceea ce privește preintimpinarea cheltuelilor cursurilor de repetiție, biblioteci, material didactic, etc., pentru care Statul va incasa de la orice elev 48 lei pentru gimnazii și 72 lei pentru licee. Libertatea învățămîntului era de fapt îndeplinită la noi cu mult înainte de 1866 , căci in evoluția învățămîntului public, cel care a rupt lanțurile de clasă a fost nemuritorul Veniamin Costaki, cu deschiderea celui întăiu institut de cultură secundară românească : Seminarul Socola 1804- Școala națională a lui Gh. Lazăr, Gh. Asaki și Eliade Rădulescu a lățit brazda începută de Veniamin și Eforia școalelor după vremuri, pentru a spori avîntul către cartea celor lipsiți de mijloace, a subvenit prin diferite stipendii a înlesni și celor fără dare de mînă învățătura cărței. Școala centrală de fete din Iași începe a avea stipendiste încă din 1837 iar Academia Mihăileană, cum și colegiul Sf. Sava au ca stipendiști elevi chiar de la înființarea lor.Era o operă grea îndrumarea elementelor tinere spre învățămînt. Nevoile statului creșteau în mod vădit și mari erau golurile în rîndurile funcționarilor destoinici în ale cărței. Și bine s’a făcut ce s’a făcut. Nu numai că s’a pus la îndemîna cui putea învățătura cărței, cu profesori aduși de la Blaj, dar s’a dat și burse ca fiii de văduve, de mici negustori și mai ales fiii de preot să poată învăța carte. Pătura de azi, care o vedem la cîrmă, numără în finul ei foarte mulți membri cari nu-și datoresc ceea ce sunt decît munificienței largi a Statului în deschiderea porților școalei cum și în procurarea mijloacelor materiale de învățătură Se împlinește acum suta de ani de cînd avem învățămînt secundar și încă e întrebarea dacă Statul a ajuns la momentul de a’și închide pentru totdeauna larga sa dărnicie. Dacă pentru licee și gimnasii internatele ar fi un lux, pentru școale e o necesitate. Azi Statul n’are in vedere numai Înlesnirea celor nevoiași la învățătură, prin procurare de mijloace de craiu, prin burse, ci caută a’și organisa mai bine învățămîntul special, cum și a’și asigura o mai bună selecțiune în recrutarea personalului trebuitor. Educația profesională, potrivit carierei ce o va îmbrățișa, mai bine se face în regimul internatului, unde Statul e chemat a da unora burse altora semi-burse, iar de la alții a încasa taxele de solvență. Dar Statul, acordînd burse, trebue să nu piardă din vedere că bursa reprezintă o munca romînească și, ca atare, e chemată a înlesni prepararea spre anumite cariere numai a elementului romînesc. Sunt foarte rari excepțiunile, unde de o bursă a Statului român să se folosească un străin , acordăm burse fraților noștri transilvăneni și macedoneni , oferim burse fiilor de dobrogeni, tocmai în scopul de a înlesni lățirea conștiinței naționale prin școala și la românii din alte părți sau la cei de curând veniți în societatea romînească , dar a ne arăta dar nici cu punga noastră pentru înlesnirea invățăturei la cei străini, înseamnă a nu ne da seama de rostul puternic al culturei în mina străinului, a ne arăta prea toleranți, ori a fi puțin scrupuloși. Mi se pare că pacatul din urmă e cel adevărat; ne-am arătat în toate puțin scrupuloși, de aceea nu ne-au mers toate în bine. Am fost prea puțin scrupuloși, căci s’au strecurat în rîndurile cetățenilor alegători oameni, cari nu au îndeplinit nici o formă de recunoaștere sau naturalizare. Cîți greci, bulgari ori sîrbi, veniți la noi ca oameni de afacere, s’au pripășit pe la veri un proprietar, ori au întreprins veri un negoț, și, fără a mai fi întrebat de rostul formelor politice pentru a deveni cetățean, ’i-a fost de ajuns traiul împreună cu noi pentru a’l lua ca romín, a’l înscrie în listele electorale, a ’i da slujbă ca la orice romín, ba chiar a acorda burse fiilor lor, fiind meritoși. Cu toată cerința expresă a tuturor reglementelor de examene, ca să fie romîni ori naturalisați romîni, s’au strecurat ici-calea mulți, cari au înșelat autoritățile, ori s’au înșelat pe dinșii prin neglijență. Și daca recrutarea unor slujbași s’a făcut din numărul acestor tineri neîmpliniți cu legea, lucrul mai mergea. La o slujbă civilă se cere hărnicie și pricepere, și deja avem în serviciile noastre civile foarte mulți străini, cari sunt menținuți tocmai că dau dovadă de pricepere și hărnicie. Se schimbă lucrul cînd venim la armată. Militarul represintă chintesența sentimentului național, căci el e chemat a consfinți, prin singele seu, drepturile naționale ale noastre ca popor la vreme de grea cumpănă. Odată ce s’a înscris că armata e națională, ci nu lefegii, cum erau înainte în serviciul domniei, negreșit că nu pot intra în cadrele superioare ale armatei decît fiii de buni romîni, cari nu au alta țară pentru care se legală inima, decît țeara rominească. Noi am trecut prin fase, cînd am avut nevoe de militari superiori ruși ori francesi, ca să ne învețe mînuirea armei. Epoca Regulamentului a trecut și, spre fericirea noastră, mai toate elementele vechi militare străine s’au încetățenit în curînd, intrînd în masa poporului român și sporind mersul înainte al Statului romînesc. Ci de dureros nu am fost cu toții impresionați cînd numai s’a bănuit că un ofițer român, care purta un vădit nume bulgăresc, a fost prins cu corespondențe secrete bulgărești, cînd cu conflictul nostru cu Bulgaria. Care ar fi moralul trupelor noastre, cînd s’ar ști că gradele superioare numără elemente eterogene ca neam, putind periclita unitatea de acțiune, sau trădînd secretele noastre de Stat. De acea și grija și scrupulul trebue să fie mai mare la primirea tinerilor în școalele militare. Aici ar trebui ca direcțiunile școalelor să nu se mulțumească numai cu arătarea din certificatele școlare că e fiu de român sau naturalisat, ci să ceară în mod precis de la părinții sau tutorii copiilor că părintele elevului a practicat și practică dreptul de cetățean român, prin act emanat de la primăriile respective. Mai mult încă , la orice școală cu internat să se ceara act aparte, doveditor de drepturile cetățenești a părinților. E o garanție mai mult că nu se vor induce în eroare autoritățile noastre și că nu vom mai avea cozuri regretabile ca acele din sesiunea trecută, cînd am fost chemați a vota în grabă încetățănirea unui tînăr ofițer, care nu putea fi gradat pentru ca nu iera fiu de român. Vor mai veni în curînd cozuri de acestea, și tocmai din acest punct de vedere plecînd, o parte din deputați au crezut de cuviință a face alăturata propunere pe care am onoare a vă ruga să o votați pentru a-i da putere de lege. Raportor: Gh. Ghibănescu Pe strada Golia s’a găsit mai multe chei. Păgubașul se poate adresa la administrația ziarului nostru. „ Aflăm că Mercuri sara in 29 Noembrie, va avea loc în Aula Universităței Nouă, conferința d-lui profesor dr. Thiron, tratînd despre „exposiția universală din 1900””, întovărășită de 70 proecțiuni fotografice. Produsul conferinței e în folosul societăței studențești „Solidaritatea“. Consiliul comunal a fost convocat, în ședință extraordinară, pentru sâmbătă, spre a se pronunța asupra exproprierilor ce urmează să se facă în strada Sărăriei colț cu strada Goliei, în vederea inființării unei rețele de tramvaiu in Sărărie. * De la 27 Noembrie —12 Decembre, consiliul a fost convocat în sesiune ordinară. Au 84, ci 83 D-l doctor Botezat ne scrie că d-sa n’a luat parte la întrunirea publică a liberalilor de Duminică. Luînd act de această declarațiune, constatăm că numărul spectatorilor la zisa întrunire, n’a fost de 84, pre- v cum anunțasem alaltăieri, ci de 83. c 5I0 . Prefectura noastă de județi a fost înștiințată de cea de a Suceava, cum că în orașul 1 Folticeni au fost arestați in 1 divizii N. Stoian, V. Tomna și Gh. V. Toma, cari toți au declarat că sunt autorii mici multor furturi săvîrșite în județul nostru. Alegerea consiliului comunei Buciumi s’a fixat pentru ziua de 20 ianuarie 190 Camera de punere sub acuzare a trimis în judeca curței cu jurați din județi Roman, pe indivizii Al. Matei a Linei, Ion I. Marie, Neculai Nistor, V. N. Gobi N. V. Petrachi, G. N. Poja, fost primar, N. V. Perea, Catinca I. Moise și Suzana V. Nistor, toți inculpa ca autori ai furtului de mii lei săvîrșit în prejudici d-lui Neculai Ionescu, fa ministru, din Roman. © D-ra Eugenia Tăcu a fo numită învățătoare la școal din comuna Tarea, comun Sculeni, acest județ. D In ziua de 9 Decembrie i c. se vor întruni creditorii falimentelor M. Weisman în Buichtag pentru a se pronunța asupra votărei concordatelor acestor două faliment Consiliul de hygienă Consiliul de hygienă al județul a ținut ședință sub președinția d-, dr. Roșculeț, medicul primar al jdețului, fiind presenți d-nii dr. Ru dr. Konya, dr. Irimia Iliescu, ingii. Cucu Starostescu, Vidrașcu și Gheui Consiliul rezolvă următoarele clstiuni:* Consiliul hotărește de a se cere muriri medicilor de plăși dacă cele fabrici din județ, care funcționea fără autoizație, întrunesc condiții bygienice cerute de lege. * Se dă cuvenita autorizație d-la Sabinius de a instala o moară cu buri pe teritoriul comunei Șipoti * In ceea ce privește cererea d-lui. zic Berenstein de a i se da autorizr pentru a fabrica ploi de cînepă comuna Buciumi, consiliul înarmează pe medicul primar al județlui să constate dacă îndeplinește codițiunele bugienice necesare, rămînd ca apoi consiliul să se pronui definitiv asupra acestei cereri. * Consiliul de asemenea hotărăște se cere lămuriri de la subrefectul psei Bahlui-Cirligătura, dacă localițile unde din Moise Druckman și Ficher voese a instala cîte o mos cu vapori, întrunesc condițiunile hgienice. 1900 X Studenții și Samlfisas*!*. psydagoglc întrunirea de la Universitate. Cuvîntarea d-lui A. Valeriu. Moțiunea.—Amănunte. Mercuri a avut loc în aula Universităței, întrunirea studențească de protestare înpotriva procejatei desființări a Seminarului pedagogic universitar. Dl. A. D Xenopol rectorul Universităței, a bine-voit a onora cu prezența d-sale, aceasta grandioasă întrunire. Au asistat peste 80 de studenți. Președinte al întrunirei a fost a clamat d. Petrovanu. * * * Au vorbit printre alții : Alex. Valeriu, care după ce a expus studențimei motivele convocărei ei, a aratat primejdia ce amenință facultățile de Litere și Științi, prin desființarea acestei instituțiuni indispensabile, pentru viitorii profesori. In urmă d. Valeriu a dat cetire raportului d-lui I. Găvănescul asupra activităței trecute a acestui Seminariu Pedagogic. După încheiarea cuvîntărei d-lui Valeriu, președintele d. Petrovanu a dat cetire moțiunei pe care o publicăm mai la vale: Noi studenții facultăților de Litere și Științi din Iași, întruniți astăzi 22 Noembrie 1900 în Aula Universității în urma vestei despre procetata desființare a Seminarului Pedagogic Universitar din Iași. Considerînd faptul că aproape toți studenții înscriși la facultățile de Litere și Științi se destina carierii didactice, avînd în vedere că Seminarul Pedagogic e o instituție absolut necesară, indispensabilă după lege (cf. art. 23 și 84 alin. 5) celor ce vor deveni profesori. Considerînd faptul ca în urma desființării Seminarului studenții nu vor mai fregventa facultățile de Litere și Științi din Iași, această fregventare devenind superbă, și că aceste facultăți vor trebui prin urmare a se suprima. Avînd în vedere că supoziția de a se da burse studenților facultăților din Iași pentru a urma cursurile Seminarului din București și a face acolo practică, trebue înlăturată pentru următoarele motive : Dacă s’ar da burse la toți altval organizat de membrii societăței Athena, Odülal este precis pentru a răcori gura.x Eri consiliul de higienă a județului a ținut ședință, discutînd mai multe chestiuni importante. Soții Catinca și Petrache a Casandrei, din comuna Rediul-Tatar ori, pe cînd se întorceau de la o circiumă pentru a se duce spre casă, leaue și dinainte locuitorul Ion Cordon, care i-a maltratat intr’un mod barbar. . . Ministerul de interne, in urma intervenției institutului metereologic din capitală, a cerut medicilor primari de județe ca să trimeată acelui institut la finele fiecărei luni un raport de starea sanitară a județului pentru a servi la complectarea buletinului lunar. In timp de la 14—22 Noembrie a. c. starea semănăturilor din județul nostru a fost satisfăcătoare și timpul friguros. In noaptea de 20 spre 21 a. c. pămîntul a înghețat. )K Italianul Savarto Niebile, din str. Belvedere No. 1, a fost atins alienare mintală. O Agnes sorma. Renumita artistă Agnes Sorma, care a stîrnit anul trecut admirația întregului Paris, cu ocazia, representațiilor ce le-a dat anul trecut la Théatre Renaissance, va da la noi două representații in zilele de luni 4 și marți 5 Decembrie, împreună cu trupa sa. Piesele ce se țva da sínt: Nora (Maison de Poupée), comedie in 3 acte de Ibsen și Maître de Forges, comedie in 3 acte de G. Ohnet. Biletele se află de pe acum la Agenția Teatrală. Cu începere de Joi 23 Noembrie a. c., Domnul Victor Castan a fost profesor la Liceul-Internat și la Școala Militară, predă in localul gimnaziului HSmciîmei, o sală de cursuri și conferințe, din încăperile Liceului Externat din localitate. Cursul e gratuit. O CARNETUL MEU Bli sara, s’a representat pe scena noastră, pentru prima oară, hazlia comedie „La Paris, cu orice preț". Lume mai multă ca de obiceiu. Observ în loje: D-na Eugenia Bădărău, d-na dr. Juvara, d-na și d-ra Ernici, d-na și d-rele Caudella, d-rele Cazaban, d-na și d-ra Popovici, d-na căp. Zamfirescu. In stal: D-na și d-ra Gr. Buțureanu, d-na Ghibănescu, d-na ing. Mândrea, d-na maj. Thiron, d-na căp. Stroja, d-na Dragomir, d-na dr. Zamfirescu, d-na Pompilian, d-na Litarszec, d-na prof. Popovici, d-na inst. Vartic, d-ra Mihailescu, d-rele Mavrodin, d-na Belador-Stăuceanu, d-ra Cardaș, d-ra Botez, d-na Penel etc. Budo. X Concordatul falimentelor Dresner și Fidel Schwartz s’a hotârît pentru Sîmbătă 25 Noembrie,mîine, X Glrnna zilei Cu un bolnav: — Medicul dumitale nu se mai meară de încrederea, pe care fi-o acordai, de vreme ce nu’l chemi. — Ce spui ! E omul cel mai învățat, cel mai capabil, cel mai bun medic ! — Atunci de ce ai chemat pe un altul ? — Pentru că mă oprea să fumez. CU