Evenimentul, noembrie-decembrie 1900 - ianuarie 1901 (Anul 8, nr. 216-280)
1900-11-26 / nr. 236
No. 236 Buletin Parlamentar CAMERA — Ședința de la 24 Noembrie. — Ședința se deschide la orele 2 p. m. sub preșidenția d-lui Gh. Gr. Cantacuzino. Prezenți 29 de deputați. Se fac formalitățile obișnuite. D. N. Filipescu, ministru de domenii, depune două proiecte de legi votate de Senat asupra cedării unui teren și asupra aprovizionării cu furagiu. D. Gregoriade cere cîteva explicațiuni d-lui ministru de finanțe asupra amenzilor aplicate pentru contravenții la legea zaharinei. D. Gregoriade găsește ca nu se procedează bine. D. P. P. Carp, ministru de finanțe, răspunde dînd explicațiuni asupra prevederilor legei. S’a acordat un termen pentru arătarea cantităților de zaharina aflate în depozit; cei cari n’au făcut’o au fost, conform legei, considerați ca contravenienți. D. ministru de finanțe explică că amenzile au fost aplicate în mod moderat și s’a urmat conform legei ce intră în ordinea zilei. Alegerea unui al III-lea membru pentru Casa de Depuneri. înainte de despuiarea scrutinului se dă cuvintul d-lui Pallade, în chestiune personală. D. Pallade spune că lipsind doi miniștri de justiție și de răsboiu cari au motivat chestiunea sa personală, nu o poate desvolta, dorind să fie de față acei miniștri D. P. P. Carp, răspunde că, conform uzanțelor parlamentare, când un deputat are o chestiune personală cu un ministru, se comunică acelui ministru. D. Lahovary lipsește din Capitală, fiind plecat să-și exercite drepturile cetățenești de alegător, la alegerile din Vîlcea. Se va comunica d-lui Maiorescu, ministru de justiție, chestiunea personală, pentru a fi la dispoziția d lui Pallade, cît mai în grabă. D. G. Florian cere cuvîntul în cestiune personală cu d. Pallade, (sgomot). D. Pallade replică, că pentru demnitatea parlamentului, nu poate răspunde la această cestiune personală, deoarece d. Florian nu a anunțat, de ieri, conform regulamentului, că are o cestiune personală cu d-sa (sgomot mare). D. G. Dobrescu, spune că majoritatea nu trebuie să uite că va veni vremea, cind va fi pe băncile minorității, și prin urmare nu trebue se intrebuințeze sisteme regretabile. D. Tache Ionescu declară că ia cuvîntul, asesizat de vorbele d-lui Dobrescu. Majoritatea își dă seama că va fi odată minoritate, și nu se gindește să atingă demnitatea reprezentanților opozițiunei, vroind prin aceasta să micșoreze valoarea cuvintelor lor, dacă au vreo valoare. D. Dobrescu de asemenea a făcut o opoziție hotărîtă guvernului Sturdza Pe timpul guvernului liberal, eu personal nu am să mă plîng că nu am fost ascultat de camera liberală; ba incă am fost așa de ascultat incît insuși primul ministru a trebuit să mă injure ca să sfarme această atențiune a Camerei. (Aplause). D. Pallade, avînd la spate majoriattea liberală, de multe ori, cum se zice in franțuzește, a spart zahar pe spinarea mea. Am răspuns și eu, dacă nu găseam un cuvînt de duh, eram învinsul zilei, in ori ce caz nu am regretul că am primit mai mult decît am dat. (Aplause). D. Florian are dreptul să facă cestiune personală cu d. Palladi, căci acesta, ieri, cînd d. Florian a cerut cuvîntul, a avut o expresie atingătoare pentru dînsul, zicînd : Așa lămuriri... Nu știu cum va uza d. Florian de dreptul d’a face cestiune personală, însă are acest drept (aplause). D. președinte citește articolul din regulament și constată că d Florian poate cere cuvîntul în cestiune personală, deoarece aceasta este însă în legătură cu cestiunea personală a d-lui Palladi, amină întreaga discuțiune pe mîine. Se comunică rezultatul votului precedent. Este ales d. C. Rădulescu. Camera,trece apoi in secțiuni Ședința se ridică la orele 3 și 15. umile cuvinte ale preotului, tăcerea și misticismul formelor simbolice, lasă o notă de melancolie în sufletul meu, precum o rază de lumină a unui soare, ce apune, străbate lung prin geamul violet și să joacă pe întunecații păreți ai bisericei. Iată de ce mie nu-mi prea convine să pășesc în aseminea împrejurări pe pragul locașului lui D-zeu. Și, totuși, nici un act din viața omenească nu-i înconjurat de mai multă solemnitate nicăieri nu s’a pus mai mult temeiu pe forma externă, ca și cum pare că conținutul acestui act ar fi gol, și n’ar fi capabil de a ne da nimic. Eu văd, din contra mai mult fond in căsătorie și de aceia formele îmi par banale, ba chiar ea se desvolta in detrimentul elemetelor interne, care remin întunecate. Zicînd acestea nu vreau să mă pun rău cu nici o sfintă , vreau numai să constat că solemnitatea religioasă e prea banală, prea aducătoare aminte a timpurilor barbare și inculte. Aici o nouă explicație, care arată de ce nu merg la cununii. Dar dacă aici sunt așa, apoi nicseri nu-i mai multă gingășie decît la nunți. Se pare că fericirea care stăpînește sufletele celor care-și leagă viața înpreună, se revarsă asupra întregei mulțimi de dansatori. Eu unul, mă simțiam vesel de tot dacă în vrrtojul valsului pe la nunți puteam gusta clipe atît de fericite. Astăzi, retras intr’un colțișor, departe de ochii răutăcioși și curioși ai mulțimei am asistat ln nunta d-rei Antoineta Lovinescu, una din florile cari străluciau mai cu putere la noi cu d. căpitan G. Hurban din Huși. Poate pentru că era prima petrecere din anul acesta și mai mult din causa simpatiilor de care se bucură familia Lovinescu, față cu toți care o cunosc, biserica Adormirea, era ticsită, cuprinzînd tot ce orașul are mai elegant, mai frumos și mai cult. Ș’n această mulțime d-șoara Antoinette Lovinescu, frumoasa mireasă, intr’ofe splendidă toaletă albă apare in toată frumuseța ei. Am distins pau nele : Leontina Albu, Elena Samson, Profira Lovinescu, Elisa Strejescu, Frosa Ivan, Ghițăscu, Alexandrina Stamati, Cleopatra Mille, Virginia Rossignon, Englrd, Cleopatra Stamati, Elena Gorovei, Marie Ifrim, Zaharian, Marie Petrescu, Ana colonel Brătoianu, Elena Gheleme, Marie Fotino, Profira Ghițescu etc. etc D-rele; Margareta și Elena Rossignon, Virginie Lovinescu, Natalie Ioan, Natalie Ghițescu, Elena Sinescu, Zaharian, Berișteanu, Belici, Mina Siegler, și Frederica Wiesler etc. etc. Printre domni Tot sensul ar fi civivil și militar in corpore. Teatru. Mai multe domnișoare din societate au hotărît să dea o serată teatrală, in sala teatrului din localitate, n beneficiul săracilor. Scopul e destul de lăudabil, și sper că pe lingă reușita materială, vom avea și cea morală, căci nici nu vrem să ne gîndim la vre-o farsă de „Teatru in Teatru ?—Evenimentul, care intotdeauna a dat concursul dminelor frumoase, nici pentru astă dată nu se va da inapoi. Balurii. Magistrații și avocații, au hotărît intru ziua de 16 Decembrie a. a. darea unui bal cu tombolă, in scop e a se face o bibliotecă pe lîngâ Tribunalul local. Vom face cuvenita dare de seamă. Clopotar. X „Epoca“ afirmă că după fuziunea „Drapelului“ și a „Secolului XX“ va apare un nou ziar liberal, pus sub conducerea d-lui I. Teodorescu, primul nostru redactor. Știrea e de două ori falsă; nici „Secolul XX nu va dispare, nici d. I. Teodorescu nu va fi prim-redactor la ziarul liberal, chiar fuzionat cu „Drapelul“, zice Adevărul. m DIN LOCALITATE Ministerul școalelor a cerut revizorului școlar că pănă în 10 zile să s trimeată un plan al orașului Iași, în care să fie prevăzute toate localurile de școli primare publice D. I. Ghibănescu, a fost numit pedagog, la Seminarul Veniamin din localitate. Y. Ni se comunică din Dorohoi, că zilele aceste, o bandă de hoți de cai au săvîrșit un mare număr de furturi. Se crede că îndrăzneții hoți sunt de loc de peste Prut. S’au luat măsuri serioase, pentru prinderea furilor. Mîine, va avea loc în sala teatrului-circ Sidoli, o mare serată muzicală-Literară, dată de societatea ,,Athena“. țemîne Duminică la ora 2 p. m. societatea „Viitorul“ I va ținea conferință in sala de recepție a Seminarului. Părintele V. Marțian, Licențiat in teologie, va vorbi de astă-dată CIP și se scrie din București că proiectul d lui Maiorescu, privitor la ministrul de justiție, a fost respins de secțiunele VI și VII ale camerei. Primindu-se demisia d-lui Gr. C. Buțureanu din postul de inspector al învățămîntului primar, ministrul școlar a repartizat, precum urmează, serviciul inspectorilor școlari: d-l Patrician, pentru Moldova; d-1 Floru pentru Muntenia ; d. D. Meissner, inspector general pentru toată țara. Aflăm că Mercuri, în 29 Noembrie va avea loc la Roman, un festival artistic dat de cătră cunoscută artista Ella B. Diau, cu concursul mai multor distinși artiști, în beneficiul societăței studențești „Solidaritatea“. Din partea societăței „Solidaritatea“, va fi trimis de student Rudolf Suțu. Luni vom da și frumosul program al acestei serbări. o Azi dimineață, s’a oficiat in capela cimitirului din localitate, un serviciu religios in amintirea caritabilelor domne Elena Sc. Manu, Catinca și Lucia Suțu. Domnul C. N Paraschivescu, a dat la lumină o broșură cu titlul „Proiect pentru îmbunătățirea stărei noastre economice și pentru operațiuni financiare, cu care să se realiseze 250—500 milioane pentru țară, fără dări, fără împrumuturi, fără înstreinarea avuției naționale“. Vom cerceta mai de aproape acest studiu. 3rl CONVOCARE Toți domnii profesori, toate elevele și toți elevii Conservatorului local, sunt invitați a se întruni Luni 27, vara 7 seara în localul școalei spre a se consfătui cu privire , la zvonul ce circulă cum că această instituțiune va fi desființată începînd de la Aprilie viitor. La cercul studiilor economice și financiare s’a luat hotarîrea a se ține o serie de conferințe, ale căror subiecte le vom anunța în curînd. Luni sara, oara 8 luni. in localul școalei comerciale de gradul II, va avea loc conferința d-lui Gr. L. Trancu, despre „Spiritul de economie la noi”1. Pot lua parte și persoane streine cercului, introduse de un membru cercului. S’a distribuit la Cameră următorul raport, carn însoțește proectul de lege de mai jos. Domnilor Deputați, Comitetul delegaților de secțiuni, compus din D-nii: Marinescu P. pentru secțiunea I; Cantacuzino Leon „ „ II; Manolescu T. „ „ III; Bobeica C. „ ,, IV; Cancicov V. , „ V; Teodora Emil „ „ VII, și subsemnatul pentru secțiunea VI, intrunindu-se, în ziua de 30 Martie a. c., sub președinția d-lui Manolescu Teodor, a luat în deliberare proiectul de lege, votat de Senat în ședința de la 4 Martie 1900, relativ la declararea de alienabile a locurilor de casă dobîndite de locuitorii comunei Urbane Buzeu, în virtutea legei din 1864. Acest proiect de lege, votat de Cameră în ședința de la 4 Februarie 1900, a fost modificat de Senat prin suprimarea art. 2, care era astfel redactat: înstrăinările locurilor de casă, constituirile de dotă și de ori-ce alte drepturi reale făcute în conformitate cu codul civil de acești locuitori de la 1864 încoace, sunt și rămîn valabile. Prin această suprimare se înlătură partea principală a proiectului de lege, cea relativă la vînzările deja efectuate, de aceea comitetul delegaților a modificat proiectul votat de Senat, admițind redacțiunea adoptată de Cameră, și -l supune apreciărei D- voastre. Considerantele pe cari se reazimă comitetul delegaților, pentru a menține vechea redacțiune, sunt cele ce urmează: SENATUL. — Ședința de la 24 Noembrie — Ședința se deschide la orele 2.10 sub președința d-lui C. Boerescu. Prezenți 78 d-nn senatori. D. Titu Maiorescu depune mai multe proiecte de recunoașteri și indigenate. Se votează recunoașterea d-lui Manole N. Stroe; pentru indigenatu d-lui Friderich Carlsberg votul e nul. Votul pentru recunoașterea d-lui Ion Rusu e nul. La orele 3 ședința se ridică. INFORMAȚII DIN ȚARA PETRECERILE DIN FĂLTICENI. O n**n*fl' ori de cîte ori pășesc într’o biserică cu prilejul vre-unei cununii. al EVENIMENTUL IN 1864 multe din orașele și tîrgurile noastre aveau o întindere și o populațiune mică , iar in jurul și aproape în raza lor era o populație formată din locuitori plugari, foști clăcași, pe cari legea din 1864 ,i-a împroprietărit, dîndu-le ca locuri de casă locurile ce ocupau chiar lingă oraș. Noua viață politică și economică ce se deschide după 1864, și mai ales după construirea căilor ferate și a nouilor mijloace de comunicațiune, dă orașelor o mișcare comercială și industrială care aduce sporirea populațiunei și întinderea razei orașelor peste locurile ocupate de foștii împroprietăriți. Pe locurile ocupate de aceștia se ridică edificii costisitoare , iar comunele întind lucrările de edilitate , pasage, iluminat și lucrările de înfrumusețare, încît cuprinde in raza sa toate aceste lucrări. Aceasta este, D-lor deputați, fenomenul care se petrece în toate orașele și târgurile noastre, de aceea vedem cerîndu-se, pe rind, de o mulțime din orașe a se regula cestiuinalienabilităței locurilor de casă date foștilor clăcași și cari acum se găsesc in raza orașelor. Dar cele mai multe din aceste locuri sunt înstrăinate deja : unele constituesc astăzi fonduri dotate, altele sunt ipotecate. S’au făcut clădiri costisitoare și toate sunt expuse acum nesiguranței din causa disposiției legei din 1864. Iată de ce legea, așa cum a fost votată de Senat, nu remediază decît o mică parte a răului, cea care privește viitorul, care nu este cea mai importantă, mai toate acele locuri fiind deja vîndute de cei cari le posedau in virtutea legei din 1864. Din discuțiunile urmate în Senat se pare că maturul corp s’a preocupat mai mult de litera legei decît de intejia legiuitorului. Și este evident că legiuitorul, cu intenția de a asigura proprietatea rurală ce se dă foștilor clăcași, se preocupa de cei ce ocupau satele, nu deci ce locuiau în oraș sau lingă oraș, și cari cu timpul au părăsit ocupațiile agricole, cînd s’a dezvoltat mișcarea comercială in orașele unde locuiau. Cu timpul, cînd orașele și tîrgurile au luat o mai mare desvoltare, înstrăinarea acestor locuri era nu numai in interesul înfrumusețări și dezvoltarei orașelor și în interesul foștilor clăcași cari au vîndut aceste locuri cu prețuri foarte avantagioase. Disposițiunile legei din 1864 se mențin, dar fără nici un interes nici pentru ei, nici pentru oraș. De altfel, în cazul orașului Buzeu, lucrul este și mai ușor, căci locurile specificate în actualul proiect de lege au fost ocupate de foștii clăcași ai moșiei Vatra, proprietatea Episcopiei de Buzeu, ca embaticari Acestea sunt, D-lor deputați, considerantele cari ne fac a vă ruga să primiți proiectul de lege așa după cum a fost votat în ședința de la 4 februarie 1900, și care este următorul. Raportor: N. COSĂCESCU. ROMANIA ILUSTRATA D. Rusu Abrudeanul și a asigurat concursul mai multor literați distinși pe lîngă numeroase ilustrațiuni de actualitate, o materie bogată și variată care va interesă publicul. Urăm deplin succes confratelui nostru. O Cu începere de Joi 23 Noembrie a. c., Domnul Victor Cristan a fost profesor la Liceul-Internat și la Școala Militară, predă in localul gimnaziului „Alexandru-cel-Bun“, cunoscutul său curs de limba franceză, pentru adulți, comercianți, industriași, funcționari etc. Cursul este practic, începe de la primele cunoștinți și urmează treptat, la numeroase exerciții, ce se vor face în clasă, regulele și materialul necesar pentru a se putea scrie și vorbi. Lecțiile se țin în fiecare Marți, Joi și Simbătă de la 8—10 seara. Cursul se va ține până la April 1901. Frecventarea este cu totul gratuită. Nu se cere de la doritori decît cunoștințele a patru clase primare și să nu fie înscriși la o școală, unde se propune limba franceză. înscrierile se fac seara la curs.ur-isst UNIVERSITARE Pănă la alcătuirea noului budget. Ministrul instrucțiunei publice a acordat, suma de 600 lei, necesari intreținerei serviciului de clinica infantilă. Acești bani se vor plăti din capitolul cheltuelilor extraordinare. D. Profesor dr. Bogdan a schimbat orele de prelegeri la cursul său de medicină legală. De acum inainte prelegerile vor avea loc Luni la ora 10 și Marți la ora 4 d. a. Pentru serata ce va avea loc in sala Turn-Verein in beneficiul societăței studenților in medicină, comitetul a organizat un prea frumos concert. Vor fi executate mai multe bucăți muzicale de către elemente distinse și care asigură de mai inainte buna reușită a concertului. Acceleratul din București a vitrat astăzi in gara Iași cu o intiiere de 30 minute. D. C. Meissner, inspectorul general al invățămintului primar, a sosit astăzi in oraș. D-sa va participa la serbarea de astăzi a școlii „Mihai Sturdza“. D. Cristodulo, șeful mișcărei C. F. R. a plecat aseară la Vaslui, spre a fi present la sosirea A. S. Principelui, care cum se știe, a sosit astăzi dimineață in acel oraș. Fostul president al tribunalului Focșani, d. Gr. Alexandrescu, despre care s’a vorbit mult in zilele din urmă, a sosit ori seara in Iași. Individul I Hurmuzachi abia eiberat din Penitenciarul central, a fost surprins in str. Socola cînd voia să fure niște albituri. Membrii societăței „Artiștilor“ aseară au fost convocați pentru a ua ultimele decisiuni, asupra organizam unei expoziții de tablouri. >K X Din lunica mare Aflu că mai mulți domni și domnișoare din înalta societate bucureșteană vor face un turneu prin cîteva orașe din Moldova, dind serate musicale-literare, în scop de a putea astfel aduna o sumă de bani spre a veni în ajutorul copilașilor săraci din capitală. Aceasta ne reamintește cu plăcere din trecut, cînd și la noi la Iași, tot ce era mai higiffe, dădeau astfel de serate, avînd acelaș scop. îndată ce voi primi amănunte cu privire la aceste nobile persoane, voi înștiința și eu pe ieșeni, care desigur se vor grăbi în număr mare, pe de o parte a veni în ajutorul săracilor, fară pe de altă parte de curiositate, a putea vedea cum și societatea înaltă, un scop de binefacere, întrebuințează mijloace cîteodată dificile cu starea lor. ■ * Aflăm că. d. D. Bogonos, de cîteva zile se află mai bine. Dorim d-lui Bogonos, cea mai grabnică însănătoșire. * In astă-sară va avea loc la „Cercul Militar“ un prînz între camarazi din garnizona locală. Se va face și musică. KCI Rudo Aflăm ca pe ziua de 1 Decembrie se vor face mai multe inaintări in corpul jandarmeriei rurale. Astă seară societatea de Medici și Naturaliști va ține ședință. Se vor face mai multe comunicări. D-na Clara Rotariu a fost numită învățătoare la școala din comuna Sculeni. tt La 10 Decembrie a. c. va apare in Capitală o nouă revistă lunară politico-literară, sub direcțiunea confratelui nostru d. Ioan Rusu Abrudeanul redactor la Timpul.1 Titlul revistei va fi : lotrunirea de la Universitate. Studenții în drept.— Cuvîntarea studentului Tomaziu.—Comunicatul ziarului „Constituționalul“. — Declarațiunele d-lui A. D. Xenopol.—Memoriul.—Elogii d-lui C. Avion. Amănunte. Aseară a avut loc în aula Universităței, întrunirea studenților în drept un scop de a interveni pe lîngă dl. Ministru al școalelor, spre a se opune la desființarea facultăței juridice. Au luat parte peste 100 de studenți. Președinte al întrunirei a fost aclamat d. Șt. Tomescu. * * * Cel întăiu care ia cuvîntul e dl. Tomaziu D-sa aduce la cunoștința d-lor studenți, comunicatul apărut în ziarul oficios „Constituționalul“, care suna astfel : „ Cu privire la Universitatea din Iași au circulat felurite zgomote, cari au alarmat pe profesorii din vechea capitală a Moldovei. S’a vobit că se desființează Universitatea, s’a afirmat că s’a șters din budget facultatea de medicină și cea de drept, s’a vorbit prin unele gazete despre distrugători și despre salvatori. După cite știm, întreaga Universitate din Iași își păstrează load de cinste în budgetul viitor, nici o Facultate nu este știrbită, ba încă se fac lucrări pentru ca funcțiunile să fie ocupate de titulari. D. ministru Arion a putut să audă felurite propuneri, dar n’a văzut nici un distrugător al culturi naționale și nici n’a simțit nevoe să facă apel la nici un salvator. El a hotărît singur liniștit, fără lirism ieftin, dar cu convingere adîncă, cifrele budgetului instrucțiunii publie Și din această hotărîre , Universitatea de Iași a eșit neatinsă, falnică, cum ar trebui să fie Cu toate aceste zice d-sa, trebue să fim veșnic atenți, deoarece, e posibilă o întrunire din partea unor reprezentați sub formă de amendament, cu prilejul trecerei budgetului prin Cameră. Deocamdată comunicatul ziaruui oficios e liniștitor,—și trebue să-l credem. Apoi după ce desfășoară multiple și temeinice argumente, care vorbesc ipotriva desființărei acestei facultăți, mulțumește în numele studenților d-lui ministru al școlilor C. Arion, care în consiliul de miniștri, a luat apararea facultății juridice de la Universitatea din Iași. * * * D. Ionescu Titus, după ce aduce aude corpului studențesc, pentru energia desfășurată cu aceste ocaziune, citește un memoriu, care va fi înaintat rectoratului. Memoriul a fost acoperit de aproape :00 de semnături.* * * Dl. A. D. Xenopol,—care a asistat la această întrunire,—ia cuvîntul, recomandînd studenților să ducă înainte acesta agitațiune, însă cu prudență și înțelepciune.—De asemenea d. A. D. Xenopol a atras luare aminte studenților, a nu se lasa mulțiți de ademenirile politicianilor. In urmă d rector declară că se oferă d-sa a înmîna Memoriul d-lui C. Arion. A. ZIARIȘTII Pe scena teatrului nostru, in astăseară, se va reprezenta pentru întăia oară ZIARIȘTII, o comedie, pe care actorii noștri au repetat-o cu drag, și care merită toată atențiunea din partea unui public, ce, pănă acum, a dat probe că se interesează, de aproape, de tot ce să produce în literatura noastră dramatică După cum merge vinzarea biletelor, se poate prevedea una din cele mai bogate săli pe cari a putut să le aibă teatrul nostru, în stagiunea aceasta, care conține un repertor îndestul de bogat și ales. Avem de-a ne lupta cu o moda, însă, care, pe zi ce merge, se înrădăcinează în pătura cultă, care formează, in acelaș timp și publicul nostru spectator, balurile de Sîmbăta sara de la cercul militar. Suntem informați, însă, că d. colonel Alexandrescu, așa de mult îndrăgostit de artă în genere, va face un sacrificiu în favorul artei dramatice, mai cu seamă că toate Simbetele sunt consacrate pieselor originale, înadins, cu tot ce are mai cult și mai inteligent, cel mai mare centru cultural și artistic din țară, să poată asista. Aseară a incetat din viață d-na Paraschiva Botez, la locuința sa din str. Bucșinescu. n 1900 X Delapidarea de la Casieria dîn Roman. Domnul Gh. Neculau, impegat clasa I-a în administrația financiară audețului Roman, în ziua de 18 Noembrie a/c. a constatat că perceptorul V. Cotea nu avea lipsă, în varsarea banilor, suma de 1185 lei 65 bani. Numitul perceptor a invocat drept motiv de justificare a lipsei, faptul că acei bani îi dăduse în ziua de 13 Noembrie la casa de depuneri, dar ca dl. Gh.J.D. Gheorghiu, șeful secției casieriei din Roman, care primise acea sumă nu i-a eliberat in schimb cuvenita recipisă. Mărturisirea aceasta fu notată de impegatul Nicolau în declarațiunea de varsare a banilor aduși de perceptorul V. Coteanu care în același timp a reclamat personal d-lui prim ministru și ministru de finanțe P. P. Carp, cerînd a se institui o anchetă. Er a sosit în Roman d. Gh Calomfirescu, sub-director la ministerul de finanțe ca delegat din partea ministerului cu anchetarea cazului. După cît se pare d. Calomfirescu a constatat exactitatea denunțului, dar a suspendat din serviciu pe impiegatul Nicolau pentru motivul că a îndrăznit să reclame direct și personal ministrului, contra șefului său. „ A. M. Gluma vilei La tribunal. — Cucoane Panache, vă rog, acum după ce am ciștigat procesul, o să capăt cele două sute de franci? — Dar cum să’i capeți, cînd știi că d’abia au ajuns pentru timbre și taxe? — Dar bine, ce am ciștigat eu atunci ? — Procesul.