Evenimentul, octombrie-decembrie 1901 - ianuarie 1902 (Anul 9, nr. 204-303)
1901-10-28 / nr. 227
Redacția și Administrația IAȘI STRADĂ LAPUȘNEANU, 44. —XX----Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani. lobați!—Seria IT. Anul IX, No. 227. DUMINICA 28 OCTOMBRIE 1901 Abonamentul Pe un an 24 lei; pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei; In străinătate pe un an 3S lei -----*9*---ANUNCIURI INSERȚII ȘI RECLAME 50 bani fândul. Opera pefată a dorobuirii Carp Rebelii, cari au copilăria de a se întitula conservatori, în speranța că se vor putea substitui acestui partid, vor încerca în sala Pastia să legitimeze pretențiunea că ministerul mort la 12 Februarie 1901 reprezintă partidul conservator, prin opera cu care, vreau să facă fericirea țarei, operă pe care se simt datori s’o continue Acea operă se știe că consista în așa zisul bloc de impozite, propus de d. Carp. Supunem la apreciarea cetitorilor cifrele mai de la vale, din cari se vede lămurit că d. Carp, cu minunatele sale idei, în loc să îndrepte finanțele, ne ducea la un nou deficit de cel puțin 19 milioane. Deci trebue să fim recunoscători majorităței, care la 12 Februarie a împedecat pe d. Carpi să aducă această nouă pacoste pe capul țarei și să lucrăm cu toții ca să împedecăm în viitor pe d. Carp, să reînceapă o operă atît de nefastă. Budgetul d-lui Carp prevedea la cheltueli suma de 227 milioane. La această cifră trebue să adăugăm 3 și jum milioane leafa preoților, și milion și jum. pentru spitalele rurale. Deci, budgetul total al cheltuelilor, după chiar prevederile d-lui Carp, era de 231,700,000 lei. Budgetul d lui Sturdza prevede la cheltueli 218 milioane de lei. Prin urmare, diferența între aceste două budgete este de aproape 14 milioane, sumă cu care budgetul de cheltueli al d-lui Carp se prezintă în plus. Pentru aceste 14 milioane de Carp prevăzuse, după propriile d-sale evaluări: O urcare la condiferența în plus între impozitele d-lui Carp și cele votate de Parlamentul d-lui Sturdza este de aproape 1 mii. 500.000 de lei. Atita ar fi produs mai mult toate faimoasele impozite ale d-lui Carp. Deci budgetul de cheltueli al d-lui Carp era de 231 mii. 700.000 de lei, cu 14 milioane mai urcat decît budgetul d-lui Sturdza, iar proectele sale laolaltă n’ar fi dat decît 1 mii 500.000 de lei mai mult. Chiar după prevederile d-lui Carp, budgetul d-lui Sturdza va da un deficit de 5 milioane. Aceste 5 milioane adăugîndu-se la diferența de 14 milioane, ne dau 19 milioane. întrebarea este : Cum s’ar fi acoperit aceste 19 milioane cu produsul faimoaselor proecte ale domnului Carp, produs care, scăzîndu-se produsul proectelor votate de Parlamentul d-lui Sturdza, n’ar trece peste cifra de 1,500,000 de lei? Dacă budgetul d-lui Sturdza va da un deficit de 5 milioane, cum afirmă însuși Carp, atunci, fără îndoială, budgetul d-lui Carp ar fi dat un deficit de 17,500,000 de lei Aceasta însemnează :,mîntuire" în dicționarul partizanilor d-lui Carp ? Deoarece un „comitet conservator“ anonim convoacă pe cetățeni la întrunire, facem cunoscut amicilor noștri că această convocare nu emană -le la noi, ci de la boulota politică de subt direcția d-lui P. P. Carp. Iată telegrama adresată de către clubul conservator din localitate d-lui Take Ionescu, cu ocazia zilei sale onomastice. Tache Ionescu București. Ziua d tale este pentru noi o fericită ocaziune pentru ați exprima sentimentele noastre de admirațiune, urîndu-ți ani mulți ca să continui munca d-tale rodnică spre binele țarei și gloria partidului conservator; Grigore Kogîlniceanu, președintele clubul conservator, mare proprietar ; Vasile Vlădoianu, vice-președintele clubului conservator, mare proprietar; Dimitrie A. Greceanu, avocat, mare proprietar ; A. A. Bădărău profesor și avocat; Vasile Sculy Logothetide, avocat și proprietar ; Gheorghe Dimache,fost consilier de Curte; Constantin P. Constantiniu, avocat și mare proprietar ; Theodor Tăutu, mare proprietar; Dimitrie Alexandrescu, profesor universitar, advocat și proprietar; Gheorghe Sterian, arhitect și mare proprietar; Nicu Nanu, avocat și mare proprietar; Grigorie C. Buțureanu, profesor ; Ștefan A. Negruzzi, advocat și mare proprietar; dr Aristide Peride, profesor universitar; Gheorghe S. Cristofor, profesor, advocat și proprietar ; Iancu Catargi, inginer și proprietar ; loan V. Praja, profes r și proprietar; dr. Neculai Leon, profesor universitar; Alex. B. Brandia, profesor; Gh. D. Șerban, comerciant, președintele camerei de Comerț și proprietar ; Neculai Cananău, proprietar ; loan Vasiliu preot și profesor ; Savel Manu avocat; loan Zarifopulo, mare proprietar ; Leon Exarcu, proprietar; Dimitrie Andrei Fărcășanu, avocat; Gh. Ghibănescu profesor ; loan Mitescu econom, președintele Consistorului; Căpitan Gr. Ghyca, proprietar; Lascar Rosetti, avocat și proprietar; Dimitrieh. Filipescu, licențiat in farmacie și proprietar ; Gheorghe Th. Filipescu, proprietar ; Andrei N. Bădărău, proprietar ; Eustrat Calognom, licențiat și proprietar ; Emanoil Constantinescu profesor și proprietar, locot. colonel L. Stere, pensionar; Calistrat Hogaș, profesor și proprietar ; Alexandru A. Greceanu, Gh Lateș, profesor și proprietar ; Const. Andriescu institutor ; Gh. C. Anastasiu, avocat și proprietar ; Gh. C. Chirilă, proprietar ; loan C. Chirilă, licențiat în matematici și proprietar ; Emanoil Rosetti Roznovanu, proprietar ; Gh. Mihail, avocat; Lazar Grecia, institutor; Corneliu Th. Codrescu, profesor și proprietar ; Alexandru Dabija, avocat; Eugen Ventura, proprietar; Alexandru I. Ciurea, proprietar; Maior A. Jippa, pensionar și proprietar; dr. A. Culianu, Grigorie I. Scorpan, profesor ; Dimitrie Evghenide, avocat, pensionar și proprietar ; Gh. I. Popovici, pensionar și proprietar; Gh. I. Scorpan, profesor ; Const. Ivașcu, mare proprietar ; Theodor Pisoski, avocat; Andrei Gh. Bădărău, proprietar ; A. A. Suțu, proprietar; Gh S. Rășcanu, profesor; Emanoil Buznea, inginer ; Th. Burada, profesor; Vasile Diaga, profesor ; Mihai Ivașcu, mare proprietar ; Gh. Aramă, profesor; Dimitrie Deliu, proprietar; Neculai Marcopulo, proprietar; Ambrozie Voronca, pensionar; Prassa Constantin, Nicu I. Constantinov, proprietar ; Gh. Calognomu, Gr. Voinescu, pictor și profesor ; Const. Balasinovici, proprietar; Căpitan loan Bendescu, pensionar și proprietar; B. Gh. Iluță, farmacist; loan C. Bădărău, proprietar ; State Dragomir, artist dramatic, licențiat in filosofie; Căpitan Gh. Duca, pensionar și proprietar ;Gh. Vlaicu, pensionar și proprietar ; Th. Cristodulo, avocat; A. Brandia, ziarist și student ; Rudolf Suțu, ziarist și student; Căpitan loan Ghyka, pensionar; Enric Suțu, avocat; Mihail Miclescu, proprietar ; Const. Zaharia, institutor ; Ilie Mitescu, profesor și proprietar ; Căpitan Alex. Conduratu, pensionar; V. I. Radu, profesor și avocat; Gh. Botez, proprietar; Gh. Ștefănescu, proprietar; Nec. Ștefănescu, avocat, pensionar și proprietar ; Titus Lapteș, student; Const. Bogonos, proprietar; loan Z. Simionescu, avocat; Dinu Grigorovici, avocat și proprietar; Strassin, ziarist ; Chr. Malliasovici, avocat; Gh. I. Grigoriu , loan Gafencu, pensionar și proprietar ; Gh. C. Ropală, comerciant și propietar; Const D. Buzne, prop. Ilie Ștefăniu prop. Anton Duduică propr; Rodrig Deoghenide, C. Burghelea pensionar; Masa Gheorghe, Ion A. Alexandresti, Alex. I. Vasiliu pensionar, C. Bărgovianu, Alex. Petrovici, Alex. Maxim, Emil Ropală student, Corist. Ropală student, Oliviu Ropală student, Vasile Panuș student, Dim. Suia pensionar și propietar, dr. August Donati, Neculai V Botez avocat, pensionar și propietar, Alexandru Atanasiu profesor, Andoniu E. Ion licențiat in științele politice și administrative, Alexandrescu Petru propietar, Burghelea Ilie profesor, Bărgovianu Gh. Boroianu Gh. Dimitrie profesor, Ștefan Drăghici profesor, avocat și propietar, Buțureanu Const, institutor, Virgil Gh. Huiban ziarist, Elefterie Gh Ropală, Teodor Maximovici comerciant, Gh. Calmuschi pensionar militar, Ion Constantinescu profesor, Gh. Darabană pensionar propietar, S Irimescu propietar, Th. Iacob, Gh. V. Grigoriu avocat, Nicu Pastia propietar, Căpitan Grigorie Bancov, pensionar și propietar, Dimitrie Știubeiu, Mihail Știubeiu avocat, Adolf Oberth farmacii, Caramfil Constantiniu avocat, Codreanu Mihail avocat, Ph. Ciorapciu avocat, căpitan S. Căimacan pensionar și propietar, Dimitrie Ciohodariu avocat, Victor Dogaru profesor, Gheorghe Dimitriu proprietar, Gheorghe Dobiaș avocat, Carol Donati comerciant Leopold Hax ziarist și student, Eugen Herovanu avocat, Ștefan A Hulban, Constantin Ionescu artist dramatic, Dimitrie A. Jippa, Alexandru D. Ionescu profesor și propietar, Liteanu V. Mihai advocat, Emil D. Lefter avocat și propietar, Constantin Lambrino propietar, Enrico Mezzetti profesor, Maxim Gheorghe preot, licențiat in teologie, Manolescu Sebastian propietar, Ilie Nedelschi pensionar, Maior D. Neculau pensionar, Vasile Negruzzi profesor și propietar, căpitan Petru Negoescu pensionar, Toma Petrescu pensionar, Popovici T. Alexandru preot și institutor, căpitan Achil Russu pensionar, Dimitrie Gh. Popa preot, Spiridon Gheorghe avocat, Constanțius I. profesor pictor, Stavär V. Ioan avocat și propietar, Steph Sinecinsky inginer, Emil Max propietar, Gheorghe Tissescu, Mihail Țilinskhi profesor, Ion Voișel avocat, căpitan Anton Vasilescu pensionar, Neculai I. Vasiliu comerciant, Vasile Neculau, Nae Sucian profesor, Constantin Lapteș, Manolescu C. Mlădian pensionar și propietar, maior Constantin Neculau pensionar și propietar, Dimitrie Erbiceanu propietar și pensionar, Petrache Alexa propietar, Dimitrie Nica comerciant, Dimitrie Frățiță propietar, Carp I. Roșioru comerciant, Dimitrie Theodorescu industriaș, Neculai Constantin comerciant, Gheorghe Dimitriu comerciant și propietar, Ion Crețulescu, Stefan Gavrilescu comerciant și propietar, Alexandru Isăcescu comerciant, S. P. Teodoru farmacist și propietar, Tanasachi Vasile pensionar, Alexandru Mănăscurtă,Tare Alexandrescu, loan Vasiliu pensioar, fost profesor, Vasile Adam pensionar, Gheorghe Șerian propietar, Cezar Catănescu propietar, Vasile Ciuțureanu profesor universitar, Gustiv Vandomi farmacist, D. Obreji pensionar, C. Z. Simionescu student Alexandru Z. Simionescu, Claudius Bivalet propietar, Alecu Andronie proprietar, maior A. Fotino, Acsinte Frunză profesor, Ion D. Dimitriu institutor, Gh. Siaatopol pensionar, N. Ionescu farmacist, Eduard Candela artist, profesor fost director al Conservatorului, Neculai Duduica comerciant, C. D. Stahi pictor fost director școala de bele arte, P. Cristescu profesor, T. Lupescu farmacist, Ion Rusu, Dim. Dimitriu profesor, Const. Chirilă proprietar. ------------------------------------------------- cferă .... 1,000,000 O urcare la patente de . . . 1,800,000 O urcare la mobiliar de . . . 500,000 Impozitul compl. 2,500,000 Total 5,800,000 Din proectele d-lui Carp,l Sturdza a propus și Parlamentul său a votat: Un spor la funciar de . . . 1,000,000 O zecime . . . 3,325,000 Total 4,325,000 Mitima oră TIN LOCALITATE — Ora 4 d. a.—un cunoscut cetean «. Tat, *^’rași ne comunică că d-nii Sandu Rîșcanu și Iorgu Catargi au colindat toată ziulica Tatarașul, făcînd vizete pe la cetățeni și indemnindu-i să vie la întrunirea de Duminică cind d. Carp va obști norodului ieșau, inbunătățirele pe care le plănuește să se aducă lașului, c nd va lua cîrma țărei. Așa grăiau peste tot locul d-nii Ioga Catargiu și Sandu Rișcanu. ^Consiliul județean a fost convocat pentru Luni la ora 2 p. m. Se va vota budgetul și se va proceda la alegerea președintelui consiliului, scaun ramas vacant prin dimisiunea d-lui dr. Rojniță. In urma înțelegerei avute între d-nii P. Poni și N. Gan ca nou președinte va fi pus savantul medic Iuliano. 1/1. P. Bogdan, membru în clubul liberal din Huși, Institutor Director al școalei primare No. 1 și dl. G. Antonescu, junimist director al școalei No. 3, vor fi dați in judecată pentru neregularități in strîngerea și depunerea banilor elevilor la Societatea de economie. * In locul d-lui C. Antonescu să dă ca sigură numirea d- lui I. Dimitriu ca director al școlei primare No. 3 din Huși, cu privește pentru dl. Bogdan, să pune mari stăruinți pentru a-1 menținea și a-i aplica numai o mică penalitate. _rteclama pentru Roalota po W Vlitică. O înștiințare, răspîndită în oraș și iscălită de dl. Dimitrie G. Rosetti, roagă cu inzistență,—sublinierea e în original, — publicul să se înființeze Duminică dimineața, la oarele 8, la gară. Intru întimpinarea membrilor Roalotei.* Er a avut loc o întrunire, în localul din strada Unirei, a societăței funcționarilor suprimați. D. căpitan Dimcea, — și un Dimancea, cum a anunțat ,Epoca“, — a ținut un discurs, prin care anunță că d. Carp va reînființa toate funcțiunile și va suprima chiar taxa de 20 la sută, — chiar cînd, în acel timp cam depărtat, vor umbla cu covrigi în coadă. Faină reclamă, dar mai faină asanare a moravurilor. I Jinisterul de instrucțiune a ^ ^i făcut cunoscut telegrafic revizoratului local, a face o riguroasă inspecțiune la azilul confesional al d-nei M. Kramer, din str. Dancu No. 8. Astăzi la ora 2 d. sub-revizor 1. Petrov s’a transportat la fața locului, pentru facerea cuvenitei anchete. J/TIarele comitet diriguitor al ^ » ’’partidului junimist din localitate, a dat d-lui Gaman ex-curierul liceului Național însărcinarea, de a recolta popor pentru întrunirea de miini. Celebrul ex-curier, astăzi colinda culoarele palatului, înportunînd pe micii funcționari de pe la grefe cu invitațiunea de a lua parte la întrunirea de mîini a partidului junimist, făcindu-le cunoscut că apropiata venire la putere a d-lui Petrache Carp e pe deplin asigurată, in urma unei audienți avute de d-sa cu M. Sa Regele acum citeva săptămîni. Intre altele, mai spunea celebrul Gaman : „D. Carp văzînd că M. S. Regele i dă a înțelege că dorește să-i încredințeze frinele guvernului, d. P Carp a răspuns : Da Maiestate accept, cu condițiune ca toate funcțiile suprimate să fie din nou create iar reducerile care împovorează nemilos pe obijduitul mic funcționar să fie cel puțin înjumătățite. M. S. Regele a primit și aceasta condițiune*. Aceste ’s roadele proaspetei școale moralizatoare a d-lui Titus Liviu Maiorescu și a tovarășilor d-sale. L Informațiunea dată de un ziar .Capitală, că la casa de bilete din a gărei, s’ar fi găsit o lipsă de 3000 lei, care ar fi fost luați cu imprumut de un funcționar superior de la C. F. R., este absolut neexactă Nu s’a găsit lipsă nici un ban la acea casă. Soalota politică a trimis doui ^ ’’trepăduși prin măhălăli spre a face reclama necesară Dar soarta le-a fost dușmănoasă. Atît d-nul Gaman, fost curier al liceului, cit și d-l. Butnărescu, au raportat d-lui Gogu Catargi că cetățenii le închic ușele în nas. Atunci, s’au început astfel de tratative. După sfirșitul nenorocos al acestor tratative, d. C. B. Pennescu a asigurat pe d. Gogu Catargi că ii va trimite 200 cetățeni liberi și independeți. Garantăm autenticitatea. C. B. Pennescu, ghigherlu^primar, a făcut cunoscut funcționarilor Comunei, că dacă sunt curioși pot să se aducă la întrunirea de miri fără nici o grijă. După cît se vede cartelul continuă. Suntem mai mult decît bucuroși, învățătorii din județul Fălciu . ^s’au constituit în următoarele 9 cercuri culturale : 1 . Băsești, președinte I. Ghibănescu. 2) . Vutcani președinte I. Alexa, 3) . Grumezoaia, președinte I. Pandelea. 4) . Berezeni, președinte I.Bălțatu 5) . Oltenești, președinte Agarici, 6) . Drănceni, președinte I. Porumbeanu, 7) . Bunești președinte, D. Șendrea 8) . Huși, președinte, Gh. Alexandrescu. 9) . Răducăneni, președ. S. Filon. Intre alte chestiuni învățătorii vor agita înființarea societăților economice la sate. Trebue să se știe însă că administrația actuală nu numai că nu dă sprijin, ci e fățiș contra unor asemenea bănci populare. Vrea să zică vom avea probabil războiu. Iată ce ne spun știrile străine. Se scrie din Petersburg ziarului „Berliner Lokalanzeiger: In cercurile politice din Petersburg se atribue o deosebită importanță vizitei, pe care marele duce Mihail Nicolaevici a făcut-o împăratului Frantz Josef. Cu această ocazie Se amintește de anul 1875. Atunci țarul Alexandru II, a trimis în misiune extraordinară la Viena pe aghiotantul său general Sumarokow Elston, care a oferit Austriei ca să ia Bosnia și în schimb să lase mînă liberă Rusiei în războiul contra Turciei. La Petersburg marele duce Michail, ultimul fiu în viață al Țarului Nicolae I și marele unchiu al actualului țar, continuă a cultiva vechile tradițiuni de amiciție cu Austria. De aceea marele Duce Michail reprezintă mai mult decît numai persoana sa. Vizita lui e menită în primul rînd să șteargă mica încordare ce domnește între Rusia și Austria de cînd regele Serbiei s’a căsătorit. Dar în cercurile rusești bine informate nici îndoială nu încape că marele duce a făcut împăratului Frantz Josef importante comunicări din partea țarului asupra situațiunei în peninsula Balcanică și că a introdus un schimb de confidențe. Prin urmare, după spusele ziarelor străine, suntem în ajunul unui războiu. Lucrul nu se poate evita, pare-se, cu toată civilizația noastră. Cel puțin de-ar fi mai omenos Dar ascultă un ziar londonez : produce aici un scandal enorm publicarea făcută de ziarul „Morning Leader” facsimilului unui manifest pentru înrolarea de voluntari englezi pentru Transvaal, promițîndu-li-se 75 la sută din prada de războiu. Cu alte cuvinte, în zorile secolului XX, după apusul celui mai falnic din veacurile filozofiei și al științei, ne aflăm în același stadiu de sălbătăcie. Dispare-va ea vreodată subt forma uciderei de oameni ? E credința ta ? Belio — Jizând o cârle — D-nul Burada la Lemberg Sfințirea bisericei ortodoxe române cu hramul sf. Gheorghe din Lemberg. Duminică 14 Octombre curent, s’a săvîrșit în Lemberg capitala Galiției, sființirea nouei biserici ortodoxe române, cu hramul sf. Gheorghe, zidită in locul vechei biserici, cari fiind amenințată a se risipi, s’a dărâmat din ordinul autorităților. Zidirea acestei nouă biserici, s’a început la 22 Septembrie 1897, și s’a făcut cu spesele fondului religionar ortodox din Cernăuți. Biserica e de toată frumuseța, de piatră și cărămidă, în stil bizantin. In curtea acelei biserici, s’a zidit și o prea frumoasă casă pentru parohie. Rinduiala slujbei bisericești, s’a făcut după cum urmează : Simbătă în 13 Oct. la 4 ore d. am., s’a început vecernia mică, iar la 6 ore, vecernia mare, litia, predica și noptînda. Duminică 14 Oct., la 6 ore dimineața, s’a început sfințirea apei, la 7 ore s'a făcut încunjurarea bisericei cu sfiintele moaște, la 7 jumătate sfințirea bisericei, iar la 9 jum., ore, s’a început sf. leturghie , după amiază vecernia și predica . Luni 16 Oct., la 9 ore, s’a început sf. leturghie și parastasiul pentru ctitorii bisericești. Serviciul Dumnezeesc s’a făcut în limba romînească și în limba slavonă, unele rugăciuni s’au zis și in limba greacă. A oficiat cuvioșia sa Arhimandritul Mitrofor Miron Călinescu, ca delegat al Prea Sfinției Sale Ahiepiscopului și Mitropolitului Bucovinei și Dalmației, încunjurat de preoții : Cavaler Dionisie Bejan, consilier consistorial și stavrofor, Niculai Dimitrievici, arhipresbiter și stavrofor, Alexandru Monarstyrski, consilier consistorial și stravrofor, Gheorghe Hanițki consilier consistorial și stavrofor, Nicon Tomiuc, protopresbiter, Ieromonahul Emanuel Evghenie Vorobchevici, singhel arhiepiscopesc și catihet, arhidiaconul Mihail Ursuleac, diaconul Mihail Boca. In ziua sfințirei bisericei, Duminică 14 Oct, nu se luminase încă bine de ziuă, și biserica cu galeriile ei, erau ticsite de drept credincioșii ortodoxi ce se adunase de prin Bucovina, Galiția și din alte părți, apoi pe la 9 jum., ore au început a se aduna autoritățile civile și militare, precum și notabilitățile orașului Intre aceștia au fost: vice-președintele guberniei Lidel, consilierul curței Mautner, fostul ministru baron Lobel, consilierul curței de Apel doctor Dăluschi, cu consilierii acelei curți, consilierul polițienesc Sechtel, întreg statul major cu comandantul Fidle, mai mulți generali, coloneii și ofițeri, consulul rusesc Putoșchin, consulul român din Cernăuți A. Kogălniceanu, profesor dr. Teodor Burada și alți mulți. Onorurile militare s’au dat de regimentul 24 infanterie, avînd steagul și muzica; soldații acelui regiment erau cea mai mare parte ortodoxi. In tot timpul sfintei leturghii, s’au dat mai multe salve de puști, iar muzica militară a intonat imnul austriac. De la noi din țară, nimene n’a fost la această solemnitate religioasă ci numai iubitorul neamului românesc Teodor T. Burada, care a subscris și pergamentul ce s’a pus în temelia bisericei. In Lemberg Domnii noștri cei vechi, ca Barnovski, Vasile Lupu, Movileștii și alții, au avut un rol însemnat la întreținerea religiunei ortodoxe, întrecîndu se în bine-faceri către acest cult, zidind biserici, susținîndu-le și înzestrindu-le cu cele trebuincioase. Preoții bisericei, pentru mai mare onoare și dragoste ce au arătat d-lui Burada, au găsit de cuviință, ca d-sa să citească Apostolul, cînd urma a se incunjura biserica cu sfintele moaște. D. Burada cu inima plină de bucurie, a primit aceasta, și a citit atunci Apostolul in rominește. Rămîne-va pentru vecinicie, ca acel intăi Apostol, citit în biserica ortodoxă romînească, cu hramul sf. Gheorghe din Lemberg, a fost citit de d-na Burada, aceasta știut să fie. Serviciul Dumnezeesc a fost impunător, și s’a făcut cu o deosebită pompă. Corul a fost sublim, rugăciunele cîntate de acel cor inspirau cea mai mare evlavie. Cînd s’a sfirșit ceremonia sfințirei bisericei, preotul stavrofor Monastyrski, a rostit o mică cuvintare, în care a mulțumit tuturor acelor care a ajutat de s’a înălțat acest nou sfint și dumnezeesc locaș și apoi a citit două gramote arhiepiscopale, prin una sa›