Evenimentul, octombrie-decembrie 1901 - ianuarie 1902 (Anul 9, nr. 204-303)

1901-10-28 / nr. 227

Redacția și Administrația IA­ȘI STRADĂ LAPUȘNEANU, 44. —­XX----­Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 30 bani. lobați!—Seria IT. Anul IX, No. 227. DUMINICA 28 OCTOMBRIE 1901 Abonamentul Pe un an 24 lei; pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei; In străinătate pe un an 3S lei -----*9*---­ANUNCIURI INSERȚII ȘI RECLAME 50 bani fândul. Opera pefa­tă a dorobuirii Carp Rebelii, cari au copilăria de a se întitula conservatori, în speranța că se vor putea sub­stitui acestui partid, vor în­cerca în sala Pastia să legi­timeze pretențiunea că minis­terul mort la 12 Februarie 1901 reprezintă partidul con­servator, prin opera cu care, vreau să facă fericirea țarei, operă pe care se simt da­tori s’o continue Acea operă se știe că con­sista în așa zisul bloc de im­pozite, propus de d. Carp. Supunem la a­preciarea ce­titorilor cifrele mai de la vale, din cari se vede lă­murit că d. Carp, cu minu­natele sale idei, în loc să în­drepte finanțele, ne ducea la un nou deficit de cel puțin 19 milioane. Deci trebue să fim recunoscători majorităței, care la 12 Februarie a împe­­decat pe d. Carpi să aducă această nouă pacoste pe ca­pul țarei și să lucrăm cu to­ții ca să împedecăm în vii­tor pe d. Carp, să reînceapă o operă atît de nefastă. Budgetul d-lui Carp preve­dea la cheltueli suma de 227 milioane. La această cifră tre­bue să adăugăm 3 și jum milioane leafa preoților, și milion și jum. pentru spitalele­­ rurale. Deci, budgetul total al cheltuelilor, după chiar pre­vederile d-lui Carp, era de 231,700,000 lei. Budgetul d lui Sturdza pre­vede la cheltueli 218 milioane de lei. Prin urmare, diferența în­tre aceste două budgete este de aproape 14 milioane, sumă cu care budgetul de cheltueli al d-lui Carp se prezintă în plus. Pentru aceste 14 milioane de Carp prevăzuse, după pro­priile d-sale evaluări: O urcare la con­diferența în plus între im­pozitele d-lui Carp și cele vo­tate de Parlamentul d-lui Sturdza este de aproape 1 mii. 500.000 de lei. Atita ar fi pro­dus mai mult toate faimoasele impozite ale d-lui Carp. Deci budgetul de cheltueli al d-lui Carp era de 231 mii. 700.000 de lei, cu 14 milioane mai urcat de­cît budgetul d-lui Sturdza, iar proectele sale la­olaltă n’ar fi dat de­cît 1 mii 500.000 de lei mai mult. Chiar după prevederile d-lui Carp, budgetul d-lui Sturdza va da un deficit de 5 mili­oane. Aceste 5 milioane a­­dăugîndu-se la diferența de 14 milioane, ne dau 19 mili­oane. întrebarea este : Cum s’ar fi acoperit aceste 19 milioane cu produsul fai­moaselor proecte ale domnu­lui Carp, produs care, scăzîn­du-se produsul proectelor vo­tate de Parlamentul d-lui Sturdza, n’ar trece peste cifra de 1,500,000 de lei? Dacă budgetul d-lui Sturdza va da un deficit de 5 mili­oane, cum afirmă însuși C­­arp, atunci, fără îndoială, budgetul d-lui Carp ar fi dat un deficit de 17,500,000 de lei Aceasta însemnează :,mîn­­tuire"­ în dicționarul partiza­nilor d-lui Carp ? De­oare­ce un „comitet conservator“ anonim convoacă pe cetățeni la întru­nire, facem cunoscut amicilor noștri că această convocare nu emană -le la noi, ci de la b­oulota politică de subt di­recția d-lui P. P. Carp. Iată telegrama adresată de către clubul conservator din localitate d-lui Take Ionescu, cu ocazia zilei sale onomastice. Tache Ionescu București. Ziua d tale este pentru noi o fericită ocaziune pentru ați expri­ma sentimentele noastre de admi­­rațiune, urîndu-ți ani mulți ca să continui munca d-tale rodnică spre binele țarei și gloria parti­dului conservator; Grigore Kogîlniceanu, președintele clubul conservator, mare proprietar ; Vasile Vlădoianu, vice-președintele clubului conservator, mare proprie­tar; Dimitrie A. Greceanu, avocat, mare proprietar ; A. A. Bădărău profesor și avocat; Vasile Sculy Lo­­gothetide, avocat și proprietar ; Ghe­­orghe Dimache,fost consilier de Curte; Constantin P. Constantiniu, avocat și mare proprietar ; Theodor Tăutu, ma­re proprietar; Dimitrie Alexandrescu, profesor universitar, advocat și pro­prietar; Gheorghe Sterian, arhitect și mare proprietar; Nicu Nanu, avocat și mare proprietar; Grigorie C. Buțu­reanu, profesor ; Ștefan A. Negruzzi, advocat și mare proprietar; dr Aris­tide Peride, profesor universitar; Gheorghe S. Cristofor, profesor, ad­vocat și proprietar ; Iancu Catargi, in­giner și proprietar ; loan V. Praja, profes r și proprietar; dr. Neculai Leon, profesor universitar; Alex. B. Brandia, profesor; Gh. D. Șerban, comerciant, președintele camerei de Comerț și proprietar ; Neculai Cana­­nău, proprietar ; loan Vasiliu preot și profesor ; Savel Manu avocat; loan Zarifopulo, mare proprietar ; Leon E­xarcu, proprietar; Dimitrie Andrei Fărcășanu, avocat; Gh. Ghibănescu profesor ; loan Mitescu econom, pre­ședintele Consistorului; Căpitan Gr. Ghyca, proprietar; Lascar Rosetti, a­­vocat și proprietar; Dimitrie­­­h. Fi­­lipescu, licențiat in farmacie și pro­prietar ; Gheorghe Th. Filipescu, pro­prietar ; Andrei N. Bădărău, proprie­tar ; Eustrat Calognom, licențiat și proprietar ; Emanoil Constantinescu profesor și proprietar, locot. colonel L. Stere, pensionar; Calistrat Hogaș, profesor și proprietar ; Alexandru A. Greceanu, Gh Lateș, profesor și pro­prietar ; Const. Andriescu institutor ; Gh. C. Anastasiu, avocat și proprie­tar ; Gh. C. Chirilă, proprietar ; loan C. Chirilă, licențiat în matematici și proprietar ; Emanoil Rosetti Rozno­­vanu, proprietar ; Gh. Mihail, avocat; Lazar Grecia, institutor; Corneliu Th. Codrescu, profesor și proprietar ; Alexandru Dabija, avocat; Eugen Ventura, proprietar; Alexandru I. Ciurea, proprietar; Maior A. Jippa, pensionar și proprietar; dr. A. Culianu, Grigorie I. Scorpan, profesor ; Dimi­trie Evghenide, avocat, pensionar și proprietar ; Gh. I. Popovici, pensio­nar și proprietar; Gh. I. Scorpan, pro­fesor ; Const. Ivașcu, mare proprie­tar ; Theodor Pisoski, avocat; Andrei Gh. Bădărău, proprietar ; A. A. Suțu, proprietar; Gh S. Rășcanu, profesor; Emanoil Buznea, inginer ; Th. Bu­­rada, profesor; Vasile Diaga, profe­sor ; Mihai Ivașcu, mare proprietar ; Gh. Aramă, profesor; Dimitrie De­liu, proprietar; Neculai Marcopulo, proprietar; Ambrozie Voronca, pensi­onar; Prassa Constantin, Nicu I. Constantinov, proprietar ; Gh. Calog­­nomu, Gr. Voinescu, pictor și profe­sor ; Const. Balasinovici, proprietar; Căpitan loan Bendescu, pensionar și proprietar; B. Gh. Iluță, farmacist; loan C. Bădărău, proprietar ; State Dragomir, artist dramatic, licențiat in filosofie; Căpitan Gh. Duca, pen­sionar și proprietar ;Gh. Vlaicu, pen­sionar și proprietar ; Th. Cristodulo, avocat; A. Brandia, ziarist și stu­dent ; Rudolf Suțu, ziarist și student; Căpitan loan Ghyka, pensionar; Enric Suțu, avocat; Mihail Miclescu, pro­prietar ; Const. Zaharia, institutor ; Ilie Mitescu, profesor și proprietar ; Căpitan Alex. Conduratu, pensionar; V. I. Radu, profesor și avocat; Gh. Botez, proprietar; Gh. Ștefănescu, proprietar; Nec. Ștefănescu, avocat, pensionar și proprietar ; Titus Lapteș, student; Const. Bogonos, proprietar; loan Z. Simionescu, avocat; Dinu Grigorovici, avocat și proprietar; S­trassin, ziarist ; Chr. Malliasovici, avocat; Gh. I. G­rigoriu , loan Ga­­fencu, pensionar și proprietar ; Gh. C. Ropală, comerciant și propietar; Const D. Buzne, prop. Ilie Ștefăniu prop. Anton D­uduică propr; Rodrig Deoghe­­nide, C. Burghelea pensionar; Masa Gheorghe, Ion A. Alexandres­ti, A­­lex. I. Vasiliu pensionar, C. Bărgo­­vianu, Alex. Petrovici, Alex. Maxim, Emil Ropală student, Corist. Ropală student, Oliviu Ropală student, Va­sile Panuș student, Dim. Suia pen­sionar și propietar, dr. August Do­nati, Neculai V Botez avocat, pen­sionar și propietar, Alexandru Ata­­nasiu profesor, Andoniu E. Ion licen­țiat in științele politice și adminis­trative, Alexandrescu Petru propietar, Burghelea Ilie profesor, Bărgovianu Gh. Boroianu Gh. Dimitrie profesor, Ștefan Drăghici profesor, avocat și propietar, Buțureanu Const, institu­tor, Virgil Gh. Huiban ziarist, Elef­­terie Gh Ropală, Teodor Maximo­vici comerciant, Gh. Calmuschi pen­sionar militar, Ion Constantinescu profesor, Gh. Darabană pensionar propietar, S Irimescu propietar, Th. Iacob, Gh. V. Grigoriu avocat, Nicu Pastia propietar, Căpitan Grigorie Bancov, pensionar și propietar, Di­mitrie Știubeiu, Mihail Știubeiu a­­vocat, Adolf Oberth farmacii, Caram­­fil Constantiniu avocat, Codreanu Mi­hail avocat, Ph. Ciorapciu avocat, că­pitan S. Căimacan pensionar și pro­pietar, Dimitrie Ciohodariu avocat, Victor Dogaru profesor, Gheorghe Dimitriu proprietar, Gheorghe Do­biaș avocat, Carol Donati comerciant Leopold Hax ziarist și student, Eu­gen Herovanu avocat,­ Ștefan A Hul­ban, Constantin Ionescu artist dra­matic, Dimitrie A. Jippa, Alexandru D. Ionescu profesor și propietar, Li­­teanu V. Mihai advocat, Emil D. Lef­ter avocat și propietar, Constantin Lambrino propietar, Enrico Mezzetti profesor, Maxim Gheorghe preot, li­cențiat in teologie, Manolescu Se­bastian propietar, Ilie Nedelschi pen­sionar, Maior D. Neculau pensionar, Vasile Negruzzi profesor și propietar, căpitan Petru Negoescu pensionar, Toma Petrescu pensionar, Popovici T. Alexandru preot și institutor, că­pitan Achil Russu pensionar, Dimi­trie Gh. Popa preot, Spiridon Ghe­orghe avocat, Constanțius I. profe­sor pictor, Stavär V. Ioan avocat și propietar, S­teph Sinecinsky inginer, Emil Max propietar, Gheorghe Tis­­sescu, Mihail Țilins­khi profesor, Ion Voișel avocat, căpitan Anton Vasi­­lescu pensionar, Neculai I. Vasiliu comerciant, Vasile Neculau, Nae Su­­cian profesor, Constantin Lapteș, Ma­­nolescu C. Mlădian pensionar și pro­pietar, maior Constantin Neculau pen­sionar și propietar, Dimitrie Erbicea­­nu propietar și pensionar, Petrache Alexa propietar, Dimitrie Nica co­merciant, Dimitrie Frățiță propietar, Carp I. Roșioru comerciant, Dimitrie Theodorescu industriaș, Neculai Con­stantin comerciant, Gheorghe Dimi­triu comerciant și propietar, Ion Cre­țulescu, Stefan Gavrilescu comerciant și propietar, Alexandru Isăcescu co­merciant, S. P. Teodoru farmacist și propietar, Tanasachi Vasile pensio­nar, Alexandru Mănăscurtă,­­­Tare Alexandrescu, loan Vasiliu pensi­oar, fost profesor, Vasile Adam pensio­nar, Gheorghe Șerian propietar, Ce­zar Catănescu propietar, Vasile C­iuțureanu profesor universitar, Gus­tiv Vandomi farmacist, D. Obreji pensionar, C. Z. Simionescu student Alexandru Z. Simionescu, Claudius Bivalet propietar, Alecu Andronie proprietar, maior A. Fotino, Acsinte Frunză profesor, Ion D. Dimitriu in­stitutor, Gh. Sia­atopol pensionar, N. Ionescu farmacist, Eduard Can­­dela artist, profesor fost director al Conservatorului, Neculai Duduica co­merciant, C. D. Stahi pictor fost di­rector școala de bele arte, P. Cristes­­cu profesor, T. Lupescu farmacist, Ion Rusu, Dim. Dimitriu profesor, Const. Chirilă proprietar. -------------------------------------------------­ cferă .... 1,000,000 O urcare la pa­tente de . . . 1,800,000 O urcare la mo­biliar de . . . 500,000 Impozitul compl. 2,500,000 Total 5,800,000 Din proectele d-lui Carp,­l Sturdza a propus și Parla­mentul său a votat: Un spor la fun­ciar de . . . 1,000,000 O zecime . . . 3,325,000 Total 4,325,000 Mitima oră T­IN LOCALITA­TE — Ora 4 d. a.—­­un cunoscut cetean «. Tat, *^’rași ne comunică că d-nii San­du R­îșcanu și Iorgu Catargi au colin­dat toată ziulica Tatarașul, făcînd vizete pe la cetățeni și indemnindu-i să vie la întrunirea de Duminică cind d. Carp va obști norodului ieșau, inbunătățirele pe care le plănuește să se aducă la­șului, c nd va lua cîrma țărei. Așa grăiau peste tot locul d-nii­­ Io­ga Catargiu și Sandu Rișcanu. ^C­­onsiliul județean a fost convo­­­cat pentru Luni la ora 2 p. m. Se va vota budgetul și se va proceda la alegerea președintelui consiliului, sca­un ramas vacant prin dimisiunea d-lui dr. Rojniță. In urma înțelegerei avute între d-nii P. Poni și N. Gan­­ ca nou președinte va fi pus savantul medic Iuliano. 1/1. P. Bogdan, membru în clu­­­­bul liberal din Huși, Insti­tutor Director al școalei primare No. 1 și dl. G. Antonescu, junimist di­rector al școalei No. 3, vor fi dați in judecată pentru neregularități in strîngerea și depunerea banilor ele­vilor la Societatea de economie. * In locul d-lui C. Antonescu să dă ca sigură numirea d- lui I. Dimitriu ca director al șco­lei primare No. 3 din Huși, cu­ privește pentru dl. Bogdan, să pune mari stăruinți pentru a-1 menținea și a-i aplica numai o mică penalitate. _­rteclama pentru Roalota po­ W Vlitică. O înștiințare, răspîndită în oraș și iscălită de dl. Dimitrie G. Rosetti, roagă cu inzistență,—sublinierea e în original, — publicul să se înființeze Duminică dimineața, la oarele 8, la gară. Intru întimpinarea membrilor Roalotei.* Er­ a avut loc o întrunire, în lo­calul din strada Unirei, a societăței funcționarilor suprimați. D. căpitan Dimcea, — și un Dimancea, cum a anunțat ,Epoca“, — a ținut un dis­curs, prin care anunță că d. Carp va reînființa toate funcțiunile și va su­prima chiar taxa de 20 la sută, — chiar cînd­, în acel timp cam depăr­tat, vor umbla cu covrigi în coadă. Faină reclamă,­­ dar mai faină a­­sanare a moravurilor. I J­­­inisterul de instrucțiune a ^ ^­i făcut cunoscut telegrafic re­­vizoratului local, a face o riguroasă inspecțiune la azilul confesional al d-nei M. Kramer, din str. Dancu No. 8. Astă­zi la ora 2 d. sub-revizor 1. Petrov s’a transportat la fața locu­lui, pentru facerea cuvenitei anchete. J/TI­arele comitet diriguitor al ^ » ’’partidului junimist din lo­calitate, a dat d-lui Gaman ex-curie­­rul liceului Național însărcinarea, de a recolta popor pentru întrunirea de miini. Celebrul ex-curier, astă­zi colinda culoarele palatului, înportunînd pe micii funcționari de pe la grefe cu invitațiunea de a lua parte la întru­nirea de mîini a partidului junimist, făcindu-le cunoscut că apropiata ve­nire la putere a d-lui Petrache Carp e pe deplin asigurată, in urma unei audienți avute de d-sa cu M. Sa Re­gele acum cite­va săptămîni. Intre altele, mai spunea celebrul Gaman : „D. Carp văzînd că M. S. Regele i dă a înțelege că dorește să-i în­credințeze frinele guvernului, d. P Carp a răspuns : Da Maiestate ac­cept, cu condițiune ca toate func­țiile suprimate să fie din nou crea­te iar reducerile care împovorează nemilos pe obijduitul mic funcțio­nar să fie cel puțin înjumătățite. M. S. Regele a primit și aceasta condițiune*­. Aceste ’s roadele proaspetei școale moralizatoare a d-lui Titus Liviu Ma­­iorescu și a tovarășilor d-sale. L Informațiunea dată de un ziar .Capitală, că la casa de bilete din a gărei, s’ar fi găsit o lipsă de 3000 lei, care ar fi fost luați cu im­prumut de un funcționar superior de la C. F. R., este absolut neexactă Nu s’a găsit lipsă nici un ban la acea casă. Soalota politică a trimis doui ^ ’’trepăduși prin măhălăli spre a face reclama necesară Dar soarta le-a fost dușmănoasă. Atît d-nul Gaman, fost curier al liceului, cit și d-l. Butnărescu, au raportat d-lui Gogu Catargi că cetățenii le închic ușele în nas. Atunci, s’au început ast­fel de tra­tative. După sfirșitul nenorocos al a­­cestor tratative, d. C. B. Pennescu a asigurat pe d. Gogu Catargi că ii va trimite 200 cetățeni liberi și independ­eți. Garantăm autenticitatea. C. B. Pennescu, ghigherlu^­­primar, a făcut cunoscut funcționarilor Comunei, că dacă sunt curioși pot să­ se aducă la întrunirea de miri fără nici o grijă. După cît se vede cartelul con­tinuă. Suntem mai mult de­cît bucu­roși, învățătorii din județul Fălciu . ^s’au constituit în următoarele 9 cercuri culturale : 1­ . Băsești, președinte I. Ghibă­nescu. 2) . Vutcani președinte I. Alexa, 3) . Grumezoaia, președinte I. Pan­delea. 4) . Berezeni, președinte I.Bălțatu 5) . Oltenești, președinte Agarici, 6) . Drănceni, președinte I. Porum­beanu, 7) . Bunești președinte, D. Șendrea 8) . Huși, președinte, Gh. Alexan­drescu. 9) . Răducăneni, președ. S. Filon. Intre alte chestiuni învățătorii vor agita înființarea societăților econo­mice la sate. Trebue să se știe însă că adminis­trația actuală nu numai că nu dă sprijin, ci e fățiș contra unor aseme­nea bănci populare. Vrea să zică vom avea probabil războiu. Iată ce ne spun știrile străine. Se scrie din Petersburg ziarului „Berliner Lokalanzeiger: In cercurile politice din Peter­sburg se atribue o deosebită im­portanță vizitei, pe care marele duce Mih­ail Nicolaevici a făcut-o împăratului Frantz Josef. Cu aceas­tă ocazie Se amintește de anul 1875. Atunci țarul Alexandru II, a tri­mis în misiune extraordinară la Viena pe aghiotantul său general Sumarokow Elston, care a oferit Austriei ca să ia Bosnia și în schimb să lase mînă liberă Rusiei în răz­boiul contra Turciei. La Petersburg marele duce Mi­chail, ultimul fiu în viață al Țaru­lui Nicolae I și marele unchiu al actualului țar, continuă a cultiva vechile tradițiuni de amiciție cu Austria. De aceea marele Duce Michail reprezintă mai mult de­cît numai persoana sa. Vizita lui e menită în primul rînd să șteargă mica încordare ce domnește între Rusia și Austria de cînd regele Serbiei s’a căsătorit. Dar în cer­curile rusești bine informate nici îndoială nu încape că marele duce a făcut împăratului Frantz Josef importante comunicări din partea țarului asupra situațiunei în pe­ninsula Balcanică și că a introdus un schimb de confidențe. Prin urmare, după spusele zia­relor străine, suntem în ajunul u­­nui războiu. Lucrul nu se poate evita, pare-se, cu toată civilizația noastră. Cel puțin de-ar fi mai omenos Dar ascultă un ziar londonez : pro­duce aici un scandal enorm publi­carea făcută de ziarul „Morning Leader” facsimilului unui mani­fest pentru înrolarea de voluntari englezi pentru Transvaal, promi­­țîndu-li-se 75 la sută din prada de războiu. Cu alte cuvinte, în zorile seco­lului XX, după apusul celui mai falnic din veacurile filozofiei și al științei, ne aflăm în același stadiu de sălbătăcie. Dispare-va ea vre­odată subt forma uciderei de oa­­m­eni ? E credința ta ? Belio — Jizând­ o cârle — D-nul Burada la Lemberg Sfințirea bisericei ortodoxe române cu hramul sf. Gheorghe din Lem­berg. Duminică 14 Octombre curent, s’a săvîrșit în Lemberg capitala Galiției, sființirea nouei biserici ortodoxe ro­mâne, cu hramul sf. Gheorghe, zidită in locul vechei biserici, cari fiind a­­menințată a se risipi, s’a dărâmat din ordinul autorităților. Zidirea acestei nouă biserici, s’a început la 22 Septembrie 1897, și s’a făcut cu spesele fondului religionar ortodox din Cernăuți. Biserica e de toată frumuseța, de piatră și cără­midă, în stil bizantin. In curtea a­­celei biserici, s’a zidit și o prea fru­moasă casă pentru parohie. Rinduiala slujbei bisericești, s’a fă­cut după cum urmează : Simbătă în 13 Oct. la 4 ore d. am., s’a început vecernia mică, iar la 6 ore, vecernia mare, litia, predica și noptînda. Du­minică 14 Oct., la 6 ore dimineața, s’a început sfințirea apei, la 7 ore s'a făcut încunjurarea bisericei cu sfiintele moaște, la 7 jumătate sfin­țirea bisericei, iar la 9 jum., ore, s’a început sf. leturghie , după amiază vecernia și predica . Luni 16 Oct., la 9 ore, s’a început sf. leturghie și pa­­rastasiul pentru ctitorii bisericești. Serviciul Dumnezeesc s’a făcut în limba romînească și în limba slavonă, unele rugăciuni s’au zis și in limba greacă. A oficiat cuvioșia sa Arhi­mandritul Mitrofor Miron Călinescu, ca delegat al Prea Sfinției Sale A­­hiepiscopului și Mitropolitului Buco­vinei și Dalmației, încunjurat de pre­oții : Cavaler Dionisie Bejan, consi­lier consistorial și stavrofor, Niculai Dimitrievici, arhipresbiter și stavro­for, Alexandru Monarstyrski, consi­lier consistorial și stravrofor, Gheor­ghe Hanițk­i consilier consistorial și stavrofor, Nicon Tomiuc, protopresbi­­ter, Ieromonahul Emanuel Evghenie Vorobchevici, singhel arhiepiscopesc și catihet, arhidiaconul Mihail Ursuleac, diaconul Mihail Boca. In ziua sfințirei bisericei, Dumi­nică 14 Oct, nu se luminase încă bine de ziuă, și biserica cu galeriile ei, erau ticsite de drept credincioșii ortodoxi ce se adunase de prin Bu­covina, Galiția și din alte părți, apoi pe la 9 jum., ore au început a se a­­duna autoritățile civile și militare, precum și notabilitățile orașului In­tre aceștia au fost: vice-președintele guberniei Lidel, consilierul curței Mautner, fostul ministru baron Lo­bel, consilierul curței de Apel doctor Dăluschi, cu consilierii acelei curți, consilierul polițienesc Sechtel, întreg statul major cu comandantul Fidle, mai mulți generali, coloneii și ofițeri, consulul rusesc Putoșchin, consulul român din Cernăuți A. Kogălniceanu, profesor dr. Teodor Burada și alți mulți. Onorurile militare s’au dat de re­gimentul 24 infanterie, avînd steagul și muzica; soldații acelui regiment erau cea mai mare parte ortodoxi. In tot timpul sfintei leturghii, s’au dat mai multe salve de puști, iar muzica militară a intonat imnul aus­triac. De la noi din țară, nimene n’a fost la această solemnitate religioasă ci numai iubit­orul neamului românesc Teodor T. Burada, care a subscris și pergamentul ce s’a pus în temelia bisericei. In Lemberg Domnii noștri cei vechi, ca Barnovski, Vasile Lupu, Movileștii și alții, au avut un rol în­semnat la întreținerea religiunei or­todoxe, întrecîndu se în bine-faceri către acest cult, zi­dind biserici, sus­­ținîndu-le și înzestrindu-le cu cele trebuincioase. Preoții bisericei, pentru mai mare onoare și dragoste ce au arătat d-lui Burada, au găsit de cuviință, ca d-sa să citească Apostolul, cînd urma a se incunjura biserica cu sfintele moaște. D. Burada cu inima plină de bucurie, a primit aceasta, și a citit atunci Apostolul in rominește. Rămîne-va pentru vecinicie, ca acel intăi Apostol, citit în biserica orto­doxă romînească, cu hramul sf. Ghe­orghe din Lemberg, a fost citit de d-na Burada, aceasta știut să fie. Serviciul Dumnezeesc a fost im­punător, și s’a făcut cu o deosebită pompă. Corul a fost sublim, rugăciu­­nele cîntate de acel cor inspirau cea mai mare evlavie. Cînd s’a sfirșit ceremonia sfințirei bisericei, preotul stavrofor Monastyr­­ski, a rostit o mică cuvintare, în care a mulțumit tuturor acelor care a aju­tat de s’a înălțat acest nou sfint și dumnezeesc locaș și apoi a citit două gramote arhiepiscopale, prin una sa›

Next