Evenimentul, octombrie-decembrie 1905 - ianuarie-februarie 1906 (Anul 13, nr. 182-285)
1905-10-28 / nr. 203
RBSDIGFIA ȘI ADMINISTRAȚIA 44 STRADA LAPUȘNEANU 44 ili Apare la toate zilele de lucru Un număr vechi: 50 bani Soarele n I a. 24 Luni—Mart’Aretha I 7. 1 4.68 25 Marți—Mart Marician|7. 3 4.57 20 Mero.—1 Stt. Dimitrie | 7. 44 56 10 VäiUäeria 11 Anul XIII Io, 202 VINERI 28 OCTOMBRIE 1905 ZÎSLX conservator (§ manifestare de iubire Cu ocazia zilei de Sf. Dimitrie, partidul conservator din Iași a adresat ilustrului și iubitului nostru fruntaș Dl. Take Ionescu următoarea telegramă de felicitare: D-LUI TAKE IONESCU BUCUREȘTI Partidul Conservator din Iași, vă aduce, cu ocazia onomasticei D-voastre, cele mai calde mrări de sănătate și viață îndelungată. Să trăiți ani mulți pentru fericirea întregului neam romînesc și pentru consolidarea partidului conservator. Vasile Vlădoianu, Dimitrie A. Greceanu, Gheorghe Lascar primarul Iașului, Vasile Sculy Senator, Gh . Cristofor senator, Nicu Nanu senator, I. V . Praja senator, Dimitrie Alexandrescu profesor universitar senator, Ștefan A. Negruzzi deputat Epitrop, Lascar Rosetti deputat, Gr. Buțureanu deputat, Constantin Chirilă deputat, G . D . Ș Anton Șerban deputat Epitrop, Rosnovanu deputat, Lascar Antonia deputat, Cristea Th. Cristea deputat, loan Găvănescul profesor universitar senator, A. D . Xenopol profesor universitar, Petru Alexandrescu, Theodor Alexandrescu, Gh. C . Anastasiu proprietar avocat loan Andoniu, Constantin Andreescu profesor, Mihai Antoniu, Gheorghe Aramă profesor, Alexandru D . Atanasiu profesor, V. I. Atanasiu profesor, Alexandru Artino consilier comunal, Vasile Anastasiu Belcești, N . Alexandrescu-Spinoasa, Panaite Alexandrescu-Roșiești, Constantin I. Arnăutu- Firiciu, Andrei N . B fidareu, Aurescu Alex. prof. A . G . Bădăreu, Em . Buznea deputat, Ioan C . Bădâreu, Scarlat Bagarde pensionar, G . Botez Gordon, Nicu Botez consil. județian, Panaite Botez, G . Bogdan Tirgul Frumos, Constantin Botez pensionar, Mihai Botez pensionar, D -tor V . Blanul facultăței de metan deedicină, Alex. Buindia, Vasile C . Buțureanu profesor universitar, C . Buțureanu institutor, Vie Burghelea profesor, Const. D . Buznea, Nicolae Burifinescu pensioner militar, Gheorghe Burcovanu, Gh. Buzescu avocat, Const. Burghelea pensionar, Panaite Bulău preot Const Ștefan Bosie Fălciu, Grigorie Bancov căpitan, Grigorie Birjovanu profesor, Theodor Bădărău, Constantin Bogonos, căpitan loan Bendescu, Dimitrie G . Boroianu prof. univ. senator, Theodor Th. Burada, Panaite A. Bogdan, I. Catargiu inginer, N Cananău prefect, Eduard Caudella, Constantin Caramfi), Căp. S . Caimacan, Dimitrie Călinescu, Al. I. Ciurea, Anibal I. Ciurea cans, jud., G . I. Ciurea, Const. Ciornei, Filip Ciorapeiu avocat, V. Costin profesor, loan Costin profesor, C . P . Constantiniu avocat, loan Constantinescu profesor, Emanoil Constantinescu profesor, Nicu Constantinov consilier jud., Mihai Codreanu avocat, Ilie Constanțiu pensionar, Doctor Mihai Cruceanu, D -tr. V . T. Cojocaru Belcești, Dimitrie Callos, Eustrat Caligari, I. V. Cucu profesor, Leon Cerchez Locotenent, loan Carare prof. Gh. Calognomu, Gh. Calmuschi, Alex. Călimănescu, loan C . C pensionar, Theodor Constantinescu invăț profesor deputat, D -tor Alex. Culianu, C . Cumpătă, Gh. Dimache cons corn . Alexandru Dabija avocat, Gheorghe Daraban cons corn, State Dragomir artist profesor, Ștefan Drăghici avocat, Victor Dogar profesor, Carol Donat meseriaș, Dr. August Donat, Maior Radu Dumitrescu, Ioan Dimitriu,I. Dimitriu agricultor, Cap. Gh. Dimitriu cons. com ., Dim . Dimitriu prof. Nicolae Dragoș, N . Duduica comerciant, Gheorghe Duzescu avocat, Scarlat Duzescu farmacist, N . S . Dosios profesor, Gheorghe Drăghici pensionar, Mihai C . Dumitriu, Darie N . Mihail Huși, Evgheni de Dimitrie avocat, dr. V. Finchelștein, loan Fonescu profesor, Dimitrie I. Filipescu, Axinte Frunză profesor, Petru Furnică, Eustrat Calognomu publicist, Nicolai Fotin pensionar, Dimitrie C . Filipescu, Samuel Goldenthal avocat, căp. Grigore A. Ghica efor, Gheorghe Dobiaș ajutor de primar, Gh. Ghibănescu deputat, Lazăr Grecea profesor, căpitan , Ghica pensionar, G . V . Grigoriu avocat, G . I. Grigoriu, I. Gafencu pensionar, G . Gaman, G . I. Gărbăcescu agricultor, Dimitrie 0 Gheorghiu, Dimitrie Garofeanu econom , loan S . Groholschi, Constantin S . Groholschi, Nicolai Glinci avocat, Barbu C . Gavrilescu, loan .1. Gheorghiță avocat, Theodor Grigoriu, Al. G . Giurcăneanu, G . I. Gavrilescu, Hogaș Calistrat profesor, Herovenu Eugen avocat, Virgil Hriban avocat, Leopold Hax,C . Hociungescu, Alfons Herovanu, Constantin Ivașcu prefect, Alexandru D . Ionescu profesor, Berman G . Iluțu farmacist,maior Alex. Jippa pensionar, Constantin Ionescu artist, Theodor Iacob, Spiridon Irimescu, Constantin Ionescu econom , doctor Ernest Juvara profesor universitar deputat, Petru Ionescu, Gr. Ibănescu, Petru Ianculescu inginer silvic, Alex. M . Ianculescu, Haralambie Iliescu, Grig. Gr Iamandi avocat consilier comunal, dr. Dimitrie Gr. Iamandi, loan N . Ionescu, G . C . Chirilă agricultor, lancu C . Chirilă profesor, Zotu loan diacon Huși, Andrei Chîrilovici avocat, Dimitrie Chiriac avocat, Constantin D . Chiriac, doctor N . Leon profesor universitar, V. Lohan, Const. Lambrino, C . Lapteș, Th. Lupescu farmacist cons. com ., V. Lasievici mecanic, dr. Alex. Lambrior, Manu Savei Prim Adjutor de Primar, C .D . Miclescu avocat,Aurel Mfesor universitar, Ganescu pro , Mihail avocat, Emil Max, Th. P . Maximovici, Enrico Mezetti direct, conservator, Nicolai Marcopol, primar Tg. Frumos Cristea Mathasovici avocat, S . F Marcopol, I. Mitescu Econom , Ilia Mitescu profesor, Mihai Miclescu, Gheorghe Maxim preot, C . Mladian Manolescu, Alex. Mină Scurtă, Aurel Miescu pensionar, C . Machidon,Constantin loan Mihailescu prof. Grigorie Morțun artist, G . Molia, D .Mesteș, Theodor Maxim , Ariton Măgîrdici, Niculai Gavril Muzicescu,Sever Mureșanu profesor, C . Munteanu Tg. Frumos, Alex. Mavrodi, Mihai Gh. Mihailescu, G . Maxim , Dimitrie Th. Mandrea inginer, Emanoil Manariu, G . Mitru prof. D -tor T. Nicolau prof., V . Negruzzi profesor, G . Nica, Ilie Nedelschi, căp. Petru Negoiescu cons. jud. V . Nicolau, I. Nițescu, G . Negrea, Gh. Nicolau cons, jud., Theodor A . Negruzzi, Dimitrie Neagu fost magistrat, Alex Nicolau, G . Atanase Nemțeanu Econom , Vasile Di8ga prof., D -tor Aristide Peride prof. univ., N . G . Pastia, Dimitrie G . Popa econom , Alex. T. Popovici econom , Toma Petrescu pensionar, G . Popescu pensionar C. B . Penel artist, C . D . Papana comerciant propietar cons. com ., loan Palade, loan Păun, Mih. Patrașcu cons, jud., Constantin Pilescu, Napoleon Proca, loan Pastia, Socot I Pantei, General Șerban Pascu, I. Popovici prof., dr. G . Pastia, G . I. Popescu, Gror, G. Popovici profesor pri Pavlov avocat, V . Podoleanu Fălciu, Alex. Popovici prof. univ., Constantin Păun econom , Eugeniu Petit avocat, I. N . Patrașcu licențiat in drept, G . C Ropală, V. I Radu profesor cons comunal, căp. Aphil Rusu, Ioan Rotbard farmacist, V . Rusovici consilier județian, Alex Răducănescu, Anton Rohr cons jud., Dimitrie Racoviță, V . I. Răileanu, Iulius Reiniche arhitect, V. Roșu, Gr. N . Roiu profesor, Gh. Popa Radu,A . A. Suțu, Corneliu Gh. Radu, Rudolf Suțu, Henri G Suțu, D -tor Gabriel Socor, prof. univ. senator, Neculai Ștefănescu avocat, Iosef Sinecinschi inginer, Dimitrie Știubei, G Scorpan, Vasile Scorpan, I. V . Stavăr avocat, Arthur G . Sioncons, com ., I. Săndulescu, Enache Săvescu, Ștefăniu Ilie proprietar, Săvescu Constantin, Ștefăniu Petru, Săvescu G ., Petru D . Simmu, loan Savin, C . I V . Severin, Șala Hascal, Alfons Stamatopol, Gh. Gh. State, Gh. Stănilescu profesor, căpitan Nicolae S căpitan Alex. Stroja, Stoinescu, Șendrea, Matei Ștefănescu, Belcești, Maior loan Stroia, loan Stamatiu, M . O . Socor, V . Ștefănescu, Dr. Mihail Ștefănescu Galatz, Gh. Tuduri avocat, Gh. Tisescu, M . Tisenschi profesor, V. Tanasachi, Const. Teodorescu, Romulus Țucheldrăoan, Const. Tincu profesor, Neculai Ton Ștefan Teodoru Iarmiță Belcești, acist, Doctor Tatos, G . C . Tabacovici, V. Teodoreanu profesor, Teleman Manoliu Dimitrie, Tiron V. Bohotin, Tiron B . A . Răducăneni, I. Vasiliu econom , C . Vîrlănescu profesor, I. Voișel avocat, C . Vasiliu, oop Anton Vasilescu, Nicolai S . Vasiliu, S . Vivoschi, Gh. I. Gh. Verdeș, Gh. Vesbianu, I. Vișinescu, Theodor Văitoianu pensionar, Eugen Vasiliu pensionar, I. Zarifopol, C . Zaharia profesor, Alex. Zaharia profesor, V . Zshărescu. Mia și școlile Ia Iași Sub acest titlu ziarul „Liberalul“ într’un articol semnat Nil, se ocupă de închiderea școlilor din localitate spunînd că se svonește că ea se va prelungi pănă la 15 sau 25 Noembrie. Neexact. Am anunțat chiar că d. dr. Leon a cerut ministerului deschiderea școlilor și cu toate acestea d. Nil, probabil în dorința de a nu remînea pierdut un articol la care a muncit multă vreme, l-a adus la gazetă și a insistat să i se publice. D. Nil se încearcă a ridiculiza înțeleptele măsuri ce s’au luat în vederea înlăturării pericolului epidemiilor de scarlatină și colorîndu-și presa cu niște trăsături de spirit de care ne ocupăm tot astăzi la rubrica „Giuvaericale“, caută a induce în eroare lumea, afirmind neadevăruri cu o ușurință invers proporțională dificultăței cu care și-a înjghebat presa. D. Nil spune că Școala Militară din localitate stă și astăzi deschisă și că nici un caz de scarlatina nu s’a declarat între cei vre-o 150 de elevi, deși sunt liberi arși în oraș în toate Duminicile. Adevărul e că Școala funcționează, dar nimeni, absolut nimeni, fie părinți, fie corespondenți de ai elevilor nu poate comunica cu din șii. Sunt mai bine de trei sâptămîni de cînd elevii sunt consemnați în școală tocmai în vedere ca ei să nu vie în contact cu din oraș, evitîndu-se astfel lumea orice pericol. Prin urmare, constatăm că d. Nil ca să complecteze două coloane a trebuit să recurgă la noi de văruri. Noroc că d-sa scrie rar, și numai in caz de epidemii, situația din Bălcani, care nu mai e de tolerat și care se prelungește numai pentru că e sprijinită de Germania. Sultanul poate să se eschiveze de la îndatoriile ce i-au pus marile puteri. Când noua Triplă alianță va interveni însă cu vigoare, multe vor trebui să se schimbe la înalta Poartă. Mai ales că după toate probabilitățile noua triplă alianță va căuta apropiere și cu Italia, altă mare putere, și iacă stat cu mare interese în Balcani interese pe care noua triplă alianță i le poate mai bine menaja decit tripla alianță din care face parte Austro-Ungaria, rivala așa zicînd a Italiei în ce privește Albania și litoralul Adriaticei. fUGITIVE Numărul cazurilor de turbare devine din ce in ce mai mare atit in capitală cit și in județe.uEpoca. Ca nici odată, drept ea spune, Azi este bine constatat Că cei din opozițiune In mare parte au turbat. Buletin Exterior Dapă se vor adeveri știrile diplotice respîndite zilele acestea, Europa in curînd se va putea mîndri cu o nouă Triplă-Alianță, închesiată între cele mai mari puteri europene și nu fără oarecare ascuțiș față de Tripla-Alianță existentă deja. Sabăta trecută marele ambasador al Angliei la Petersburg, după ce s-a înțeles întăi cu Țarul, a plecat la Londra, unde se va sfătui cu guvernul englez șî cu representantul Rusiei asupra unei alianțe ce vr fi să se facă între Anglia, Rusia și Franța După toate semnele, alianța aceasta se va și incheia. Și Engliteza și Rusia au foarte mari interese să cadă de acord asupra politicei de urmat in Asia, unde în India și Turchestan se priveau mereu ca rivale și foarte des se bănuiau reciproc de gînduri ascunse. Ceea ce, se înțelege, îi făcea toz pe ruși clt și pe englezi să întrețină în acele țări oștiri mare, care cheltuia mult și încă și mai mult o reocupa și mistuia pe domte guvernele celor două îmnitori și părății răsăritene. Acum , după ce prin războiul cu Japonia a fost considerabil slăbită în Asia, de sigur că Rusiei îi convine o înțelegere cu Englitera care a ajutat-o in afacerea Marocului (unde Germania a umilit-o), iar a doua pentru că nu poate avea Franța dorință mai mare decît să contribue la micșorarea autorității ce și-a cîștigat Germania.A doua triplă alianță poate deci să fie numai chestie de timp, și încă apropiat / Care pot să fie urmările acestei alianțe ? Războiu în nici un caz, căci Angliei nu-i plac răsboaiele, Rusiei nu-i dă mîna să se bată multă vreme, iar Franța se bucură, dacă sprijinită de aliate puternice, se poate simți la adăpost și în siguranță... Lupte diplomatice însă, da, vor fi doua triplă alianță se va sili în primul loc să mai slăbească din puterea de care bucură la Constantinopol marea împărăție germană. Se va grăbi să facă aceasta cu atit mai mult, cu cât va putea să invoace motive umanitare și interese generale. Chestiunea Dobrogei D . G . Gr. Cantacuzino, prim -mnistru și ministru de interne, urmărind realizarea unui principal punct din programul de la Iași, a adresat următoarea scrisoare membrilor cari compun comisiunea pentru studiarea chestiunei acordărei drepturilor politice Dobrogenilor : Stimate Domn. In urma călătoriei ce am efectuat în Dobrogea, cu prilejul căreia am avut ocaziu de a constata mai de aproape nevoile și aspirațiunile populațiunei harnice care viețuește în această însemnată parte a Romîniei, m’am convins că este bine și nemerit a studia cu luare aminte căile și mijloacele prin care s’ar putea îmbunătăți soarta numeroaselor naționalități care trăesc in provincia noastră transdunăreană sub imperiul unor legi excepționale, de la aplicarea lor către Patria mumă. Știu că cadrul lucrărei ce vă invita îndeplini este vast și complicat și că nu într'o si se pot săvîrși cercetările a și aduna elemenentele trebuitoare pentru soluțiunea chestiunilor însemnate și complexe ce sunt a se deslega. Așezînd însă de la început Intr’un mod rațional programul lucrărei dv., fixînd cu preciziune și claritate punctele de resolvat, tragind fără șovăire linia de plecare și ținta ce urmăriți, veți putea cuprinde în opera dv., toate chestiunile mai însemnate, a căror soluțiune se așteaptă de la munca și sîrguința dv. Principalele din aceste chestiuni sunt următoarele : 1. Studierea efectelor produse de legea împroprietărirei In Dobrogea. 2. Suprimarea sau schimbarea legilor de excepțiune care stabilesc regularea raporturilor dintre locuitorii acestei părți a Romîniei și autoritățile publice. S. Studiarea acordărei drepturilor politice Dobrogenilor. Pentru rezolvarea chestiunilor mai sus enumărate am decis formarea unei comisiuni din care vă rog a face parte și d-s. și care se compune din dml. Remus Opreanu, consilier la înalta Curte de casație și justiție, Dimitrie S. Nenițescu, vice-președinte al Camerei, Mihail Antonescu, dputat, Nicolae Xenopol, deputat, Niolae Lahovari, deputat, Mihail Rahtivan, secretar general al ministerului de interne, Const. Pariano, fost prefect, I. Banescu, primarul orașului Constanța, O. Mateescu Buzău, primarul orașului Tulcea. Sunteți rugați a vă întruni regulat la ministerul de interne, spre a vă consfătui și începe lucrările d-v. Primiți asigurarea distinsei mele stime și considerațiuni. O. Dr. Cantacuzino. ABONAMENTUL Pemi »w 24 !«ii 4*>*s if * pe 31**1 e lai In străinătate pe un an 30 iei Annneinri, inserții ff;.ro«Irae 50 hani rlÄ#||;ipa«. III 27 Joi—Mart 28 Vineri-íMart. 'Tere 29 Sâmb.—Mait;. AȘi&ttsia t t; 7- G 4 54 7. 7 4 53 7. 8 4 52 pricină că d. C. I. Stoicescu cu ai săi sunt în dizidență iar d. Carp poartă steagul conservator, nu remîne guvernului,altceva de făcut decît să se retragă, cu ocazia banchetului dat de consiliul comunal al capitalei în onoarea d-lui Primar M . Cantacuzino, Conservatorul face să reiasă deosebirea dintre administrațiile comunale conservatoare și cele liberale, și relevînd faptul că nici adversarii noștri n’au avut decît cuvinte de laudă în privința atitudinei corecte a d-lui Cantacuzino, închee astfel : „Banchetul oferit d-lui Cantacuzino inaugurează un capitol nou în istoria moravurilor noastre publice: realizarea celei dintâi mari probleme de edilitate fără ca adversarii politici să fi încercat măcar să-i atribue caracterul unei afaceri. „E așa de mare, deci, deosebirea, chiar în sinul partidului liberal, între modul cum privesc pe primarul nostru și convingerea ce aveau despre al lor, încît se pare că banchetul de alaltâ-eri era așezat între moravurile a două jumătăți de secole. „D. Cantacuzino are de ce fi mîndru dacă a realizat minunea aceasta“. Ecouri p e la Ploești d. Radovici a atacat la o întrunire a liberalilor pe liberalii de sub șefia d-lui C. I. Stoicescu, acuzîndu-i de intrigă și că sunt oameni fără bun simț și dragoste de partid. In schimb însă d. Radovici a lăudat pe d- Carp și pe partizanii acestuia, spunînd că numai ei sunt adevărații purtători ai steagului conservator. Față cu cele spuse de d. Radovici și față cu concluziile trase de d-sa cum că partidul conservator erapre ziua căderei de la putere din CARNETUL MNE O perlă Numărul ultim al revistei Arhiva cuprinde o adevarată perlă literară datorită talentatului Mihai Codreanu și intitulată Moartea anahoretului. Versificator minunat, artist în cizelarea versului, autorul Diafanelor apare de astă dată și mai un său talent. Moartea are în puternicul anahoretului în samnă un ce care va remânea în literatură, căci ea poartă în sine pe lângă frumoasa calitate artistică , o sesizare a filosofiei nemenționată, liniciei noastre îmbrăcată într’o formă de o plasticitate extraordinară și care o cucerește— semn evident al artei cu adevărat. Călugărul bătria cu vechi metanii pe un jîlț străvechiuldes încremenește și, numărând mărgelele, gîndește că boabele pe sfoară curg cu anii. Din rostul înțeleptelor cetanix el a’nvățat, că totul se sfârșește, că fierul chiar, cu vremea, ruginește și că să pleacă Morței chiar titanii. Hai, uns, două, șapte, nouă, zece și nouăzeci... și tot șiragul trece... și’ncepe de la capăt iar șiragul. Sunt anii lui. In mînă bine’i stringe, dar, ațipind, îi scapă și se stinge. — Vorbiți încetișor, că doarme magul. Călugărul a învățat din rostul cetaniilor că totul ia sflrșit, că chiar ferul nu rezistă timpului și comparind anii cu mărgelele de pe șirag— comparație care noi este departe de a fi banală el îi strînge, doar doar ar putea opri mersul timpului. . ..dar, ațipind, îi scapă și se stinge — Vorbiți, încetișor că doarme magul Este somnul de veci, deapururea, este trecerea din finit în infinit, este pătrunderea în neființă a cea ce a fost ființă ! Și această trecere se îndeplinește pe nesimțite, așa cum se întîmplă deseori cu cei bătrini, pentru ca astfel simțul înfiorat de gîndul in vază sosind ca o confirmației să o are înfiorătoare a nemirnicei omenești și a sfirșitului fatal. Codreanu se afirmă tot mai mult ca un nume în literatura românească și atențiunea ce i se acordă nu este decât meritată. Un fapt recent vine să întărească și mai mult încrederea ce mulți au pus-o în talentul lui Codreanu. O librărie din Iași a primit o scrisoare din partea secretarului M . S . Reginei prin care se cer două volume din Diafane. Grațioasa noastră Suverană, care poartă atâta dragoste literaturei române, nu putea să nu se intereseze de produsele literare ale lui Mihai Codreanu. U srașșnalta „Cililise“ pe scena „ Cum concepi și mai cu seamă cum înfățoșezi pe scenă pe eroul piesei ? Aceasta fu prima întrebare ce adresat spiritualului Pelsea, care a luat asupra-și delicata sarcină de a juca pe Cilibi Moise la 29 Octomvrie. — N voi înfățișa așa cum 1 am văzut cu ochii mei pe vestitul în țara Românească Cilibi Moise.— L’ai văzut d-ta ? — Cum te văd și mă vezi. Era în anul 1869, venisem cu o trupă să joc la Rîmnicul Sarat. Deodată, cu puțin timp înainte de ridicarea cortinei lui chemat să pun la rezon pe un evreu îndrăzneț care pretindea intrarea gratis în teatru. O bilet ?ar cine ești d-ta, și intri fără „ — Cine sunt eu ? Dar eu te întreb pe tine cine ești ! Că eu sunt Cilibi Moise vestitul în Țara Romînească.Bine înțenes, Cilibi fu lăsat să intre și atrase curiozitatea lumii prin aspectul și costumul original. In schimbul statului oferi artistului una din cărticelele sale.... „ Așa cum i’am văzut de neuitat— in seara aceea la Rim o să-l înfățișez pe Cnicul Sarat, așa ilici Moise. De altfel nu corespunde aproape și cu vrîsta ce i-o dă autorul piesei în cuprinsul lucrărei“. Portretul pe care mi-a făcu d. Petrea Alexandrescu diferă mult de nostima figură reprodusă după un portret din tinerețe, în ediția nouă a cărții d-lui M . Schwarzfeld : „Practica și apropourile lui Cilibi Moise. Dar faptul că artistul a avut norocul sa vadă pe Cilibi Moise prețuește mult și trebue să avem încredere că vom vedea pe scenă un tip interesant, trăit, al celui mai popular personagiu istoric din această din urmă jumătate de secol. ♦ Desigur, in seara cind bătrînul buccengiu evreu pretindea intrarea gratuita, „în schim reprezentația lui Pioul cărțuliei“, la eirea, nimeni nu-și închipuia că se află în fața unui viitor erou al unei prețioase dram cale, în fața unei figuri nememouritoare care va pătrunde în literatură alături de un Anton Pann. Cu atît mai puțin și-ar fi închipuit că el însuși, în toametea pe atunci ,a carierei sale teatrale, va interpreta pe Cilibi Moise pe scena unui mare și splendid teatru național.* De arta, dacă nu popularitatea și frumusețea figurei istorice a lui Cilibi a putut inspira lui State Dragomir ideea ingenioasă ideea aceasta prețuește cu o piesă de teatru, ea singură a face din bogata personalitate a buceengiului un erou de teatru ? încercarea de a se teatraliza personagii reale, trăite, este veche Nu numai eroii propriu ziși, figurile istorice in înțelesul strict al cuvîntului, dar personalitățile literare complexe, a căror viață e fecuntă în peripeții romantice sau sociale iau nud pe rind loc pe scenă, servind drept eroi unor lucrări de teatru. Un strălucit exemplu de actualitate e Cyrano de Bergerac, devenit eroul comediei lui Rostand cu care împarte astăzi norocul unei imense celebrități. Rostand a împrumutat doară atmosfera timpului și pe alocurea limbagiul scriitorului Cyrano. încolo— totul e datorit bogatei imaginațiuni a poetului care a brodit în jurul lui Cyrano de Bergerac comori de spirit și da frumusețe, demne de Voltaire și de Hugo. Căci nu e vorba niciodata de a aduce pe scenă traiul propriu zis al eroului— cum a încercat nu de mult un neexperimentat drumferințele tînărului Haturg cu „sueinrich Heine“— ci numai aprofundind bogăția și poiezia unei figuri prin studiul operei și vieței lui, să ai darul da a așeza apoi acea figură în cadrul unei acțiuni sociale, compatibilă cu filosofa și caracterul figurei aceleia, evitînd anacronismele ca și personalitățile, preciozitatea ca și banalitatea, cu aceeași îndemînare și temere. Cilibi Moise, om tot de bine, nu cu duh și fărăacelași timphenghiu și profund nu este în adevăr un personagiu istoric îndeajuns de complex pentru a sugera unui scriitor un ingenios motiv— nu zic subiect de piesă de teatru și spectatorii puțin cunoscători ai operei lui Cilibi Moise o vor avea pe aceasta în întregime oglindită în piesa d-lui Dragomir care a pus în gură eroului propriile lui cugetări, maxime și an«AnAtii<i nrrmmift în talaniii in A a IUI