Evenimentul, aprilie-iunie 1906 (Anul 14, nr. 40-110)
1906-06-11 / nr. 96
No. 96 „Cînd ca o zoro ’și poartă pasul „prin slava noastra a tuturor „isvoarelor le fură glasul «și florilor parfumul lor. „Astfel sclipirile luminii „spre dinsa ’n val de raze curg tolo nu mințiră pelerinii ,ce ne-o cintară ’ntr’un amurg. „ Și-astfel a gîndului oglindă „mi-arată amestecul bizar „cu care blonda Melissindă la mal ne-așteaptă ca un far. Aș putea cita de altfel aproape întreaga traducere. Nimic nu i se poate imputa. E foarte frumoasă, și socot că Codreanu a adus mai mari servicii literaturi românești, traducîndune așa cum nu a tradus Martira și Princesa ’ndepărtată, decît dacă ne-ar fi dat o operă originală am slabă. Intr’atit e de conștient de valoarea traducerii sale și o consideră ca aproape a sa, încît el nici nu se intitulează traduceri dar prelucrări. Această a sa denumire a fost admisa, așa încît Martira și Princesa ’ndepărtata intr’atit îs de asemănătoare în unele privinți cu cele originale și într’atît în unele părți ele sunt mai frumoase decît în original, încît prelucrare e termenul care i se cuvine mai bine. Serviciul pe care l’a adus Codreanu literaturii romînești, traducînd cele două opere amintite încît ne amintește numai decît pe Fulda, care deși scriitor de mina întăi, a tradus și a și făcut să se reprezinte în limba germană la Burgtheater „Gyrano de Bergerac“ din care Kainz a făcut una din acele creaturi care glorifică și-l înalță pe un actor. (Va urma) De la Roșcani HIIHINCA PIBRJIKANJE JVXA 1 Minciunile .Liberalului" de eri De o bucată de vreme ziarul „Evenimentul” se dedă la un sport de insinuări malițioase și intrigi meschine concernînd organizația internă a clubului național-liberal din Iași. Demisiunea d-lui Bădăreu se dă însă ca sigură. * D. Tache Ionescu ar fi mers chiar până a cere Nababului, că daca crede de cuviință să încerce o reîntregire a partidului conservator, căci altfel guvernul nu mai poate să stea. * De eri se vorbește că d. Tache Ionescu și-a dat demisia, care, în realitate n’ar fi decit o manoperă și o comedie ordinară de bîlciu. * Neadevăr sunt cuvintele pe care „Evenimentul“ le pune ’n gura d-nilor Al. N. Gane și Vasile Brăescu. * Neadevăr e că d. colonel Teremescu ar fi luat cuvîntul. * Sfruntat neadevăr e că d. G. G. Mîrzescu ar fi declarat vreo dizidență a partid. ro va fi anul acesta în întirziere din cauză că coacerea se face mai dr 7.10. In ceea ce privește situația agricolă a statelor străine, faptul mai însemnat al săptămînei este publicația raportului ministerului de Agricultură din Budapesta, care estimează recolta de grîu în Ungaria ea ridicîndu-se la cifra de 45.800.000 chintale metrice, cifra cu mult superioară celei obținute în timpul celor șase din urmă ani. Anul trecut 1905, recolta de griu s’a ridicat la 42.300.000 chntale metrice. Avem de semnalat asemenea zgomotele alarmante cari au circulat relativ la recolta din Rusia și după cae guvernul rusesc ar fi suspende exportul de grîu hotărît să pînă la constatarea definitivă a stârii recoltei viitoare. Guvernul rusesc s-a grăbit să declare aceste zgomote ca absolut neîntemeiate. Ultimele știri asupra recoltelor din Rusia sunt de altmintrerea foarte satisfăcătoare. La noi afacerile sunt aproape nule pe piețele din interiorul țarei; în portul Brăila însă se vede oarecare activitate, care a dat naștere la mai multe cumpărături atît pentru export cit și pentru consumațiunea locala Persistența regimului ploios începe să deacspere pe exportatori și pe morari în ceea ce privește calitatea grînelor viitoare. Din această cauză cei din urmă se grăbesc să cumpere grîne din anii trecuți, ale căror prețuri s’au urcat mult. Cîteva loturi mari de grîne superioare de 71 jum. la 80 kgr. greutate s’au vîndut cu 15,15 lei suta de kgr. Exportațiunea este redusă la prea puține cumpărături de grîne și preferă porumbul care este mai mult cerut în străinătate. S’a plătit pentru porumbul ordinar 10,70 lei și pentru cincantin 11,80 Jpină la 12 lei suta de kgr. Cronica Agricolă Cu toate cele cîteva zile de timp frumos ce am avut la cestei săptămîni, situația începutul ametiorologică n’a suferit nici o schimbare apreciabilă in sensul unei îmbunătățiri. Regimul ploios continuă încă să domineze in toată țara și ploi abundente acompaniate de puternice manifestări electrice și de un vînt violent s’au semnalat în toate părțile în oarecare puncte ploile au fost torențiale și au cauzat inundații utit în orașe, cit și pe cîmpiile sămărunte. Grindină, de mărimea unei alune a căzut asemenea de mai multe ori. In fine o temperatură variind între 28 grade ziua și 8 grade cu totul defavorabilă culturoi, noaptea, compleetează seria intemperiilor pe cari le-am avut în timpul acestor 8 zile. Recoltele trec în acest moment perioada temută a sezonului. După ce a trecut cum a putut—mai mult rău decît bine ultimele faze ale vegetațiunei, recoltele au început să se coacă în condițiuni atmosferice excepțional de rele. Din această cauză perspectivele sunt din cele mai rele, căci după cum am mai observat și altă dată, în afară de recolta de grîu, care în acest moment este pe jumătate compromisă în districtele cele mai bintuite de ploi, există temerea ca porumburile să nu sufere din cauza excesului de umiditate care împedecă prășila plantelor năpădite de burueni precum și de o temperatură mai mult rece, care oprește desvoltarea ei. Ni se vestește într’adevăr că mai în toate părțile starea recoltelor de porumb lasă de dorit. Lipsit de căldură și înconjurat de burueni, nu poate să respire și din aceste cauze este lipsit de vigoare și se prezintă destul de rău. Ne grăbim însă să adăugăm că cu toate intemperiile, situația nu este încă desperată. Reîntoarcerea neîntîrziată și definitivă a timpului frumos, uscat și cald poate să repare în mare parte stricăciunile și să salveze restul. Esențialul este să stea ploile înainte de seceriș, care din ferici- Sfaturi folositoare Tornada contra crăpărei buzelor. Ciară de albine 12 gr. Unt de lemn de măsline 66 gr. Se topește ceara încet și se adaugă untu de lemne, după răcire este o pomadă foarte încercată pentru acest scop. Pentru orice sfat de asemenea natură a se adresa la redacția Evenimentului. 0NOUA DESCOPERIRE Contra insomniei Pănă în prezent, bieții bolnavi, chituiau o sumedenie de franci cu doctor și medicamente, în scopul redobîndirei somnului alinător al suferințelor. Dar în cele mai multe cazuri se alegeau doară cu cheltuiala. Progresul însă ca întotdeauna a dat la iveală și de data aceasta un medicament „sui generis“, datorit doctorului Sever. Acest specialist în „injuromanie“ de la facultatea din Sibiu, se ocupa, de o bucată de vreme, anume de acest caz. A parvenit momentan să găsească ingenioasa doctorie ,articolul I. In adevăr oricine începe să citească primele fraze numai, ale vreunui articol subscris de sus numitul „injuroman“, ii simte numai decît efectul salutar. De va avea însă tăria să citească pănă spre mijloc—acolo, unde doctorul se încearcă să zdrobească teorii precise prin așa zise, „argumente sofistice" — apoi de sigur că ,sărmanul bolnav“ de sa aude horbe tocmai la „redacția Liberalului“. Cum insă, lucru fără cusur nu se poate, tot astfel și această nouă descoperire prezintă un inconvenient aduce, aduce somn, dar produce și indigestie. Să sperăm însă că va eși la lumină vreun alt doctor, care compleetîndu-l pe cel dintâi, U va aplica in acest scop un destul de puternic purgativ. Fel de fel obiceiu curios. Ia Corea există un vechiu obiceiu de tot curios, care insă se repetă în cazuri rare. Așa și acum. Soția moștenitorului a murit acum doi ani Moștenitorul are gîndul din nou să se însoare; și avînd acest gînd are dreptul să-și aleagă de soție pe om și care fată din întreaga împărăție. In fața acestui drept guvernul a dat ordin, că oprește căsătoria în întreaga țară, pînă cînd nu se va însura moștenitorul. Acest ordin a produs mare consternare, în țară, guvernatorii Ichenkei, Ciungoiulla, Klungsang, n’au îndrăznit să publice ordinul. O martoră a luptei de la Waterloo .Zilelele trecute a încetat din Viață la Charleroi, femeea Duduis, care la 25 Main s-a serbat a o sută aniversare a nașterei ei. Ea era în vîrstă de 18 ani cînd s’a dat bătălia de la Waterlloo între Napoleon I și trupele aliate. In această luptă ea a ajutat pe mama ei în îngrijirea finnților. Evenimentul Caprițiile fulgerului. Astronomul parisian Camill Flamarion publică în buletinul societăței astronomice din Franța, un articol interesant asupra fulgerului. El a analizat un număr de cazuri în care fulgerul a presentat fenomene curioase. Astfel comunică următoarele cazuri: Fulgerul întră într’o cameră și se apropie de o tînără fată, care sta la masă, dar era cu picioarele sus pusă, așa încît nu atingea pămîntul. Para de foc să rostogoli la picioarele ei, să rîdică în spirală și sări apoi în gura sorii, trecu printr'o hîrtie și să urcă pe horn provocînd un sgomot înfricoșat In Romanus, departamentul Ambe birtașu! Pino să afla pe pragul casei sale și privea tempesta, cînd deodată un talger îl aruncă în fundul casei. El rămase cîtva timp fără cunoștință în elt, cu mare greutate putu să distingă obiectele. Dar lucru ciudat. Omul acesta care suferea de un reumatism acut, s’a vindecat pe deplin în urma acțiunei curentului electric. Caprițiile fulgerului sunt un adevăr de multe ori foarte bizare. Unui om care tocmai bea un pahar cu apă, fulgerul i-a isbit paharul, fără ca să-l atingă pe dînsul de loc. Unui călăreț fulgerul i-a luat biciușca din mînă fără să-l atingă de loc. REPORTAJUL ZILEI Slavii «Liceului »Național la București La București.—Vizitele.—La expoziție.—Suveranul și elevii liceului.—Ovațiunile pe stradă. — Acordarea medaliei.—Vizita la Ploești.—Frumoasa primire.—Plecarea spre Iași —Ovațiile din gări. — La Iași. — Primirea.— Manifestațiile. Se știe că elevii Liceului Național din localitate, au fost chemați în Capitală de Ministerul Cultelor și Instrucțiunei Publice, pentru a lua parte la solemnitatea deschiderei expoziției naționale. Elevii după cum se știe au plecat Sâmbăta trecută, sub conducerea energicului lor director domnul Vasile Teodoreanu și d-lor profesori V. Negruț, apreciatul maistru de gimnastică, locot. Vlăduță, T. Berescu, D. Dimitriu, Al. D. Atanasiu și d-nii sublocot. instructori Adam și Lăzărescu. Ajunși in București Duminică dimineață, cu toată ploaia torențială ce era, au fost primiți la gara de nord de d. maior Kirițescu, inspectorul general al instrucției militare în școli și de mai multe școli. Elevii au fost conduși apoi la regimentul 21, unde au fost găzduiți, urmînd ca la oarele 10 să plece la expoziție; solemnitatea deschiderei expoziției se știe că s’a amînat din cauza grozavelor ploi, pentru ziua de Marți 6 Iunie a. c. A doua zi Luni, elevii liceului, în frunte cu mult admirata lor fanfară, condusă de domnul locotenent Vlăduță au făcut mai multe visite în Capitală. In trecerea lor prin diferitele străzi, elevii au fost mult admirați, trecînd pe Calea Victoriei, pe la palatul regal, M. M. N. Regele și Regina au eșit în balcon, salutîndu-i. Tot în acea zi elevii au trecut și pe lingă ministerul cultelor, acid. ministru M. Vlădescu, a eșit in balcon, admirînd mult pe elevi. D. Vlădescu a convorbit apoi mai mult timp cu d. V. Teodoreanu, directorul liceului, felicitîndu-l de organizarea, ce în scurt timp a reușit să o dea acestui liceu. A doua zi Marți, la oarele 8 dimineață, elevii s’au dus la expoziție, unde au stat pană la oarele 1. Aci din ordinul M. S. Regelui, s’a dat elevilor Liceului Național locul de onoare, în fața pavilionului regal. După ce M. S. Regele a asistat la solemnitatea deschiderei a fecut in revistă trupele expoziției, și școalele care se aflau de față. Cînd M. S. Regele ajunse în dreptul Liceului Național, se opri cu trăsura. Suveranul a rămas foarte încîntat de frumoasa lor cum și de admirabila uniformă, prefor presentare și înfățișare. M. Sa s’a întreținut apoi mai mult timp cu d. Vasile Teodoreanu, directorul liceului, căruia i-a spus că se simte foarte încîntat de modul cum este organizat acest liceu. Elevii au pornit apoi de la expoziție spre regimentul 21; pe tot parcursul străzilor Carol, 11 Iunie, Calea Victoriei, Calea Griviței etc., ei au fost aclamați de mulțime atrăgînd după ei sute de persoane, care strigau ura ! Prin multe părți elevii erau bătuți cu fiori de prin balcoane. La cazarma regimentului 21 a venit și d. maior Kirițescu, trimis de M. S. Regele pentru a felicita pe elevi și cărora d-sa le-a ținut o călduroasă cuvîntare, felicitind în acelaș timp pe d. Teodoreanu, directorul liceului, precum și pe mult apreciatul maistru d. locot. Vlăduțu, șeful fanfarei, și pe ceilalți d-ni profesori care se aflau acolo. D. Kirițescu a mai comunicat elevilor, că Suveranul a dat ordin ca să li se acorde intrarea gratuită în expoziție, timp de două zile. Tot Suveranul mai ordonă ca să împartă elevilor, „medalia jubiliară“. A doua zi Joiu, la orele 8 și 30 dimineața, elevii liceului Național, conduși de directorul și profesori lor, au plecat la Ploești spre a întoarce vizita ce le-au făcut p o colegii lor ploeșteni la Iași. Ploeștenii au ținut să le facă o frumoasă primire. In adevăr, la gară, au fost intimpinați de fanfară și profesorii liceului, iar dealungul bulevardului de la gară la liceu, erau înșirați elevii ploeșteni, care purtau drapele tricolore în mîni. Au fost conduși apoi cu mari ovațiuni in oraș, unde au visitat diferitele instituțiuni. Li s-a oferit atît elevilor cit și profesorilor, eșeni eite un banchet la care ploeștenii au ridicat toasturi pentru toți profesorii ieșeni. Dri dimineață elevii liceului Național au părăsit Ploeștiul, fiind petrecuți la gară în afară de elevi, și de o mare mulțime, care le-a făcut ovațiuni. Ținem să mai spunem, că succesul ce au avut elevii liceului Național a avut răsunet pretutindeni. Acum la reîntoarcere, in fiecare stație li se făceau ovațiuni; la Bârlad, cînd a ajuns trenul pe la vre-o 5 p. m., se aflau pe peronul gărei toate școalele primare de băeți și de fete și elevii liceului de acolo, în frunte cu fanfară, care invitaseră pe elevii ieșeni să le facă și lor o visita. Cum elevii ieșeni erau obosiți, li s’a promis visita pentru altă dată. Elevii au sosit în localitate aseară cu trenul de 9 ; peronul gărei era înțesat de lume. La intrarea trenului în gară, fanfara a început să cînte, iar elevii strigară ura ! De la gară au parcurs apoi, în sunetul frumoasei fanfare, stradele : Gara, Ripa Galbănă, Lăpușneanu, Piața Unirea și str. Arcu. Ajungînd la liceu, înainte ca elevii să se despartă, elevul Infrim, din clasa a Vil-a Modernă, în numele tuturor elevilor liceului, aduce mulțumirile cele mai vii d-lui Vasile Teodoreanu, neobositul director al liceului, pentru munca ce depune pentru ca acest liceu să fie făcut cunoscut in întreaga țară. Și cu drept cuvint căci elevii liceului Național au făcut fața Iașului și a Moldovei intregi. N. P. Știrile Din localitate Au fost decorați, cu ordinul Coroana României în gradul de cavaler, d-nii: Alexandru D. Ionescu, Axente Frunză, Victor Costin, Ilie Burghelea, Octav Erbiceanu, Ion Mitescu, Gh. Dima, Vasile Teodoreanu, Dumitru M. Cădere, Mihail Tzilenschi, Emil Severin, N. Costăchescu, Ion Constantinescu, Alex. Atanasiu, D. Dumitriu, D. A Petrovan, Pericle Popescu, Dimitrie Pompei, Mihail Manicatide, G. Popovici-Belearte. Iar d. G. Bogdan, a fost înaintat Comandor. Cu Serviciul Credincios, d-nii: E. Cosmiță, C. Buțureanu, Pr. Alex. Popovici, Ion Cărare, Er. Roiu, Nic. Sebastian. ^Membrii Camerei de Comerț vor ținea ședință poimîne seara Luni 11 Iunie a. c. Din marginea pădurei Zagavia, a fost găsit strangulat die creanga unui copac, băetanul Ioan Marin. Autoritățile cercetează. Profesorii liceului Național se vor întruni mîine în conferință pentru a decide asupra situației elevilor la finele anului școlar expirat. Azi dimineață I. P. S. S. Mitropolitul Partenie Clinceni al Moldovei și Sucevei, însoțit de P. S. S. Archiereul Ghenadie Georgescu s’a reîntors in localitate. Astăzi s’a început la administrația noastră financiară plata pensiilor civile și militare pe luna iunie a. c. Un puternic incendiu a distrus ori trei case ale locuitorului Mihai Harnagea din comuna Deleni. Focul fiind pus de către rău-făcători, autoritățile cercetează. a I SULI Smill-SIMCâ Jl Se înființează cu începere de la 20 Iunie curent I Curse regulate de Automobil . ZILNIC ÎNTRE I Iași și Sculeni-Stânca "pî^| 77 g| (în 30 minunte) II ~În“|X300=*~isf * OMAJHM |/JL * Iff Plecarea din Iași Jora j a.m"|| Plecarea din Sculeni Ji o ^ IIL.m‘ f§ (Hală Pi»ta Unirea) 1 ” cp.m# 1 (Piața Podului) 80/# p.m. p Prețul unui loc e fixat 1 leu 50. Dus și întors 3 lei. Bagajele călătorilor se transportă gratuit. 1.| N. B. Amatorii care vor dori să închirieze automobilul pentru jycurse dus și întors de la băi, în afară de orele stipulate vor plăti fii anticipând o suma de 25 Lei. Distinsul nostru fruntaș d. Const. Disescu, senator, fost ministru de justiție a sosit azi dimineață în orașul nostru. In orașul nostru au mai rămas 14 bolnavi de scarlatină, 9 de febră tifoidă și 3 de difterie. Lucrările Universităței pentru Expoziție s’au terminat. Ele sint tipărite parte și parte scrise de mină. Pe lingă acestea, cuprind numeroase fotografii. Eri elevii școalei Comerciale superioare, sub conducerea d-lor profesori R. Ionașcu și R. Tuffli au făcut excursiune la Bârnova, iar apoi s’au reîntors la Ciurea, unde au vizitat fabrica de cărămidă. Tot la Bîrnova au fost eli și elevii, gimnasiului Ștefan cel Mare. Ministerul Instrucțiunei a cerut Rectoratului Universităței să se convoce consiliile facultăților de litere și științi, pentru a alege cîte 2 delegați de fiecare facultate, pentru consiliul general al instrucțiunei, care expiră acum ; tot odată cere să se convoace și corpul profesoral al Universităței, pentru aceeași chestiune. D-nii profesori universitari P. Bujor și I. Iiimionescu, vor merge Luni 12 Iunie în excursie științifică, cu studenții de la facultatea de științi i.Plecați și sosiți Aseară cu trenul de 9 și 5 au plecat d-nii: D. Alexandrescu Gh. Șerban, deputat, P. Poni senator, și Petrescu. Cu trenul de 8 și 30 au sosit azi dimineață in localitate d-nii: dr. Drag. Hurmuzescu, secr. general al minist. Cultelor și dr. Juvara. Vor depune Luni 12 Iunie ora 8 luni. dimineața următorii studenți în drept, următoarele examene : Comercial : d nii Căpitan Dimitriu, Anton Filoti, C. Vizzu, iar cela de, Economia Politică : d-nii Georgescu Gogu, Sturdza G. Al. și Cernat C-tin. Examenele pentru admiterea elevior în școlile inferioare de agricultură, se vor începe în ziua de 6 Septembrie a. c. înscrierile sa vor putea face pînă în ziua de 1 Septembrie la Ministerul Cultelor și Instrucțiunei și Dl. Gr. Cantacuzino, fiul primului Ministru a fost în localitate pentru a prezida consiliul societăței fabricior textile. S’a hotărît facerea unei Mature de cînepă, care e o industrie atît de iegătură cu agricultura. D-sa n’a stat în orașul nostru decît o zi. Marți 13 Iunie 8 dim. d-nni studenți în drept: Schnüzer, Mircea C. Cornescu G. și Manolescu-Mladian vor depune examenele de Civ. III și Comercial. In astă seară la Berăria Regală va avea loc prima reprezentație a trupei de operete de sub conducerea d-lui A. Bărcănescu. D-sa fiiind atît de bine cunoscut și iubit de publicul Eșan credem de prisos a mai zice altceva pentru public, de cît doară „la revede” pe de seară la berărie. La facultatea de drept Marți 13 Iunie ora 8 jum. seara d-nii studenți: Giolac A., Rădulescu V. și Arghirescu Gh. vor depune examenele de Div. III și Comercial. Bibliografie S’a primit la redacție : Petroleul Roman, Anul I No. 2 pe Iunie. Romanul literar, de la 4 Iunie c. N. Iorga : Negoțul și meșteșugurile în trecutul românesc. București 1906. D. C. Moruzi: Rușii și Românii București 1906. M-me C. Gatowski: Observations psychologique sur le langage dramatiques Rome 1905. 1906 Cum e vremea Temperatura minimă de azi 14 °. Timpul pretutindeni este cît se poate de frumos, liniștit și călduros. Eri după amează a mai plouat cîte puțin pe alocuri in vestul Munteniei. Cea mai ridicată temperatură din cursul zilei 29 ° în mai multe localități, iar cea mai coborită de peste noapte 10 ° la Rucăr. Barometrul este staționar. A plouat la: Oltenița, Cimpina, Găești, Alexandria, Roșiorii-do-vadă, Corabia și Strehaia. Cum ar fi cu putință o Îndrumare spre comerț (Urmare) E naiv de a pretinde ca ,niște tineri râu educați să aibă aspirații frumoase , cei ce o pretind nu-și dau seamă de influența mediului, asupra individului, de efectele educației, lucruri de cari a nu-ți putea da seamă, înseamnă că nu ești chemat să te pronunți, în astfel de chestii. Totul vine de sus. Opinia publică la noi nu e formată, din nefericire, din spiritele cele mai alese; opinia particulara a acestora e prea puțin cunoscută, e vina acestor de alasa masele în veși cile superstiții. , Au ramas și s’au întărit in acest atavizm a disprețuirei profesiunilor utile față de celelalte demnități. _ Se îngrămădesc cu toții să administreze‘mașina Statului, pe care o hrănesc străinii din prisosul hranei lor suportă din bogățiile noastre exploatate de ei. .. Dacă ne-atm întreba de ce, ,iata care e răspunsul. Lipsa de cultură, căci cultura ar arata oricui ai pe cînd profesiunile utile sunt singurile producătoare de bogăție, de pe urma cărora trăește o țară, că pe cînd acestea pentru un corp social sînt organele lui de nutriție, prin ajutorul cărora ,deci trăește celelalte funcții și demnități sunt parazite, consumatoare și care, cina sînt in o disproporționată superioritate cantitativă sînt dăunătoare interereselor țârei și constitue un proces de degenerare; ar mai arata apoi, in afară de importanța lor și ca situație individuală ce avantaje morale prezinta ele: , ,, * Iată ce ar arată adevarata cultură mare mare de profanii psedo-culți, iată cum i-ar face să nu se disprețuiască ceia ce e numai decît necesar și nu s’ar îndepărtă spiritele mai allese de la aceste profesiuni, dar încă s’ar forma un curent cultural în aceasta direcție și astfel opinia publică produs al spiritelor cele mai alese, ar fi favorabilă unei îndrumări a generațiilor viitoare spre profesiunile utile. E știut că o țară, a trăi și progresa, trebue spre a putea să aibă la bază o stare înfloritoare de desvoltare a ramurilor de producție a avuției naționale. Comerțul dacă nu produce direct avuția, este într’un organizm social ceia ce este circulația sîngelui într un organizm animal; el face să circule hrana unei țări, și un comerț înflobitor, în care să se găsească adevarate talente și spirite comerciale superioare este o cauză de propășire națională. „ Anglia, țaxa cea mai prefeota ca .organizare sociălă este exemplul oel (mai bun. Ea are comerțul ;eel mai de frunte penfcrucă, după cum spune M- Leelerc: : și le commerce anglais est vivace, audocieux et puisant c ers qua outre lu masse douée[ de mayens ordinaires, il udtire d lui les intellegences andesus de la moyenne et les caracter es d’une trempe rare. Așadar atunci cînd spiritele mai distinse nu se vor îngrămădi numai la demnități ci se vor duce să exerciteze comerțul afunci poporul din sinul căruia se vor ridica acele spirite, va avea țara la înălțimea Angliei. Scriind aceste rînduri constat ca in această țară care a imitau numai forma superficială a civilizației altor