Evenimentul, octombrie-decembrie 1906 - ianuarie-februarie 1907 (Anul 14, nr. 185-285)
1906-10-28 / nr. 206
ANQL XIV. — No. 206 REDACȚIA SL ADMINISTRAȚIA 44 tiÉnadím ttnste«t»*« 44 X Ș X Apare în toate zilele de lucru CJn număr vechiu 50 bani Telefon. MUMARITII 1O RAMIJ £ i«r Conservator SIMBATA 28 OCTOMBRIE 19Q&HABQ NAMENTtIL Pe un an 24 lei, pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei ÎN sTRIINATATE, pe un an 30 lei Anunciuri, inserții și reclame 50 bani ffindul An pag. 111 /Oi kc.1 ■ i.Xfi .1 Telefon Ca semn de nemărginită dragoste și devotament pentru iubiții noștri fruntași: d nii Take Ionescu, ministrul Finanțelor și Dimitrie A Greceanu, Ministrul Justiției, membrii clubului conservator din Iași, le-au trimes următoarele două telegrame cu ocazia onomasticei lor : Onomastica Domniei Voastre constitue un fericit prilej conservatorilor din a doua capitală a a Romîniei, spre a exprima nețărmuritul lor sentiment de devotament și iubire ce nutresc pentru luceafărul partidului conservator Vă urăm ani mulți pentru fericirea și gloria neamului, a țarei și a partidului conservator pentru care ați făcut toate sacrificiile. Membrii clubului Conservator din Iași roagă pe a tot Puternicul să vă dăruiască ani mulți și fericiți, arătîndu-vă și cu ocaziunea onomasticei D-v. sentimentele lor de devotament și iubire Vasile Vlăidoianu, Alex. A. Bădăreu fost ministru, Alexandru Xanopol, Vasile Sculy, Nicu Nanu, C Constantiniu, Dimitrie Alexandrescu, Alexandru B. Brandia, Gr. Buțureanu, Lascar Rosetti, Gheorghe Ghibănescu, Maior Jipa, Gheorghe Dimache, Iancu Catargi, Gheorge Cristofor, Savel Manu, Gheorghe Șarban, Căpitan A. Ghica, Preotul loan Vasiliu, Neouki Ștefanescu, Dr. Culino, Alexandru Dabija, Ion Zirifopol, Stefan Negruzzi, Lascar Antoniu, Anton Roznovanu, Gheorghe Lascar, Cristea Th. Cristea, Neculai Cananău, Const. Ivașcu, C. Chirilă, Petru Alexandrescu, Teodor Alexandrescu, loan Andoniu, Constantin Andriescu, Mihai Antoniu, Gheorghe Aramă, Alexandru Atanasiu, Vasile Atanasiu, Alexandru Aurescu, Alexandru Artino Vasile Atanasiu Belcești, Neculai Alexandrescu, Panaite Alexandrescu, Constantin Arnăutu, Dimitrie Apostolim preotul Apolon Andrieș, Andrei Gh. Bâdăreu, Andrei N Bâdăreu, I. Bădăreu, Căpitan Bancov Gr., Birjovanu, Scarlat Baiardi, A Brandia, G. Botez, N. Botez, Panaite Botez, Constantin Bogonos, Gh. Bogdan agricultor, Costachi Botez, Mihai Botez, Căpitan Bendescu, Dr. Bejan, Alexandru Batist, Eugen Briț, Dimitrie Borș, Vasile Buțureanu, C. Buțureanu, Emanoil Busnea, Teodor Burada, Hie Burghelea, Const. Busnea, Neculai Buicănescu, Gheorghe Borcovanu, Gheorghe Buzescu, Constantin Burghelea, preotul P. Buzău, Gheorghe Beldiman, Constantin Bosie, Panaite Bogdan, Vasile Bordianu, Dimitrie I. Buzinchi, Eduard Gaudella, Eustrat Calognamu, C. Caramfil, Căpitan Caimacan, Gheorghe Calmuschi, Alexandru Călimănescu, Alexandru Ciurea, Adbal Ciurea, Gheorghe Ciurea, Constantin Ciornei,Filip Ciorapeiu, Vasile Costin, loan Costin, loan Constantinescu, Emanoil Constantinescu, Nicu Constantinov, Mihai Codreanu, Ilie Constantius, loan C. Constantinescu, Donicit Cristea, C. Cumpătă, V. Cojocaru, Anton Calos, Eustrat Caligari, loan Cucu, Leon Cerches, loan Cărare, P. Calciu, Atanase Ciocan, Dimitrie Cădere, Pavel I. Cristea, Neculai Copolea, Gheorghe Ciobanu, Gheorghe Daraban, State Dragomir, Stefan Drăghici, Gheorghe Dobias, Maior Radu Dumitrescu, loan Dumitriu, Căpitan Dumitriu, loan Dumitriu agricultor, Dimitrie Dumitriu Neculai Dragoș, Neculai Duduică, Scarlat Duzescu, Neculai Dosios, Gheorghe Drăghici, Mihail Dimitriu, Mihail Darie, Dimitrie Evghenide, Dr. Finckelstein, loan Fonescu, Dimitrie T. Filipescu, D. C. Filipescu, Axinte Frunză, Petru Furnică, Neculai Fotin, Petru Florescu, Samuel Goldental, Lazăr Grecea, Căpitan I. Ghica, Gh. Grigoriu, Gh I. Grigoriu, I. Gafencu, Gh Gaman, Gh. Ghbăcescu, Părintele loan Grigoriu, loan Groholschi, Constantin Groholschi, Teodor Grigoriu, Dr Scarlat Ghiorghiu, Ștefan Georgescu, Calistrat Hogaș, Eugen Herovanu, Virgil Huiban, C. Hociungescu, Dr Herfurt, Alexandru lonescu, Berman Iluță, Constantin Ionescu, Spiridon Irimescu, Mihai Ivașcu, Dr Juvara, Grigore Ibănescu, Petru Ianculescu, Alexandru Ianculescu, Dr Dimitre Iamandi, loan Ionescu, Diacon Iotu, C. Iornescu, Dr. lonescu Leon luster, Gheorghe Kirilă, loan Khririlă, Andrei Kirilovici, Dimitrie Kiriac, Const. Kiriac, Mihai Liteanu Vasile Lohan, C. Lambrino, C. Lapteș, Teodor Lupescu, V. Lasevici, Dr. A Lambrior, Gheorghe Lupu, Dimitre Luchian, Mihail Lazar, Neculai Lupașcu, C Miclescu, Aurel Mănescu, Gheorghe Mihail, Emil Max, Teodor Maximovici, Enrico Mezetti, N Marcopol, Cristea Mathasovici, Ioan Marcopol, preotul loan Mitescu, Ilia Mitescu, Mihai Miclescu, preotul Maxim, Constantin Mladianu Manolescu, Alexandru Mină Scurtă, Aurel Miascu, C. Macedon, Constantin Mihailescu, loan Morțun, Gheorhe Mola, Dimitrie Mesteș, Teodor Maxim, Aritonovici Măgirdici, C. Munteanu, Teodor Mandrea, Mihai Mihailescu, Gheorghe Maxim, Dimitrie Mandrea, Emanoil Manariu, Gheorghe Mitru, Gheorghe Mihailescu, Eugen Nemțanu, Dr I. Naculau, Vasile Negruți, Gheorghe Nica, Ilie Nedelschi, Neculau Vasile, loan Nițescu, Gheorghe Negrea, Gheorghe Naculau, Dimitrie Neagu, Alexandru Neculau, preotul Gheorghe Nemțanu, Vasile Diaga, Neculai Pastia, Econom Stavrofor Popa, preotul Alexandru Popovici, Toma Petrescu, Gheorghe Popescu, Constantin Penel, Constantin Papana, loan Păun, Căpitan Patrașcu, Teodor Pisoschi, Căpitan Paladi, N. Petriceanu, C. Pivniceru, N. Patron, Petru Popescu, loan Popescu, loan Popovici, Gheorghe Popovici, G. Pilescu, Napoleon Proca, loan Pastia, locotenent Pantei, General Pascu, Ioan N. Popovici, Dr Pastia, Gheorghe I. Popescu, Gheorghe Popovici pictor, Georghe Pavlol, Vasile Podoleanu, Alexandru Popovici, preotul Constantin Păun, Dimitrie Petrovanu, Gheorghe Ropală, Vasile Radu, Căpitan Rusu, Ioan Rotbard, Vasile Rusovici, Alexandru Răducănescu, Anton Bhor, Dumitru Racoviță, Vasile Răileanu, Iulius Rainiche, V. Rusu, Grigore Roiu, Gheorghe Popa-Radu, Corneliu Popa-Radu, N. Răpeanu, A. A Suțu, Rudolf Suțu, Henri Suțu, Dr Socor, Dumitru Știubei, Gheorghe Scorpan, Ioan Stevăr, Vasile Scorpan, L. Sinigaglia, C. Stupeaiu, Dimitrie Ștefănescu, Artur Sion, Hie Ștefăniu, Enache Săvescu, Const Sävescu, Gheorghe Săvescu, Petru Ștefăniu, A. Simionescu, Petru Sima, C. I. V. Severin, Alfons Stamatopol, Gheorghe Stati, Gheorghe Stănilescu, Dimitre Sula, Alexandru Stroja, Căpitan Stoenescu, loan Șandrea, Matei Ștefănescu, Maior Stroia, loan Stamatiu, M. Socor, Vasile Stefănescu, Dr Ștefănesci-Galați, Gheorghe Tuduri, Gheorghe Tisescu, Mihai Țilinschi, Vasile Tanasachi, Diacon Tuche, Constantin Tincu, Neculai Tomiță, Ștefan Teodoru, Alexandri Tiramis, Dr . Tat03, Gheorghe Tabacovici, Vasile Teodoreanu, Dimitrie Manoliu Teleman, B. Tiron, M. Tiron, Osvald Teodoreanu, Constantin Teodorescu, Dimitre Tudurancu, loan Virlănescu, Căpitan Vasilescu, loan Vivoschi, Chercheș, Gheorghe Vezibianu, loan Vișinescu, Teodor Văitoianu, Eugen Vasiliu, Constantin Verner, Alexandru Verner, C Zaharia, Alexandru Zaharia, Dr Zosin, Vasile Zahărescu. Ministrul Dissescu Versiunile, cu privire la intrarea în Minister, la departamentul cultelor și instrucțiunii, al lui C. Dissescu, au fost, și înainte de a intra, și acum, după ce a intrat de tot soiul. N’avem să ne preocupăm de ele, în articolul de față, decît întru cît concordăm a pune în evidență personalitatea, într’adevăr superioară a actualului Ministru. Ne amintim cu toții la cite versiuni fantastice s’au dedat ziarele de opoziție, precum și unele de nuanță incoloră. Au inventat, au pus pe seama fostului Ministru al Cultelor tot ce mintea iscoditoare a reporterilor ziarelor de opoziție putea să pună, după cum suntem siguri că vor pune și pe seama d-lui C. Dissescu, și după cum pun pe seama tuturor Miniștrilor. Toate acestea însă nu l-au împodicat pe d. Mihail Vlădescu să fie un demn Ministru al instrucțiunii, după cum nu-l vor împiedica pe d. C. Dissescu să-și ilustreze departamentul, al căruia șef este, și după cum nu-i împuchecă pe toți ceilalți Miniștri să-și țină cu toată demnitatea cuvenită departamentele. Domnul C. Dissescu, face politică conservatoare și altceva nimic. Nici nu poate face altă politică un Dissescu , prea Dissescu pentru a i se putea pune pe seamă ceea ce fac Socolul și alte ziare. Noi nu cunoaștem un Dissescu, centacuzinist ori takist. Noi, nu cunoaștem decât pe C Dissescu. Noi nu știm ce-i acela takism , noi nu înțelegem, nu știm, după cum, de altfel a declarat-o însuși d. Take Ionescu că există vre-o nuanța politică personală, care "să derive din numele mic al Ministrului de finanțe Noi cunoaștem pe d. Gr. Cantacuzino, șeful nostru în mimele cui sunt încredințate destinele partidului, în dreapta și cumpenita judecată a căruia ne-am încrezut întotdeauna și ne vom încrede și de acum înainte. D. G. Cantacuzino, a încredințat portofoliul instrucțiunii d-lui C. Dissescu, pornind dela sănătosul principiu că„toate elementele de mare valoare ale partidului trebua să fie chemate a ’și depune obolul activității și al talentului în slujba Statului. D Dissescu, într’adevar e o mare personalitate, care s’a ilustrat ca profesor universitar, pînă la aceia că m-a trecut numele de Roman peste hotare, e unul dintre cei mai străluciți advocați, care au ilustrat baroul, e unul dintre oratorii mari politici ai Țării, e un om, care ne face cinste și’n Țară și ’n afară Toate aceste calități îl desemnau pe C. Dissescu să intre în Minister. Primul ministru l'a apnesat și la luat in slujba statului. Așadar ca mentalitate conservatoare superioară d. C. Dissescu e azi Ministru al Cultelor și al instrucțiunei. Nu e intrat deci ca element takist, dar ca element conservator superior, și dacă i s'ar putea da un calificativ, de felul celora cari se obicinuesc, apoi ar putea spune numai, că G. Dissescu a intrat în Minister ca element Dissescist. Iată un nou termen politic de exploatat, pe care-l oferim ziarelor de opoziție. Astăzi nu mai merge o telegramă din Constantinopol publicată ieri de toate ziarele, anunță că prin sferele politice ale Țarigradului circulă versiunea cum că dacă partidul liberal-național ar veni la putere in Romnia, conflictul greco roman ar fi imediat aplanat. Nu știm dacă trebue să acordăm vre-un crezămînt acestei știri, care ne face mai mult efectul unui balon de încercare, decît a unei idei serioase ce ar putea fi ventilată prin cercurile diplomatice de pe malurile Bosforului; și dacă ne oprim puțin asupra ei, este că bănuim reeditarea din partea adversarilor noștri, a unei noui campanii pe tema delațiunelor la străini. Cînd acum cîțiva ani relațiile noastre cu ungurii se înăspriseră de tot, liberalii, prin vocea autorizată a șefului lor profitară de ocazie a denunța Europei că guvernul conservator alimenta frămîntările românilor de peste munți servind subsidii care, sub formă de a ajuta școalele, se întrebuințau în scopuri politice. îndată ce liberalii veniră la putere, subvențiile școalelor din Brașov au fost tăiate, — și numai cînd partidul conservator reluă guvernul, acele subvenții au reînceput a fi servite, de astă dată însă ln Înțelegere cu guvernul maghiar. Liberalii încearcă acum se repeteze rețeta și în chestia grecească. Ei aruncă pe sub mînă, prin agențiile telegrafice, propunem că dacă vor fi ajutați de străini se ia puterea, sunt gata să ceară scaze la Atena, aplanînd astfel conflictul. Decît, astăzi procedimente de această specie nu mai merg. Cînd așa ceva s’ar întimpla, desigur că adversarii noștrii vor fi bătuți cu petre de întreaga suflare românească. Testament politic Deși d. P. Poni a demisionat din partidul liberal, e lesne de înțăles că această demisie nu era decît un soiu de praf pe care la aruncat în ochii vrăbiilor ca să le sperie. D. Poni are intenția să facă cîteva propuneri, și numai dacă acestea nu vor fi primite își va menținea demisia. Așteptările d-sale sunt cu totul optimiste, căci nădăjduește că i se vor primi acele propuneri. Față însă cu fierberea și pornirile tinerilor din partid e de așteptat ca stratagema bătrânului president să nu reușească și tinerii să țină piept înainte. Pentru acest caz d. Poni a pregătit un soio de memoriu, prin care lasă cu limbă de moarte politică, ca clubul din Iași să nu excludă pe oarecari membri dragi sufletului presidentului demisionat. Se poate însă ca în mînia lor tinerii, însuflețiți cum sunt numai de idei moderne să treacă chiar peste sfințenia testamentului politic al dlui P Poni, în care casa clubul liberal din Iași va fi desmembrat in mare parte. Iată cum stau lucrurile la colectiviști și nu înțălegem cum tocmai în asemenea momente se îndrijesc a cere puterea. ECOURI IL Directorul nostru d.Ilie Bărbu‘‘^lescu, profesor Universitar, a trimes următoarele telegrame iubiților noștri fruntași d-lor Dimitrie A. Greceanu, Ministrul Justiției și Take Ionescu Ministrul Finanțelor cu prilejul onomasticei lor: D-lui Dimitrie (£• Greceanu Ministrul Justiției București In numele meu, al redacției și al colaboratorilor statornici ai v Evenimentului“, vă rog să primiți cele mai călduroase urări de sănătate, viață lungă, și rodnice puteri de muncă pentru triumful cauzei conservatoare. Slit Stărbulescu, D-lui Take Ionescu Ministrul Finanțelor București Personal și in numele redacției „Evenimentului ‘ vă rog să primiți caldele noastre urări de sănătate și viață lungă pentru binele partidului Conservator. Slit Sănătatea M. S Reg lui -Jkf Monitorul .Oficial“ publică //WU*următorul comunicat : , Maiestatea Sa Egele suferind în ultimul timp de tulburări gastrice, și in special de dureri mai mult sau mai puțin intense și periodice ale stomacului, cu nutrițiune insuficientă a corpului. d profesor dr. de Noorden, clinicianul cunoscut din Viena, a fost chemat spre a-și da opinia in privința suferinței Maiestaței Sale. In urma consultațiunei cu medicul Curiei, d. General dr. Theodori, și a unei observațiuni minuțioase a boalei Maiestatei Sale in timp de 4 zile, s'a stabilit diagnoza următoare : Catarrhc cronic al stomacului cu hyperclorhidrie și erosiuni consecutive ale mucoasei acestui organ Avînd in vedere că nu s'a putut descoperi nici un semn al vreunei alterațiuni stomacale de natură malignă, prognosa ce rezultă este favorabilă și că speră că in scurt timp sănătatea Maiestăței Sale se va restabili prin întrebuințarea unui tratament higienic și medicamentos, și înainte de toate prin mijlocul unei alimentațiuni lactate mixtă și a unui repaos in pat de cirva timp, spre a facilita funcțiunea stomacului, și a se evita oricare cauză de iritațiune a acestui organ, ceea ce va avea de efect o nutrițiune a corpului conformă cu legile phisiologice și prin urmare ridicarea forțelor la starea lor normală“. OAMENI ȘI LUCRURI Preot-avocat Știam că existau la noi etuva preoți, care pe lingă, darul preoției profesau și medicina , ba acum ciți-va ani, făcusem cunoștința unui discipol al Mîntuitorului Christos, care era în acelaș timp și un bun discipol a lui Aesculap. ’ Citescemi într’un ziar din Capitală o informație în care se spune că un preot din Roșiorii-de-Vede a fost angajat să pledeze zilele acestea într’un proces înaintea ]naltei Curți de casație. M. C. Străinescu,—așa se numește preotul avocat, după ce-și isprăvi cursurile seminariale, și fu hirotonisit se duse acum deo 15 ani la Liege, unde obținu titlul de doctor în drept. Reintorcinduse în țară dădu examenul de echivalență, iar în urmă s’a înscris în baroul din.m T.Măgurele. Numitul preot ceru să i se dea și lui o parohie, cum însă nu prea erau locuri vacante, ru nevoit să mai aștepte. Sf. La însă, în baza drepturilor ce le are se apucă în timpul din urmă de avocatură, urmînd să pledeze zilele acestea, după cum spuneam mai sus, într’un proces înaintea Înaltei Curți de Casație. Iată clar că acem și un preot avocat, și desigur unicul la noi în țară ! Și e probabil că sfinția Sa o va duce mult mai bine cu avocătura decît cu.... propagarea spntelor precepte ale Mîntuitorului Christos !.. Un lucru însă , nu știu cum se va împăca „părintele avocat“ cu sfintele Canoane, care mi se pare nu’i dau voe să se amestece „în cele lumești“, datoria unui preot fiind de a propovădui dreptatea și adevărul, precepte cu care „părintele avocat“ nu se va putea împăca, căci ca avocat ea trebui să apere chiar și pe cei nedrepți și mincinoși! De asemeni, nu știu dacă sfintele Canoane îi îngădue să 'și desbrace antereul pentru a se îmbracă cu roba, sau chiar de a pune roba peste antereul. Vlad Adio del passato La masa de lingă estrada, pe care cîntau lăutarii, stăteau vr’o trei tineri și un bătrîn. Berăria, la ceasurile acele, începu a se deșerta de lume. Fumul de tutun, care plutea in aer, dădea d’împreună cu lumina electrică de la cîteva becuri, o stranie impresie unui nou vitrat. Chelnerii, unii mai serveau pe la cele citeva mese, pe la cari se mai zăreau cîțiva întîrziați, iar alții, dormitau, fie în picioare pe lingă vr’un scaun, fie cu capetele răzimate de colțul vre-unui stîlp. Intre cei patru inși, cari erau Împrejurul mesei de lingă estradă, se încinsese o discuție aprinsă. Boteanu, vestitul lăutar moldovan, asculta cu multă atenție, reflecțiile celor cari, cu glas tare, de răsuna uneori. Își desvoltau teoriile ad hoc asupra impresiilor și efectelor muzicei. Fără să zică nici un cuvint, aproba sau desaproba, ceia ce credea și iei că-i așa sau nu. Dintre lăutari, vre-o doi moț erau, iar un altul, cîntărețul se îndeletnicea cu o halbă de bere, la sfîrșit, ce să mai discutăm zădarnic !..... Pentru unul pare frumoasă muzica lui Wagner, pentru altul a lui Verdi, a lui Gounod, ‘după cum cuprinsul ei emoțional se simți sau nu cu cuprinsul simțimintelor noastre. După cum deșteaptă in sufletu-neplăceri, în legătură, fie cu amintirile trecutului nostru, fie cu luziile fanteziei noastre, după cum ne impresionează, deci, plăcut sau displăcut, o muzică e frumoasă sau nu... zise bătrînul Grigore Manea. „Ba, să mă ierți, aceasta-i unilateral, ii spuse un tinăr, dintre cei cari stăteau la masă... A discuta astfel însemnează a lăsa la o parte o sumă de considerațiuni, pe cari trebue sa le iei in seamă...“ și Începu a desvolta o teorie muzicală, lungă, lungă și nesfirșită. „Mă rog sa ascultă-mă, și să mă crezi ce-ți spun, acum, aceasta-i de prin cărți. Cînd ai să ’mbătrînești ca mine, ai să ți dai seamă cît e de adevărat ceia ce-ți spun eu și citie de falș ceia ce spui dumneata. „Și fiindcă am siguranța fermă că n’o să mai isprăvim discuția aceasta, mai bine să ne’m pace Roteanu. Ia zi, măi, da știi, cum zici tu, ou ioc .Adio del passato“ din »traviata“. Arcușul lui Boteanu Începu aluneca cu jale pe strunele viorei lui, din care răsuna trist și melacolie geniala bucată a lui Verdi. Liniștea se restabili imediat și Îndurerați și cu ochii visători, melacolici, evocatori parcă a unor amintiri emoționale din trecut, ascultau cum să stringeau însăși viața, â*1 ultimile ei licăriri, cele din urmă note, cari dădeau semnalul că se sfirșește bucata lui Verdi, cum s’a sfirșit însăși viața autorului, plină de regrete pentru ce lăsa în lumea aceasta, cum să sfirșește viața eroinei însăși I și cum să sfirșește de trist orice viață omenească. Cind Boteanu a sfirșit de cintat ce i se spusese, să putea vedea pe fața celor patru inși o întinsă emoțiune... iar de alungul obrajilor lui Manea cîteva lacrimi caldei.. „Ah!.. ahl.. ahl.. cind ați ști voi, ce-mi amintește melodia asta!.. Cite amintiri plăcute, acum, deși, în parte, dureroase pe atunci și cum aș vrea să mai trăesc măcar o clipă timpurile de altădată!.. Mi-aduc aminte, că venise o trupă de operă. Sunt vre-o douăzeci și cinci de ani, și eu să tot fi avut treizeci, pe atunci. In seara întăi a jucat „Traviata“. Actrița, care juca pe Violetta, i era de o frumusețe răpitoare, și avea un HOMAIT 1 1 FAȚA DE MAI ALES CU PRIVIRE LA chastia C Kacevo - Romînă (Urmare). 73. SÂRBIi BULGARI Dar acestea ne arată tocmai marele rol practic al cunoașterii limbii bulgare de cit mai mulți din conducătorii noștri atît de la centru cît și din Dobrogea și Macedonia. Rolul ei se vede aici cu atît mai însemnat, cu cît credințe greșite ca acea, neputind fi controlate și de alții, din pricina necunoașterii limbii bulgare, sunt în stare să determine chiar curente (ca acel în „Romanul de la Pind“), curente in acel sens adormitor spre paguba viitorului Țarei noastre. Pe cînd, atunci cînd și alții vor fi în stare să citească publicațiile bulgare, desigur că astfel de curente nu se vor mai putea înjgheba nici la Armînii din Macedonia și nici în Regatul nostru. Și înd, multe astfel de fapte, precum și de altă natură, de cari adeseori vor atîrna existența și propășirea statului și a poporului romînesc, s’ar mai desvălui intelectualilor și conducătorilor vieții noastre naționale, cînd ar putea citi mișcarea sufletului sîrb și bulgar, ba și rus, în chiar limbile acestea. Unde mai punem și aceea că, cunoașterea acestor limbi slave ne-ar fi folositoare și indispensabilă nu numai pentru întărirea și îndrumarea imperioasei acțiuni negative a noastră, dar încă și pentru cea pozitivă, adică teoretică și culturală a spiritului romînesc. Căci, în adevăr, acei ce cunosc mișcarea intelectuală rusă de astăzi, nu pot să nu recunoască că ea merge cu pași uriași înainte, —atît în domeniul variat al literilor, cît și în acel al științelor pozitive. Cît pentru Bulgari și Sîrbii—chiar dacă la dînșii nu e tot astfel,—totuși, în domeniul simplei culturi și al activității pozitive a noastre, am avea și noi uneori da învățat de la mișcarea lor intelectuală. Iar aceste însemnate considerații ne arată celor ce nu avem idei preconcepute și întemeiate pe o veche tradiție de acum încolo păgubitoare,—că cunoașterea mai ales a limbilor slave vecine bulgară și sârba e pentru noi nu un lux, nu de un interes teoretic, ci o necesitate cu totul practică. Nu numai cei conducători din Țară, dar și cei trimiși în Dobrogea și Macedonia nu vor putea niciodată ingriji bine de Regat și de acelea numai din rapoartele consulare sau ale legațiunilor noastre ; o condiție sine qua non ar trebui să le fie tuturor : cunoașterea directă—prin limbile bulgara și sîrbă a sufletului bulgar și sîrb în acțiune. Adevărul acesta s’a văzut in destul din nouile fapte pe cari eu le-am descoperit în această lucrare. Numai in așa fel am conduce rodnic activitatea noastră negativă. Franța din 1870—care avea miliarde, o industrie strălucită cu agricultură intinsă și sistematică, precum și o armată puternică și vitează, dar care în măreția ei trufașe nu se străduise din vreme să cunoască și să neutralizeze sufletul german în a sa expansivă acțiune,—ne stă pildă de cea ce trebue să facem noi cît mai în grabă față de tendințele sufletești ale vecinilor. Pățania ei ne arată că precum unui individ numai acțiunea-i pozitivă nu fie o destulă garanție și putere spre a merge înainte, ci pe lângă aceasta îi mai trebue și o energie de acțiune negativă,bu care, încă din vreme și mereu, să tot neutraliseze tendințele altor individualități, cari tot spre a trăi și a se satisface pe sine, țintesc să rupă din al luipățania Franței, zic, ne arată că noi,Statul și poporul romînesc, am greși de am neglija și acea acțiune negativă, sau de am lăsa-o numai pe mina unui sfiu doi conducători ai politicei noastre externe ; acțiunea negativă nu e numai o chestiune de politică externă, ci de viață generală. (Va urma). Ilie Bărbulescu