Evenimentul, octombrie-decembrie 1909 - ianuarie-februarie 1910 (Anul 17, nr. 190-281)
1910-01-15 / nr. 266
ta întinsă, era întotdeauna caldă , nu cunoștea perfidia. Și dacă Natura in misterele ei, răpîndu te eșa de timpuriu, îți rezervă vre-o conlucrare în mișcarea universală, pentru noi colegii tfei studenții tăi de odinioară și de astăzi, cetățenii ieșeni, dispari numai fizicește. Figura ta blîndă , graiul tău dulce prietenesc, erudiția ta, iubirea sinceră a semenilor tăi, rămîn cu noi, ca pildă, ca îndemn și sunt încredințat că nu vai fi dat uitărei. Cu lacrimile în ochi, cu aufi.tul sdrobit îți spim?un iubite coleg, iubite cum rade, adio și după datinele, strămoșești, să-ți fie țărina ușoară! Și acum d-lor, vă rog să ne unim cu toții, pentru a ne lua ultimul adio de la acest sfint cetățean, a cărei memorie va remîne neperitoare printre noi. Fie-i țârna ușoară ! CUVÎNTAREA d-lui Colonel Benescu rostită la înmormlularea Colonelului Dpan întristată adunare, Colonul Lipan Constantin a fost o figură, a fost un caracter. Dacă omul trecind prin lume are datoria de a servi societatea cu fapte bune, Colonelul Lipan și a îndeplinit această datorie cu prisosință. Cine nu cunoștea m oștire pe moș Costache (asa i se zicea), care ajuta pe toți camarazii săi cu fapte și cu sfatul, cine nu cunoștea că punga acestui mare om de bine era pururea deschisă camarazilor sei nevoiași. Sprijinul seu cald nu era refuzat nimărul». Colonelul Lipan a intrat la oștire in epoca renașterei noastre, într’o epocă cind toate carierile, afară da acea a armelor te ducea repede la mărire și la bogății. Iasă chipul, adevaratul patriot, pretindea că tot bunul român trebue să fie soldat, iar numai cu arma lumină, va fi în stare sa scuture jugul Turcului Prevederile sale, i-au dat dreptul, căci și el a fost un puternic factor in resboiul nostru de neatîrnare, unda a comandat un batalion din rege Linia. Bravura, curajul și abnegația sa și a subordonaților săi devenise proverbială, vecinie în capul batalionului, incurgând și stimulind, a mers din distincție in distincție d"Opt dovadă sunt decorație sale de răsboi ca i s’a conferit de capul Suprem ai armatei. Intrat în țară fu făcut mistor, in care grad s’a retras ia pensie prin împlinirea vrîstei. Pentru banale sale servicii fu înălțat la gradul da Lt.Col. Ca rezervă. Dacă ca ostaș ș’a făcut d toiia cu sluită d.stoinicie, ca cetățean nu s’a lăsat mai prejos sijind din oștire a îmbrățișat ideile conservatoare, idei pentru care a luptat până la moarte. Sa știe ca numai moartea î’a putut trapede ea de a nu veni Livotul de Duminică. Și că aceasta moarte ’i a provenit din cauza briitanților netolerabile a unor politicieni farǎ sorupul. Golul ce lasă printre noi acest credincios soldat conservator e mare, insă ne mîngiem că frumoasele sale fapte și bunele sale picte rânji cu noi. Du-te scumpe camarade / du-te cu convingere că tot ea ai făcut pe acest pânâot, bine ai făcut. Du-te cu credința, că cu siegele tău de mare patriot ai contribuit a ne da o Kominié libarft și puternică. Du te iubite prin ne dute cu convingerea că ca cetățean ei servit vecin c ca model de cinste și de corectitudine,cit.-te cu convingerea că aceste calități rare ezi, rum n printre noi urmașii tui, ca o scumpă moștenire. EVENIMENTUL Doamne din lumea mare ținând prăvălie (Urmare și Fine) Mica ei prăvălie văpsită verde din Allesmark Street devine în scurt locul de întilnire al intregei toblețe. Acolo se găsesc ode mai fine esența, noutățile din Paris. Si nu arare ori o trăsură a Curței se oprește la „The little green shop“ ; e chiar regina cere vine aâ’și facă provizie de paste și cremă de toaletă. Detail caracteristic toate vânzătoarele missei Sybil Hiliard sunt domnitoare din cea mai bună societate pe caii : ;versirile soartei Ie-au silit să ’și caute un rost. Una din ele merge la fiecare an la Cannes da dirigesză sucursala da acolo. Și atu asta nume am putea cita, începând d<s la Contra Fabriccolti modistă puri la lady Aleoander Kennedy croitoreasă fără a omite pe Miss Susan Strong, mai eri cântăreață renumită, astăzi, spălătoreasă de lux ! Desigur au un marit deosebit acele femei din înalta societate cari constrânse de necesitate dintr’o zi în alta s’au aruncat în lupta comercială Dar ce să zicim de acele cari se fac negustoresc armat din devotament pentru săraci. in Paris, la doi pași de „Tuileries“ pe strada Saint Roch, sub firma , Aux Ouvriges Calibrais“ se sfii o mică prăvălie cu aparență modestă a cărei galantar conține tot felul de broderii, dantele mătăsuri și iipuri nuanțate. O damă cern în vrâstă, dar sveltă încă și ageră, în costum negru trotteur cu o bogată cunună de păr cărunt, tșizării, colo pe comptuare perine, soșete, funie, diferite ornamente de toaletă. Desigur cumpărătoarea care iesă cu vr’un mic pachet de dantela nu bănuește măcar rangul negustoresei ce a servit’o. E regina Napolei de a cărui eroizm la asediul Gaetei își aduce aminta fiecare , acum, caritabila pe cât și modestă, binevoește a vinde singură mătăsuri și lânuri în profitul săracilor din Jamiria. La Londra iarăși, găsim pe lady Millicent Erskine, ducesă de Sutherland, tinere, frumoase, elegantă, prezidenta „Ladie’a Clubalm“ Automobil, soția celui mai bogat proprietar rural din Europa, după Țarul Rusiei. La serbarea încoronărei lui Eduard VII ea susținea un colț al „cortului" reginei și purta pe rochia ei o imensă ghilemda de diamante și rubine. Castelul seu Dunrobine vestit prin serete s»le cari adâpostesc o colecție incomparabilă de pânte tropicale, iar în alt Castel, la Trentham, se găsește o serie de crini și orhidee unică în lume. Ei bine, aceași nobilă doamnă, la .Asociația Industriilor Snoțianea vinde homespan, tartan, șeviot, pădari abr cute de țesătorii din ținutul ei în beneficiul lor, bineînțeles. Și, în prăvălia sa din New Bond Street, oferă clienților obiecte de alamă mată sau lucitoare, suflate cu aur sau arg nt fabricate de micii infirmi a unui Spital pe care-l patronează. Precum duceesa de Sutherland se câznește pentru tiranii din Scoția, asemenea și marehhay da Londondarf pentru acei din Irlanda. Tot pentru Irlanda este solicitudinea comtesei de Limerick. Iată frumoasa idee de -i veni acestei nobile doamna in timpul războiului sud african pentru a umplea casa Asociației sale în favoarea familiilor soldaților și marinarilor irlandezi. Ea dăduia să fabrice mii de cochete cutioare de carton garnite în lăuntru cu trifoi în floare (trifoiul sau Shamrock este emblema națională irlandeză) și inundă cu ele piața Londrei în dimineața zilei de Sft. Patrick. Toți Irlandezii din capitală le cumpără: ofițeri, soldați purtau pe tunică buchete de shamrock. Pe toata străzie trecătorii își aruncau voios in față asemenea buchete. Fu un mic succes. Tot astfel in Franța, cele mai înalte doamne prezidează societăți ca „Aidu Mutuella“, „TAbaills“, „Fidelphie" și le conduc soarta. Contesa de Bire, Marchiza de Plauc, Contesa de Caramsn, baroana da Langlade, etc. vând, în magaziile lor din strada Chemel, pălării confecționate de degetele duicate a doamnelor din lumea bună, căzute în lipsă. „L’Abeilla” (Albina) strada la Boeuz, sub direcția comtesei Brunei, prințesei Marat, ducesei de Florenzac, etc., se ocupă cu desfacerea a tot soiul de lucruri de mână : broderii, tapiserii, pielării ornamentate, porțelana pictate, etc. Adolphie, în fine, ține în faubourg St. Honoré o prăvălie analoagă. înțelegem fără greutate că doamne cât de nobile să lucreze când aspra nevoie le obligă la așa ceva, înțelegem ca ele să devie negustoresc și in scop de binefacere Dar acolo unde mirarea noastră crește, este chid ție dat să vezi femei din aristocrația care numai de gustul afacerilor, se arunc în intreprinderi industriale sau comerciale. Si poate zice că Londra întreagă fu uimită tu ziua când, la casa care, în Bond Street, poartă No. 58, lucrătorii puseră firma unei nuci și cochete prăvălii de mode și legerie. Pe acea firmă, cu litere groase aurii, puteai citi: »Countess of Warwick“. Cum ? Frumusețe de căpetenie a societăței londoni GU8, castelana da la Easton Lodge, acea care nu se sfia de a cheltui câte 500000 fr. pentru o serbare istorică spre goria Casei sale, să devie modistă. După primul moment da groază, se află că, pilansiti de mondenități, comtesa își îndruma activitatea spre afaceri. In adevăr ea dirija singură prăvălia din Bond Street, și, pe deasupra, deschise și o spălătorie. Amândouă aceste stabilimente aduseră un excelent raport comercial. Tot spălătoreasă și comtesa de Essex pare între două vizite făcute uzinei sale, poza pentru splendidu’i portret pictat de John Sargent. Ideia acestei afaceri e nostimă. In Franța, își zise comtesa de Essex, marele „chip" este să’ți speli rufele la Londra; de ce oare n’ar fi in Anglia de „bon ton“ să’ți trimiți, spre albire, rufele la Paris ? Sub denumirea de :Model french lauary( Spălătorie franceză model) întreprinderea luă de îndată un mare avânt. Ghiciți cine a inventat și brevetat un aparat de ținut bucatele calde când așteaptă pe bufet ? Comtesa de Longoy, prințesa Ștefania de Austria. Și -și exploatează singură brevetul. După cum se vede, partea pozitivă a vieței apare celor mai nobile domne și celor mai avute. Este oare aceasta legea viitorului ? HAvem noi a ne lăuda cu ea sau a nu mâhni? In orice caz este un semn al timpului. Teatrul Național din Iași XVI (Urmare) Tocmai, fiind-că, la intervale, s’au perindat prin comitet, membri, și pe la direcție, oameni, cari n’au voit să țină în seamă, sau, mai bine, cari nu știeau mai nimic din ce să făcuse mai înainte, de ce se realizase și să muncise, s’au întîmplat atte a fapte, cari prin nechibzuiala, și prin lipsa de compenență cu cari se săvîrșiseră, au amuțat și pe cei mai profani eșeni, cari, pare că știeau mai mult de el cei puși să vegheze la mersul teatrului. Se părea că toată lumea din afară știea mai mult decît se știea de cei în drept. Toate principiile elementare, ca și drepturile, ciștigate cuatîta dezinteresată, ideală și cinstită nîmiică de către unii din artiști, au fost călcate în picioare, cu ură, dispreț, infamie și mai cu seamă calomnie. Neputîndu se ucide pe cale reală, pe acea cale largă și cinstită a muncii, s’a alergat la acel vechia și sitem mijloc al neisprăviților și al resentimentalilor. Calomnia și minciuna, dublate de impulsul lor mai puternic invidiea și ura, și-au făcut loc cu atita țigurință, în cit s’a produs acea perturbare generală, din care eu profitat mai întăi actorii negustori, cari n’au contribuit cu o silabă și c’un paîmac la progresul teatrului, și apoi, cari au trebuit să’nvețe puțin teatru pe sonarea acelora, pe ceri țineau să-i omoare, ca să’și facă lor loc. Astea ar trebui ilustrate cu exemple vii și corecte. Ne ferim insă da personalități. Concluziea ce reiesă de-aici însă este, că administrarea artistică, de carec.m vorbit mai sus, indusă in eroare, fie ignorantă fie sau pătimașa ea însăși, și a uitat de îndatoririle ce reeșiau din iasăși însărcinarea cursi artistica ce aveau- Și atunci, natural, s’a văzut, adică, ce s’a văzut, că e așa, că cei mai buni artiști ai scenei, și cari su dat din sufletul lor cele mai cade, mai sincere, și mai înălțătoare emoțiuni estetice, sunt tratați in slugi, iar ca răsplată materială au 0, lei și 0, bani, pe aită vreme, acei, cari, o vieață întreagă au speculat, și și-au bătut joc de artă și de literatură drasticä românească, erau și sunt răsplătiți cu onoruri și cu mii de franci. Am putea precisa. iată dar încă una din pricinile, cari contribuesc la situațiunea teatrului de acum —----...... - VARIETĂȚI Trei d.fe ele — Unul din adversarii lui Clemenceau după ce pronunțase un discurs in contra acestuia se scoborîse de la tribună Trecind pe lîngă Clémenceau el avu nenorocita idee de a-l întreba cu un ton serios: —■ A-ți gustat din jursul meu ? — Desigur răspunse Clémenceau. Nu vă învinovățesc de cit de trei lucruri. — Care sunt acele trei lucruri ? — Mei întăi, v’ați citit discursul. Al doilea, l’ați cetit rău Al treilea, nu făcea osteneala ca să fie cetit. ——----e*&jenstutor*r~-- tov INF0RMATIUNI Ministerul agricultural și domeniilor a depus pe biuroul camerei un proect de lege relativ la Înființarea unui fond zootehnic, care să servească la îmbunătățirea diferitelor rase de vite. Fondul Zootehnic va fi destinat numai pentru îmbunătățirea diferitelor rase de vite mari și mici, a cailor, precum și pentru încurajarea inițiativei private. Acest fond se va alimenta cu 5 la sută din arendarea moșiilor și domeniilor statului; taxele abatoarelor ce se vor înființa la Severin, Burdujeni și alte localități; veniturile instituțiunilor zootehnice și ale pământurilor cedate acestor instituțiuni; o subvenție anuală plătită de județe și comune. Sumele prevăzute mai sus vor fi reținute de ministerul finanțelor în contul fondului zootehnic cu începere de la 1 Aprilie 1910. Ministerul domeniilor nu va avea putința să întrebuințeze aceste fonduri până la 1 Aprilie 1911. D. T. Alistar a fost numit copist al. II-a pe lângă poliția locală. Zilele acestea se va face o însemnată mișcare în corpul telegra-foștal. Comisia consultativă a direcțiunei generale a telegrafelor și poștelor s’a și Întrunit în acest scop. Da oarece unii membri ai băncilor populare cer retragerea capitalului lor, fără a ține seamă de prescripțiune la statutelor, se pune în vedere acestor membri că: retragerea capitalului lor din bănci nu se poate face decât conform statutelor, adică în termen de șase liuni de la încheiarea bilanțului anului în care s’a cerut retragerea. Legea asupra sindicatelor nu se aplică „funcționarilor membri ai societăților cooperative, deoarece aceste societăți sunt autorizate de Stat. Se aduce la cunoștința acelor părinți cari nu voesc să-și trimeată copii la școală, să nu mai trimeată ministerului respectiv cereri de scutire de amenzi, deoarece nu se acordă sub nici un motiv asemenea scutiri. Curtea din Budapesta a anulat ordonanța de dare în judecată a ziarului .Telegraful Român a urmărit pentru publicarea memoriului medicilor români. Decizia Curiei este motivată pe faptul că nu numai „Telegraful Român“ ci și alte ziare din Ungaria au publicat pasegii din memoriul in chestie. Printr’o dispoziție a ministerului de instrucțiune publică, correspondența ce va urma între școlile secundare, comerciale, de meserii și agricultură, cu noile imprimate, care au și fost trimise școlilor respective, a fost scutită de taxa mărcilor, așa că ea va urma fără nici o cheltuiala. Casa centrală a băncilor populare publică spre lămurirea generală că autoritatea competinte să cercifice existența amanetelor la o bancă populară urbană, este comisariatul de poliție a circumscripției în care se găsește acea bancă, comisariat de către care se va face și intabularea amanetelor. STATE DRAGOMIR Ștefaniță Dramă in cinci acfe, in versuri ACTUL II Hai luați-o. ȘERPEA (hitunecat) 30 urmare (cu ochii la Ștefănița) Insă este un șarpe-arse (arată pămîntul) se urăște la pămint. Uite 1, uite 1. dar țineți-l nu-1 lasați. Uite un mormînt. Pe Serpega’l duc la groapă... lumea toată-acum îl plinge, Cum Serpoga mort ? E’n viață ! Ce nebuni, (nz noi) Acum iaș lângă Capu’n patru celui care, din viață Ta cules, Cel care m'-ar di pe Șerpan ar fi mirele mi ales ȘTEFANIȚĂ Cum ? ce zice ? E nebună. MARANA Eu i-aș da vințe-mi toată* L’ași iubi eu-așa putere, cum nu s’a iubit vre’odată. ȘERPEA Ai răbdare. ȘTEFANIȚA ȘERPEA Dară Doamne. ȘTEFANIȚA Am zis eu, către curteni Săi dați drumul. MARANA Viața mi toată ! (c’o privire către Ștefaniță) El e acum mirele meu. (Cortina) ACTUL III (La Luca Arbore în Suceava) SCENA I Costea, Tvașcu, Sima, Costin, Vintilă, Coman, Arbore, (la rddarea cortinei convorbire intre boeri, sgomot) Luca Hatmanul nu vine. SIMA IVAȘCU (nerăbdător) Ești bâtrîn și n’ai răbdare. L’așteptăm de-abta vreme. COSTEA IVAȘCU Ași avea de nu m’ași teme De viața lui. SIMA Da 1 IVAȘCU Șirpea se ține de urma lui. Și bătrinul Hatman care s’a’ngrijit ca nimănui, Nici chiar mie al lui prieten, și nici vouă să vă spună Pin’acuma ce gind are, ne-a lăsat numai arvună! Ne-a rămas dator. SIMA Așa e. IVAȘCU De aceia's nerăbdător Sâ-i aud jupîne Sima, gindu’ntreg, hotărîtor ! SIMA Logofete, tinerețea-mi poate e mai încercata Dacă un burîn ca tine .. (câtre Hatmanul) SCENA II Cei de sus, Arbore SIMA Uite Hatmanul ARBORE V’am făcut în nerăbdare ca să stați, dar... * Da, tată ! (Va urina) á V X