Evenimentul, octombrie-decembrie 1909 - ianuarie-februarie 1910 (Anul 17, nr. 190-281)
1909-10-14 / nr. 201
ANUL XVII No. 201 s Bani ABOU&Mtm7 Pe un an . . Pe jumătate de an . Lei 2010 Pe trei luni ... 5 In străinătate pe an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneana 44 MERCURI 14 OCTOMBRIE 1905 Bani miUSHGIUHI Insexui și reclaim.® In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul 30 b. telefon Conflictuil de la Biserica noastră ortodoxă este după Constituție biserica de Stat și aceiași constituție recunoaște că ea se întemeiază pe Sfintele Canoane. Puterea politică este datoare în legile ce face să respecte cu scrupulositate Sfintele Canoane, pentru ca să nu tulbure conștiințele noastre prin încercări novatrice care ne-ar îndruma spre vre-o schismă. Episcopul Romanului—unul dintre puținii noștri prelați întru totul respectabili, P. S. S. Gherasim Saferim—a semnalat S-lui Sinod că legea Consiliului Superior Bisericesc este abătută de la canoane. P. S. S. Episcopul Romanului a depus un documentat memoriu asupra acestei chestii și a declarat că, întrucît Sf. Sinod admite - prin aplicare- aceasta lege anti-canonică, el Episcopul Romanului nu mai poate sta alături de membrii unui corp care se face complice călcătorilor de canoane. „Eh voi se remin ortodox și „nu mai am ct căuta aice—a zis „înaltul Prelat“. Dl. Ilaret, ministrul Cultelor, a remas cîtva timp zăpăcit , apoi a îngaimat un fel de cuvîntare care nu are nici o valoare, întru cît nu a dovedit că legea, ce pentru prima dată aplică d-sa acum în Sf. Sinod, este lege corect canonică. Aceasta’i în chestie : canonicitatea sau necanonicitatea legei. Dacă este anticanonică bine a făcut tot ce a făcut Înaltul Prelat—pentru că respectarea canoanelor se impune prelaților bisericei Romane, căci altfel nu au nici un scop și nici o menire în Biserică. Și fără de a cunoaște în amănunt textele pe care se rezimă Episcopul Romanului pentru a susținea necanonicitatea legei—noi, între dl. Haret— care a comis atîtea pozne și e capabil a comite încă și mai multe—și între Prea Sănția Sa Episcopul Gherasim Saferim nu putem fi decît de partea înaltului Prelat. Știm că în timpul tratativelor pentru numirea Primatului și a Mitropolitului Moldovei au fost târguieli cu dl. Haret pentru a i-se primi legea—vestita lege care-i astăzi în chestie. Și n’ar fi minune ca din acele tîrgueli să Sfîntul Sinod fi isbutit pentru ca ministrul se aibă voie se calce canoanele bisericei noastre ortodoxe. Așteptăm să vedem publicat memoriul de protestare al Episcopului de Roman pentru ca să ne pronunțăm mai hotărîtor. FUGITIVE a—Și totuși acest om putred de păcate, acest multicolor și vecinic schimbător bărbat politic" etc. „Opinia" Aluzia e transparentă. Pot zice chiar impertinentă Și de ghicit e prea ușor Pe cine—, Opinia“ țintește Când de pacate ea voriiște Și de-un bărbat multicolor. Căci cine-i putred de păcate ? Și cine-a fost, pe tind, de toate, Iatăi Intre cameleoni ? De nu chiar „șiiulu despre care A murs chiar vestea'n lumea mare Că'i zice: „Șoapte Pantaloni' ? Baiu. ....... «■«■' ■ [UNK] [UNK] La calendele grecești Ziarele Capitalei ne aduc știrea că vizita ministerială în localitate proectată întâi pentru ziua de 15 Octombrie și apoi pentru 28 Octombrie, a fost amintită sine die. Departe ca faptul acesta să fie o surpriză pentru noi, mărturisim că ne așteptam la el și ne așteptam încă de cînd intențiunea acestei vizite se manifestase și presa o înregistrase. După cele petrecute la Vaslui și la Huși era imposibil ca d-lui Ionel Brătianu să nu i-se fac cheful de turneuri politice prin nordul Moldovei, prin acele părți unde emisarii poporanismului sterist crează atâtea tabere dușmane în sinul partidului liberal. Consecvenți doctrinei socialiste, aceste elemente de disoluție socială și-au început acțiunea lor disolvantâ în însăși cadrele partidului în care erau incorporați într’adevăr ce să facă d. Ionel Brătianu la Iași ? Să vadă cum cele două tabere antagoniste din clubul liberal să frămîntă de moarte între ele ? se expună la neplăceri și la apostrofe de felul celora la cari s'a expus la Vaslui și la Huși ? Sau ca cistiune de gospodărie liberală să vadă halul în care se află orașul Iași ? Primul ministru a făcut în timpul din urmă destulă experiență pentru a se mai expune la asemenea neplăceri. Dacă este însă cineva pentru care această amînare sine die să constitue o surpriză și încă o dureroasă surpriză, acela fără îndoială este d. Stere. Șeful nominal al liberalismului ieșan conta mult și scoata multe în vederea acestei întruniri. Dînsul știa că de aci de la Iași primul ministru va aduce la cunoștința țarei fericitul eveniment al complectărei. Și cu acest fericit eveniment al complectărei d. Stere mai spera—cel puțin așa i se șoptise—că î-și va vedea fi dînsul visul cu ochii, că va avea în sfîrșit la subțioară nenorocitul acela de portofoliu ministerial după care umblă ahtiat de atîta vreme. Socoteala de acasă n'a voit însă să se potrivească cu cea din tîrg. Chestiunea complectărei cabinetului care părea o clipă rezolvată, s’a încurcat în timpul din urmă și mai rău. Refuzul de a întră un minister a d-lui general Crăiniceanu fără certe condiții pe de-o parte ; opoziția vechilor cadre în cap cu d, Ferechy de la orice demersuri în privința complectării pănă nu se vor deschide corpurile legiuitoare pe de altă parte, au venit una după cealaltă să strice toate combinațiile d-lui Ionel Brătianu. Haturat că neavînd ce să anunțe, primul ministru nu mai avea ce căuta la Iași. Iată de ce amînarea la calendele grecești a vizitei ministeriale în localitate a fost o surpriză dureroasă pentru d. Stere, care își vede și tilul său de „aur”—d. Stere vrea finanțele,— realizabil tot la calendele grecești. .——»— Nu este criză ? Ziarele liberale se miră că presa opozițiunei pomenește de o oarecare criză ce ar fi un guvern. Ziarele liberale tăgăduesc că ar fi criză, părerea lor e că guvernul se află în starea cea mai normală și se arată foarte surprinse că opozițiunea nu vede lucrurile la fel. In adevăr, nu este criză de guvern în România ? Dacă ar trebui să judecăm după faptul că actuala formațiune guvernamentală dfiinuește de prea multă vreme, negreșit nu este criză. O formațiune care durează luni de zile și conduce trebile Statului cu pretenția de a le conduce încă și mai mult, este o formațiune normală. Dar dacă facem o comparație cu cele ce se petrec aiurea și luăm de normă bunul simț, negreșit că suntem la plină criză guvernamentală. Dar, mai inttmu, ce se poate Înțelege prin cuvântul „criză“ ? Ce este o criză ? Când se poate spune că este criză ? Criză, după părerea noastră, este atunci când guvernul încetează de a fi In stare normală și duce o existență anormală. Pentru ca un guvern să fie In stare normală trepuie să fie compus din 9 miniștri, toți aceștia să fie in deplină Înțelegere, iar între guvern și partid să fie armonie. Dare așa sa prezintă actualul guvern ? Mai întâiu guvernul actual. Încă de mai multe luni de zile, se află redus la 7 miniștri. Faptul că de aproape un an cabinetul nu se poate întregi ci este silit să trăiască mutilat cu două interimate, e dovada cea mai bună cum că guvernul nu se află în stare normală. Un regim normal nu ar fi tolerat o asemenea stare de lucruri. Sub un regim normal cabinetul ar fi fost întregit, fără Intirziere, atit spre a face dovada că o deplină Înțelegere există in partid cit și pentru ca interesele Statului să nu sufere. Dovada lipsei de sănătate a regimului este evidentă, mai ales dacă comparăm starea de lucruri de astăzi cu starea de lucruri de ieri. Când au venit liberali la putere în 1907 au găsit opt departamente ministeriale care funcționau de mai mulți ani, însă liberalii au socotit că opt departamente sunt prea puține și că interesele Statului ar suferi dacă nu ar fi mai multe. Și atunci au Înființat pe cel de al noulea minister. Acest da al noulea minister a fost creat, atât spre a descărca prea încărcatul minister al domeniilor, agriculturei, comerțului și industriei, cât și spre a se mulțumi mai mulți ministeriabili din partid. In sfârșit ministerul al noulea a fost înființat sub cuvânt că numai cu opt miniștri nu se poate guverna destul de bine țara, și cu toate acestea, de aproape un an de zile, dl. Ionel Brătianu guvernează numai cu șapte. Unde este logica ? Dacă dl. Brătianu guvernează numai cu șapte miniștri deși tot d sa recunoscuse, cu un an mai înainte, cum că nici cu opt nu se poate guverna In mod normal, oare aceasta nu este o dovadă cum că situația guvernului e anormală, deci că avem o criză guvernamentală ? Dar este măcar armonie Intre miniștri sau Intre miniștri și partid ? Dar de unde ! In minister se află miniștri in cele mai rele raporturi. Am povestit care sunt raporturile dintre d-nii miniștri Costinescu și Haret și am povestit fapte. Așa am aratat că dl. Costinescu a refuzat să aprobe rezultatul licitațiunei ținută la departamentul instrucțiunei pentru combustibilul trebuincios școalelor și tot d. Costinescu a refuzat să plătească cheltuelile de deplasare a funcționarilor ministerului de instrucție. Dara asemenea conflicte nu dovedesc că Intre miniștrii se află raporturi netolerabile și că ne găsim in plină criză ? Dar intre miniștri și partid ce legături sunt ? Partidul este divizat In două părți și atât de anormală e situația partidului liberal in vremurile acestea la cet membrii clubului din București, la mare majoritate, vorbesc pe față în casa partidului, că votează pentru candidați tskiști la toate alegerile parțiale. In starea aceasta de spirite găsește răsunet in guvern. D. Costinescu nu ascunde părerile sale și nu face un mister cu soluțiile pe care le propune, țin adevăr, cine nu știe că d. Costinescu e de părere că ministerul să se remanieze în așa fel Incit să se dea satisfacere vechilor cadre pentru ca acestea să fie mulțumite și să dea, iarăși întregul concurs partidului in alegeri. D. Costinescu nu so stește a spune că fără a se obține o asemenea restabilire a armoniei In partid liberalii nu vor putea participa, cu șanse de succes, la alegerile parțiale ce se vor face la iarnă. Aceasta e situația generală. Apoi dacă nici aceasta nu se mai numește criză, o criză latentă și foarte periculoasă, nu știm, rău, ce mai este o criză și clnd există criză intr’un guvern ? (Conservatorul) Examenul căpitanilor aspiranți la gradul de maior s’a amînat din cauză că un membru al comisiunei, dl. Stere, e ocupat a»iurea și anume în comisiunea de examinare a candidatului la catedra de Drept Roman de la Universitatea de Iași. Pentru acest motiv dl Stere a demisionat din comisiunea examinatoare a candidaților pentru catedra de armonie de la Conservatorul nostru, în care comisiune figurează ca președinte. CV In „Opinia" de azi, dl. Lascar Traversin continuă polemica în unul cu dl. G. Panu.CV — De ce dl. Georgel Mîrzescu se scaldă în apele Steristo-poporaniste ? — Fiindcă are pe Săteanu la gazetă. r - -----A/WXi- --------• FARÂMITURI — Care’i litera favorită a d-lui Stere ? — Litera K. — Pentru ce ? ! — Pentru că toți prefecții săi, Kernbach care a fost, Krupenschl care este, și Kilintoglt care era să fie, încep cu litera K.C. „Opinia" despre ai săi .* Nimic nu revoltă, nu indignează mai mult de oât oamenii care fac pe puritanii și pe moraliștii în politică, ei care sunt quintesența lipsei de scrupule în afacerile lor și personificarea imoralitatei în toate ca și în politică". Evident că ziarul takist își atacă propriii săi partizani, începînd cu șeful din Iași. Dar pe ce petrece oare în tabăra lor ?C^Oficiul nostru telegrafic a primit și expediat ori următoarea telegramă :" Espanas Guberno» Europă» Pen traco» execatados Ferreros, los restituidos medallos espanos et protestandos eoa ultimas energlas contras infamos assaasinados. Dr. Tironos Delos Faculiatos ntedicinalos lasayoa—Bomanlaa ---------------- „h, INS EMNÄRI STRO FE Deschideți orice revistă sau orice jurnal literar veți vedea refăindu-se, pe pagini întregi, tipărite cu litere groase, versuri cari desigur nu merita nici o atenție. Citindu-le te gindești cîți poeți adevarați scriu la umbră, necunoscuți de nimeni, scriu: Insemnîndu-și simțirile lor rare, smulse din inimă, pline de gloduri și înălțare sufletească, și nimeni nu-i să le asculte cuvîntul, aă sa încînte de frumusețea plăsmuirei lor poetice. Cite odată intimplarea ne ajuta să descoperim, ici colo, cîte o poezie frumoasă, ca și cum am găsi plimbindu-ne pe timp, este o floare ascunsă care te atrage numai cu mirosul ei îmbătător. Mulțumirea noastră e cu atit mai mare, cu lolt mai neașteptată, căci orice plăcere, și ca toate celelalte și cea estetică, cu cît e mai prevăzută, mai dorită dinainte și mai scontată, cu atit e mai puțin savuroasă și mulțumitoare. O întimplare face se-mi cadă lumină două frumoase strofe a unui poet necunoscut: A. Toma. Frumuseța lor m’a incintat. E în ele o îndrăzneală de concepție, o adincime de cugetare, o lărgime filosofică de inspirație, rară, in poezia noastră modernă. Citind versurile aceste te gândești la Alfred de Vigny, nobilul poet al cugetărei și al sentimentelor înalte, și îți aduci aminte și de Eminescu și Carna, de la noi. Ideia e foarte originală și demnă de atenție. Omul prin suferința lui e singurul zeu al pământului. S’ar fi putut pune ca motto versul lui Vigny : „J’aime la majesté des souffrances humaines“ Iată și versurile poetului A. Toma, pe care le împărtășesc cititorilor: Zeului necunoscut Tu ai gustat Isuse și moartea și mormîntul, Dar noaptea lor de spaimă, ea s’o ° nduri mereu Mai sus fu decît poate un fiu de Dumnezeu Și sbor luînd spre ceruri, ne'ai des zeit pămîntul Dar fii țăriei iată, duc crucea și duc spinii Și pănă 'n fund beau moartea, în veci de veci adică Un zeu smerit e omul El n'cre Umple încă Dar viața-i, ca și moartea-i dau înzeire tinii. Tristan.