Evenimentul, aprilie-iunie 1910 (Anul 18, nr. 46-114)
1910-06-11 / nr. 100
esssitvansrr*«O ’Ö» «Cfc 1 rit. Copiii lui s’au însurat părăsind căminul părintesc, numai Terry, copilul cel mai mic, a rămas acasă spunând că nu poate părăsi pe mama lui. Cerșitorul sa ducea în fiecare an să cerșească lângă vadul apei, iar seara găsea adăpost în casa oamenilor milostivi. Intr’o dimineață de vară pe când soarele strălucea pe cer, cerșetorul nu se mai sculă din pat, se îmbolnăvise. Terry, care ținea la dânsul ca la un părinte, se duse să-l vadă și bătrânul ii zise: — Dragul moșului, de acuma, s’a sfârșit, a ajuns funia la pat. Nu mă mai scoate din casă decât pe năsălnte ! Terry se uită la dânsul cu milă și zise: — Vrei să mă duc ca să chem preotul? — Nu, eu n’am fost de multă vreme la biserică. In zadar acuma să-l mai chem în ajutor! — Dumnezeu este milostiv» el iartă pe cei ceri se pocăesc. Dar cerșitorul când auzi vorbele aceste făcu un semn aspru de nemulțumire nevoind să audă de una ca asta. Terry se uită la dânsul cu durere. — Bine, dacă nu vrei să vină preotul, atunci dă-mi ceva parale să aduc doctorul ! — Parale! strigă bătrânul mânios. Parale! Cum de te-ai gândit la asta? De unde să le iau ? Eu n’am nici o lescne ! — Nu vorbi așa, răspunse Terry, sunt încredințat că ai strâns parale bunișoare ! —■Să nu mai găsească sufletul meu pe ceva lume nici o odihnă, dacă sm cu ce-mi plăti măcar sicriul ! Terry își făcu cruce, ca și când ar fi cerut iertare de la Dumnezeu pentru o minciună așa de mare, pe urmă zise către nenorocitul bătrân: — Nu cred să mai ai zile multe, ai ceva de spus? — Las cu limbă de moarte să fiu îngropat cu căciula mea! — Așa vom face ! Puțin timp după aceia bătrânul cerșitor muri. După obiceiul din bătrâni, corpul său a fost spălat, uscat și păzit în timpul nopții. A treia zi s’au adunat oamenii din sat și l’au dus la țântirim unde avea să șară până la judecata din urmă. ..Se vorbea tare mult de banii pe care le strânsese și toată lumea credea că el i-a dat lui Terry. Dar Terry, care auzise cel din urmă cuvânt din gura bătrânului se gândea că agoniseala sgârceniei diavolului este luată tot de diavol, și se zicea că trebue să fie ascunsă în vre o gaură comoara cerșitorului. După ce l-au înmormântat, în noaptea aceia Terry era neliniștit și îngrijat. Nu adormi decât tare târziu și abia Închise ochii că sări din somn scoțând un strigăt de groază. — Ce ai dragul mamei ? făcu amică-sa care se culcă într’o odae vecină și care băgând de seamă că feciorusău e neliniștit, nu putu să adoarmă. — M’am speriat, zise el, că l’am văzut pe bătrânul nostru oaspete; și acum imi pare că-l am dinaintea mea ! — Maica Domnului, strigă Caterina, îndura te de noi. Poate că nu stă odihnit in mormântul său, din pricina că n’a voit să primească preot și a mințit pe patul morței. Și cum l’ai văzut? — Așa cum se purta el in fiecare zi. Dar mi-a părut că îl supăra căciula sa roșie și el să ne lăja s’o tragă mai in jos ! — Vai! Știi bine că înainte de a-1 țintui în sicriu, s’au dezlegat șireturile de la căciula sa ? — N’am băgat de seamă ! —- Ei, iaca asta-i ! Cred că știi și tu poate că mortul nu poate să se odihnească bine în groapă, dacă îl supără hainele ! Terry gemu din nou. ~- Fii cu inimă, zise Caterina, dute mâine și cu ajutorul unui vecin de stupă groapa și vezi ce este. Dacă căciula sau altceva nu este bine potrivit, așează cum trebue și bătrânul n’are să te mai supere. —^Facu-se voia Domnului ! Cum se lumină de ziuă, Terry urmând sfaturile maică-sei se duce să caute un țăran în vecinătate, deschise groapa și bsga de seamă că este prea strânsă supt bărbia căciula. Deslegând-o, văzu că lucește in ea o bucată de aur. Fără a spune nimic, puse mortul in sicriu și plecă împreună cu tovarășul său. Cum ajunse acasă povești mamei lui ceea ce aflase. — Nu este nici o îndoială că pe lângă bucata de aur pe care ai văzut o trebue să mai fie și altele. Pentru asta bătrânul zgârcit a spus să-l îngropăm cu căciula. Acolo își strângea comoara. La noapte, am să mă duc să caut comoara ! — Vai, maică, zise Caterina mișcată, dar nu ți-e frică ? — Frică, de ce ? Când pot avea țini ca să am mai multă prețuire in lume ? Și cu gândurile acestea de fericire, se duse să munciască vesel la câmp. Seara se pregătește să-și îndeplinească gândul, în timp ce măsa aici ii arăta primejdia care il pândește, aici se roagă ca să poată izbuti. La miezul nopții își ia târnăcopul și pleacă spre țântirim. Luna ei plină. Sta ca o roată luminoasă pe bolta fără nori a cerului în mijlocul miilor de stele. Terry se uită bine într’o parte și alta pentru a se încredința că este singur și nu vede nimeni. E^o liniște,adâncă pe câmpie. In sat totul doarme. (Viața Agricolă) (va urma) Virgil Caraivan. D. Costinescu la Tg.- Neamț Din Tg -Neamț ziarului",Seara“, se trimit rândurile ce publicăm mai jos, cu privire la inaugurarea școalei No. 2, la care va asista și d. Emil Costinescu. Ele arată cum seTeflectă în sufletele nemțenilor rolul pe care îl fac unii interesați din localitate pe d- Costinescu, să-l joace în acel orășel. Sub formă glumeață se face o adevarată plângere, de care d. Costinescu cel d’intâi ar trebui să ție seama : „Suntem informați, cum că la inaugurarea localului școalei No. 2 de bălți din Tg- Neamț, va lua parte și d. ministru de... finanțe, Emil Costinescu, al cărui nume, nu știu din ce cauză, îl poartă acea școală. Cum, pe cât am aflat din zvonuri autorizate, patriarhia ecumenică, după intervenția expresă a d-lui Spiru Haret, are de gând să-l canonizeze pe d. Costinescu ca sfânt între altele motive și pe acela că, posedând o prea frumoasă barbă albă, seamănă leit cu Sf. Marele Mucenic Sisoe, făcătorul de minuni colectiviste, am sfătui serios pe închinătorii sectari de pe acolo, să-i iasă intru întâmpinare cu.. fotografiile d-sale pe carton, a 1 beu bucata, în procesie devotată, pentru a Încerca să împrăștie, de sub egida-i norii de furtună, ce întunecă orizonturile liberale de o bună bucată de vreme încoa. Ar fi o întrebuințare practică a portretelor d-lui Costinescu, cari au fost desfăcute cu droaia de către d. primar al Neamțului, N. Popovici, la toți cetașii săi, pe post de 1 leu unu și pe cari, după recomandația strașnică a aceluiași domn primar toată suflirea liberală din târg cu cățel, cu purcel, sunt datori să le poarte pururea prin cap, dmpreună cu „Epistolia“, „Visul Maicei Domnului“, și alte metaluri, feritoare ,de trăznet și de trecere năprasnică in opoziție“, Id jirul vandalismelor de la Pireu {Din sursă oficială) Ministerul de Externe a luminat E. S. Marchizul Beccaria, ministrul Italiei la București, o notă suplimentară desvoltînd prima notă a guvernului român și lămurind modalitățile săvirșirii punctelor prevăzute în prima notă. In modul acesta guvernul grec va fi in stare să dea un răspuns desăvirșit și definitiv cererei guvernului roman, fără ca să fie nevoe de a face negocieri ulterioare, spre a ajunge la o soluție desăvirșită a incidentului din Pireu. Agenția telegrafică din Atena a încercat să denatureze faptele relatate in raportul oficial al comandantului Periețeanu, fapte confirmate prin mărturisirile martorilor oculari. Totuși presa străină judecă în mod sever purtarea guvernului grec cu prilejul incidentului de la Pireu. S’a publicat zilele trecute aprecierile Gazetei de Colonia, care a declarat că faptele grecilor din Pireu, arată că acest popor nu e la înălțimea dificultăților situației lor actuale. Intr’un alt articol din 18 Iunie o., acelaș ziar demonstrează că situația internă a Greciei e desperată și că toate străduințele făcute spre a obține o îmbunătățire au fost zadarnice. Pretinsa mișcare militară în scop de reforme nu a dat nici un rezultat ci a înveninat agitația internă. Atitudinea nesocotită a Greciei față de Turcia cu prilejul chestiunei Cretani a pricinuit mișcarea de boicotare a mărfurilor și a vapoarelor grecești in porturile otomane, a cărei urmări au fost simțite pănă acum prin perderi considerabile suferite de comerțul grec. In fine acelaș ziar într’un ultim articol arată efectul dezastros pe care’l va suporta, suferi Grecia dacă pe lingă boicotarea din Turcia, măsuri identice ar fi luate de către guvernul român, care in caz EVENIMENTUL de represalii ar putea să interzică tuturor vapoarelor grecești să pătrundă în apele Dunărei. Ziarul englez .Times“ cu data din 14 iunie relatează demersurile ministrului Turc din Atena, Habi Bey, spre a protesta în contra brutalităților suferite de supușii otomani pe bordul vaporului „Împăratul Traian“. Marea gazetă Londoneză face să reiasă indignarea în contra nepăsărei și incapacităței autorităților grecești, care n’au făcut absolut nimic spre a înlătura desordinile și jafurile pe bordul vaporului roman. Acest articol mai spune că un astfel de accident e departe de a aduce o îmbunătățire în relațiile Turco Grece. De asemenea ziarele franceze ,L’ Eclair“ și „Le Figaro“ cu data de 18 iunie, relatează incidentul din Pireu cum s’a petrecut, făcând să reiasă toată gravitatea lui și adăugând că, guvernul român a fost pe deplin un drept de a se indigna In urma acestei ne mai auzite agresiuni și un caz de refuz din partea guvernului grec de a da deplină satisfacție reclamațiunilor cabinetului din București, acest din urmă va fi silit să ia contra supușilor greci și comerciului elen serioase măsuri de represalii. ^ M. D. dr. Popescu, medicul șef al județului Iași ne trimite următoarea scrisoare: Domnule prim-redactor. In ziarul , Evenimentul“ No. 97, a apărut următoarea informație jignitoare la adresa personalului sanitar din acest județ: ,,Epidemiile de febră tifoidă și scarlatina, bintite cu mare furie in mai toate comunele din județul nostru. Lipsa de infirmerii și personal dietomic se simte azi mai mult ca oricînd“. Ori, în tot județul Iași, nu există, actualmente, decit un singur bolnav de febră tifoidă și un singur bolnav de scarlatina, abea apărut. Ambele cazuri sunt isolate in spitale și oricit de multe cazuri din aceste epidemii s’ar ivi, ele se izolează imediat în spitale sau infirmirii, la nevoe chiar cu concursul jandarmeriei. In cit cea mai principală și ideală măsură în combaterea acestor epidemii, izolarea imediată a bolnavului, la noi la țară se execută de fapt și imediat. Grație acestei măsuri și altora, ceva cit posibil se iau, nu avem epidemii de scarlatina și Febră tifoidă, cu caracter grav și persistent, în județ, fapte, care nu probează nedestoinicia personalului sanitar, cum se afirmă în informația d-voastră. Țin insă să relevez următoarele : dl. dl. Roșculeț medicul Primar titular, fiind in concediu, a fost însărcinat sub semnatul, medic circ. Codru, conform legei, a-1 înlocui, și pentru ca serviciul din plasa mea să nu sufere, alt medic, dl. dr. Grossi, mă înlocuește la plasă. Cît timp voi ținea acest loc, in asemenea condițiuni, cu concursul autorităților administrative, sper că serviciul nu va suferi, fiind dintre aceia ce au ca deviză „datoria*", și voi ști a infiltra sau impune acest sentiment și personalului sanitar care nu v ar avea, cu rizicul de a-mi creea orice nemulțumiri personale. Aceasta pentru a apara și ameliora, pe cit omenește va fi posibil, sanatatea populației rurale, la care țin, ca cel mai iubitor de neam. Știu însă că aproape întreg personalul sanitar al acestui județ Își face, cu devotament, datoria. Domnule redactor, sunt multe alte neajunsuri care ar trebui semnalate, dar e nedrept a acuza un întreg personal atunci cînd acesta nu face politică și mai ales cind are conștiința ca iși face cu devotament datoria. Primiți vă rog încredințarea stimei mele.« Dr» Popescu, Medic circ. Codru INFORMAȚIUNI Cu toate că numai două zile mai sunt la mijloc până ce examenul în particular pentru cursul primar va începe în orașul nostru, totuși dl. Haret încă n’a numit comisiunile de examinare. Oare ce să fie, sunt prea mulți concurenți și nu știe pe care să’i numească Un început de incendiu s’a declarat azi dimineață pe la orele 9 jumătate la brutăria evreului Ițic Moscovici din strada Socola. Focul a luat naștere de la cuptor și a fost localizat de vecini. 1 a Cu începere de Luni 15 c. va funcționa oborul de cereale al comunei Iași din Piața „Bădărău“. a —x — In ziua de 15 C. va avea loc producțiile de fine de an la școlile secundare respective, din localitate, cu care ocazie se va da și clasificația elevilor. Cu începere de Duminecă 14 c. se va deschide expoziția de lugerie, croitorie, țesătorie și fiori a școalei profesionale „Sf. Sava“ din localitate. Intrarea liberă. Accident.—Pri intre orele 8 și 9 seara, fata Anica Costin in etate de 17 ani, din satul Dumești, fiica lui Vasile Costin, pe cînd se întorcea cu sora sa Catinca de la prășit, s’a oprit în dreptul grădinei lui Constantin D. Dorneanu, tot din satul Dumești, și intrind în grădină s’a suit intr'un vișin spre a culege vișine, de unde a căzut jos. Sora sa plecase acasă . In urmă a dat peste ea femeea Floarea și Anton Cucuveică care a găsit’o m agonie. După puțin timp a încetat din viață. Cadavrul a fost transportat acasă. —x — La conferința cercului cultural Fîntînele, în ședința publică, a vorbit învățătorul I. Cososchi, despre „Drepturile și datoriile cetățenilor“, iar Gr. Racoviță despre „Cum era pe vremea „Fanarioților“, compară starea actuală în timpul vijelios și plin de mizerie din epoca Fanarioților. Scoate în relief că, cu toate aceste greutăți, românul în acele vremuri n’a avut ca sprijin decît credința In D-zeu, prin care s’a pastrat naționalitatea și graiul bicitrinesc. [ "— Azi a Început examenul de drept penal, procedura penală și civilă, cu dl. profesor Teodorescu și vor continua pănă in ziua de 17 Iulie. — x— Casa Școalelor va organiza și anul acesta un curs de lucru de mină pentru învățătoare, in localul azilului „Elena Doamna“ secția normală. Cursul va Începe de la 4 Iulie și va dura pănă la 8 August. Specialitățile ce se vorreda sunt: țesutul, sericicultura, cusuturile naționale, țesutul coroanelor, bucătăria, muzica vocală, higiena și medicina populară. Pentru acest curs, Casa Școalelor cere ca revizoratul școlar din județul nostru, să recomande un număr de 4 învățătoare. C. Cele recomandate trebue să fie, neaparat, titulare și care ar primi de bună-voe și ar avea tragere de inimă să se instruească și să se perfecționeze cu lucrul de mină. Nu este permis sub nici un cuvânt, să se recomande învățătoare suplinitoare căci ele n’au stabilitate In invățământ. Facem cunoscut amicilor noștri politici, că listele electorale definitive pe anul curent, au apărut încă de la 26 Aprilie și sunt valabile de la 1 Mai 1910 pănă la 30 Aprilie 1911. Augările viitoare uimind a se face după aceste liste, rugăm pe partizanii noștri cari doresc a ști în ce colegii se află înscriși in acest an, să se adreseze la clubul conservator, spre a li se da informațiuni necesare. Asemenea mai facem cunoscut că aflîndu-ne în epoca cînd se fac înscrierile pentru viitor, acei ce întrunesc condițiunile legale să se intereseze din timp pentru aceasta. Toate actele ce se întocmesc pe la percepții și cererile ce se adresau tribunalului, ca și ori-ce procedură în materie electorală, conform legei sunt scutite de timbru. D. căpitan medic in rezervă Gh. Bogdan, a fost Înaintat la gradul de maior, d- medic ajutor N. T. Bartolomei, de la spitalul militar Iași, innaintat la gradul de sublocotenent, ín reg. 33 ini. da rezervă. — x — Zăpadă in țară Din cauza marei cantități de zăpadă ce a căzut pe vîrfurile munților la Azugi, ciobanii au fost nevoiți a se lăsa cu oile în vale. Pe munții Bucigi, mai cu seamă pe vîrful „Omul zăpada a căzut ca în toiul iernei.* Eri Mercuri a nins în toată regiunea Vrancei. Munții Sborna, Paistele Petroșu, Mursa, Coza și Giurgiu sunt acoperiți de zăpadă ca în timpul ernei. D. S. Mehedinți profesor universitar a fost Mercuri primit în audiență de M. S. Regele. D. Morțun ministrul lucrărilor publice va propune M. S. Regelui să acorda medalia pentru bărbăție și credință întregului echipaj al vaporului „împăratul Traian“ ca răsplată pentru energia cu care s-a opus la banditismele grecilor din Pireu. D. Constantin Atanasiu a fost confirmat de minister in postul de secretar contabil al corporației din Vaslui. Noile monede de 2 și 1 leu Ministerul finanțelor a pus în circulație cu Începere de ori 9 Iunie, monedele de argint de 2 lei, 1 leu și 50 bani, pe căre a a fost autorizat a le bate prin legea sancționată la 24 Martie 1906. Toate casele publice au fost autorizate să dea și să primească in plăți noile monede. Monedele de 2 lei poartă pe avers efigia M. S. „Regelui și pe margini cuvintele : „Carol I Rege al Romîniei“; pe revers, In mijloc, reprezintă o tinără țărancă cu furca in briu pășind pe un lan cu snopi de grîu ; la dreapta cuvintele : „2 lei“ și milesimul ,1910“; la stingă cuvântul: »Romînia*. Monedele de 1 leu poartă aceleași efigii și inscripții afară de cuvântul 2 lei, care este Înlocuit cu cuvântul ,1 leu*. Monedele de 50 bani poartă pe avers aceiași efigie și inscripție ca și monedele de 2 lei și 1 leu ; pe revers, în mijloc, coroana regală și o ramură bogată de oliv, iar,pe margine cuvintele : „Romînia* 50 bani, 1910“. Miniștrii vor începe în cursul lunei viioare diferite inspecții prin provincie. Cu ocazia acelor inspecții membrii guvernului se vor ocupa de situația politică locală a liberalilor și vor căuta să aplaneze neînțelegerile. Producția Conservatorului Producția de sfirșit de an, a elevelor și elevelor Conservatorului de muzică și declamației,din localitate, va avea loc Duminică 13 Iunie, In sala Teatrului Național, orele 2 p. m. precis. Programa e foarte bogată și interesantă. Biletele se află de vînzare la librăria Iliescu. In ziua de 24 o. se va da rezultatul de fine de an al elevilor de la școlile primare din orașul nostru. Duminica 14 o. vor pleca la București pentru a urma cursurile de gimnastică suedeză absolvenții și absolventele școalei de gimnastică din localitate. Serviciul sanitar al orașului a strâns eri mai multe probe de apă de la fintinele din despărțirea sa pentru a le trimete institutului de chimie la analiză. • _— • Printre membrii Camerei de meserii din orașul nostru se agită ideia tinerei unui congres general al camerelor de meserii din țară, in orașul nostru in cursul lunei Septembrie. Direcțiunea generală a serviciului sanitar a acordat un concediu de 60 zile cu începere de la 24 o. d-lui,dr. Missir medicul despărțirei a IV-a din orașul nostru. La Rușinoasa, Parcul Palatului ,Cuza-Vodă“ va avea loc Marți 29 Iunie 1910 „o mare Serbare Câmpenească și Serată Dansantă dată în folos filantropic. Iată Programa: 1) Serbarea se va anunța prin 21 salve de tunuri. 2) Diferite focuri de artificii frumoase și variante vor avea loc în tot timpul serbării. 3) Poșta Americană. 4) Bazar. 5) Mare lestac de fiori și canfeti. 6) Jocuri de bacara. 7) Urcarea a mai multor baloane rurașe. 8) Dansuri naționale executate de elevii Școalei sătești, începutul la ora 2 p. m.— Muzica Militară.—Ținuta zilei. Prețul întrărei 1 leu de persoană, iar copii, militarii și sătenii, vor plăti câte 50 bani. Direcția școalei de menaj „Principesa Alaria“a recunoscut că expoziția de finele anului a fost amânată la Octombrie din cauza instahțiunei de apă In localul școalei și în vederea sosirei A. 8. R. Principesa Maria. Onor, public vagonștiințat de ziua expoziției. Se primesc comande pănă la sfirșitul lunei curente. Norocul lui Schroeder la Iași Abia deschisă sucursala acestei pe leciuri In orașul nostru și norocul lui Schröder s’a dovedit și de astă dată la tragerea clasei I-a ce a avut loc azi in Capitală. Câștigul de Lei 5000 căzu pe No. 43773 loz divizat în optimi și vândut de sucursala casei Schroeder din Iași la mai mulți clienți ai săi. Rămâne dar bine știut că norocul lui Schröder urmărește pe clienții săi și ne facem o deosebită plăcere de a recomanda publicului această 00- lectură. ----------------------------------------------