Evenimentul, iulie-septembrie 1910 (Anul 18, nr. 115-188)
1910-09-19 / nr. 179
> Y n V V •ANUL XVIII No. 179 Es IDsixxi ABONAMENTE Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani à DUMINICA 19 SEPTEMBRIE 1910 5 Sani minimum Inserții și reclame In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul. 30 b. telefoniste, sa ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 6(IVri) di In primul articol din numărul de ori al ziarului nostru s’a ‘ relatat scandalosul ghoșefi operat de guvernanții actuali prin dezistarea ministerului de finanțe de la acțiunea prin care societatea „Union-Baugesellschaft” era data judecăței în urma fraudelor vamale pe care le săvîrșise, fraude stabilite pe deplin în urma anchetei minuțioase care s’a făcut cu acea ocazie. Gheșeftul acesta care s’a operat ziua amiaza mare la baza justiției și prin care fiscul a fost păgubit de suma de 21.500 lei, nu este decît o singura verigi a lanțului nesfîrșit de afaceri veroase din carie. Costinescu și-a făcut o adevărată specialitate. Sub ministeriatul acestui negustor politic nu a fost îndeajuns numai a se călca sau nesocoti legea pentru a se putea mușamaliza toate incorectitudinile din care amicii regimului își făcuseră o mănoasă sursă de înavuțire atît în dauna interesului statului cît și a cetățenilor, dar s-a mers cu nerușinarea și mai departe făcindu-se chiar legi speciale care să îmbrace cele mai murdare gheșefturi în haina legalităței. In special fraudele în dauna fiscului au format aproape exclusiva preocupare a d-lui Costinescu nu pentru a le înfrina, dar pentru a le încuraja și a tenta pe oricine să le omită. Modificarile aduse legei silvice în decursul trecutei sesiuni parlamentare ne poate servi în privința aceasta ca cel mai sugestiv exemplu de prefacere a unei legi nu pentru a-i complecta lacunele, ci tocmai pentru a-i deschide porțile necesare prin care nu numai să poată scăpa acei pe sub imperiul legei pina atunci în vigoare mergeau la pușcărie, dar să se creeze și un mijloc de înavuțire pentru a totputernici. Se știe că în legea silvică a fost introdus un articol prin care ministerul de domenii poate căzînd la învoială cu contravenienții să stingă orice urmărire și să renunțe la orice amendă care ar decurge de pe urma fraudelor silvice de ori ce valoare ar fi ele. Articolul acesta a fost introdus tocmai atunci cînd în munții Neamțului agenții fiscului descoperiseră o serie de fraude cari se urcau la milioane, fraude în cari erau amestecați mulți dintre puternicii zilei, între cari d. Costinescu în primul rînd. Manopera era pe cît de fățișă pe atît de nerușinată și cu toată campania dusă de presa opoziției modificarea legei a fost făcuți fără multă discuție și interesele speculanților salvate iar puși la adăpost de orice urmărire. De acum înainte liber e orice exploatator de păduri, libere și d. Costinescu ca și ghiSțftari societatea Goetze< să comită fraude de milioane în dauna Statului, de teama legei nici vorbă nu poate fi, căci legea singură indică acestora cum să scape de încurcătură ungînd ochii fiscului cu te mirice. Același sistem a fost întrebuințat și față de fraudele comise în Iași,de către societatea „Bau ~efSeilschaft”, prin îndrăzneață contrabandă de tuburi de care am vorbit la timp, treburile au fost aranjate în familie, faimosul „hauförderung“ a funcționat de data aceasta în chip legal și suntem siguri că dacă ti pare rau de ceva societăței, îi pare rău că n’a facut frauda mai în mare, nu numai în sumă de cîteva zeci de mii de lei. Aviz pungașilor să se folosească de ultimele zile cîte au mai rămas acestui regim de gheșeftari. își fac ochi dulci 9ur«a pe cere am dat'o cumpă d. Tache Iooescu a fost foarte amirît de propunerea facută de către dnii Fura și Bădărău, ca opoziția să sa retragă din Camera, al con uirmă du numai fiind că nima n’a dat minții'o, dar că treză chiar din limbagiul ziarelor liberale. Probabil că cei doi corifti tachiști nu cunoșteau demersurile șefului pe llegi liberali, și nici știau că d. Ionescu e și angajat deja cu promisiuni, căci altfel n’ar fi propovăduit retragerea opoziției din Cameră, și de aceea, ca și mai palaietal capul, ci Bidirău s’a grăbit să declare șefului,că este autistul dumilor sale, și că dumnealor il vor urma până la marginea pamintului. Pentru ca cetitorul să se convingă și mai bine că liberalii au început iarăși a se mirosi cu taohiștii, reproducem citava rînduri din Voința și din „Secolul“ de astfizi, ziare autoritate ale partidului de la guvern. Vorbind de situația partidului conservator față de cel tachi8t 9ința Națională zice : „D. Tache Ionescu se laudat pe drept cuvînt, cu acea parte din țara legilă care il urmează și cum nu s’ar făli, cînd conservatorii bătrîni s’au dovedit, vorba ziarului „La Roumanie“, simple „eaux-mères“ in cari nu mai este pic de săruri In atare a cristaliza. Dacă mai esta ceva in stare a se alege din aceste ape lipsască-se la cristalul ce s’a făcut In jurul d-lui Tache Ionescu, slujească-i de coadă, precum taochiștii au slujit atita vreme de coadă și de topor de oase boierilor Învechiți in zile rele*. Din Aceste avansuri pe care liberalii le fac tachiștilor, și pe care d-nii Bih Iriu și Fleva nu le cunoștea cînd propuneau retregirea din Cameră, rezi A clar că d. Tache Ionescu a pe cale de a se înțelege dacă va putea cu guvernul, și de aceea s au supărat limbaghii celor doi aghiotanți ai sei. Vorbind despre supărarea d lui T. Ionescu, Secolul sa pronunță și el astfel : „In al doilea rînd atitudinea aceasta după a d-lori Budărău și Fleva ne arată că șeful a desaprobat campania „conlucrărei”. Aceasta este, firește, o notă bună pentru șef, care a Ințeles că nu ar fi Înțelept lucru a scoate castanele din foc pentru a le vedea cum le consumă carpiștii. .Dar viitorul ne va arata cum sa desinează evoluția tachismului“. Vi să și că liberalii aprobă atitudinea Șefului nouei democrații, și aceste aprobări sunt ct mai vie dovadă, că ambele grupări ale opoziției de mine, își fac ochi dulci de pe acum, -----------------------------—■——— Procedări necinstite Recunoaștem că incendiile se întimplă cam des în țară la noi. Nu se poate admite iarăși că toate aceste incendii sunt rezultatul Intimplarei. Multe dintre visele sunt cauzate desigur do mini criminale, de incendiari, cari își fac din aceasta un mijloc infam de îmbogățire. Dar iarăși, pe de altă parte, și societățile noastre de asigurare au procedări cu totul necinstite și reprobabile. Astfel, după ce și-au asigurat monopolul afacerilor prin condițiunile grele, aproape prohibitive, impuse prin lege și măsuri administrative societăților de asigurare străine, s’au cartelat Intre ele și-și bat joc de asigurați. Un asemenea cartel există in special intre societățile Dacis-Rominia, Naționala și Generala. Este destul ca un biet asigurat,sau o grupare de imobile dintr’o regiune oarecare, să nu placă uneia dintre societăței asigurate, Daciei-Rominiei mai ales, care se vede că are preponderența in cartel, pentru ca asigurarea să fie refusată , sau chiar ctnd este făcută in toată regula și prima achitata. In mod samavolnic și inoportun să fie redusă valoarea asigurărei la o sumă derizorie și deci contractul desființat prin voința numai a unei singure părți. Asemenea necinstită procedare societățile noastre de asigurare o practică destul de des. Un ost recent, deși pentru a doua oară repetat față cu aceleași imobile, 11 avem la orașul Galați. Există între stradele Tecuciu și I Brătianu, in partea spre strada Frumoasă, o serie de prăvălii, construcție vechie In adevăr, dar foarte solidă, aparținlnd la diferiți proprietari. Atît proprietarii cit și chiriașii respectivi sunt dintre cele mai onorabile persoane din localitatea noastră. Este destul de a spune că intre chiriașii acestor prăvălii sunt comercianți, cari stau In els neschimbat de cite 20 - 80 și 85 ani, fără ca vre-o dată să se fi intimplat cel mai mic Început de incendiu in partea locului, deși in totdeauna atît proprietățile cît și marfa din ele au fost asigurate. Chiar săptimea trecută, pe când focul a consumat un număr însemnat de imobile din strada Rosetti, in față și la câțiva pași de cele pusa la index de către societățile de asigurare, aceste din urmă n’au suferit nici o stricăciune, căci su fost apărate de locatarii proprietari cu toată vigilența. Ceea ce Însemnează că nu azita de la obiectul In sine, cit mai ales de la subiectul căruia aparține, atârna riscul in cas de incendiu, ca și a orice alt era de sinistru. Cu toate acestea, In ziua de 7 Septembrie c., asigurații, despre cari vorbim, au primit eu scrisoare recomandată, fiecare de la una din societățile cartelate, cu care a contractat, următorul aviz : „Avem onoarea vă aduce la cunoștință că, pe baza dreptului ce ne acordă cap. V . 7 din condițiunile generale de asigurare, reducem valoarea asigurată cu polița No. 184582 de la lei 14 000 la lei 1000 (una mie lei) cu Începutul de inline 7/20 Septembrie a. o. ora 12 a. m.“ Negreșit că suma asigurată și redusă variază după imobil și lucru Oricine vede că acest aviz este un simplu pretext pentru rezilierea contractului de asigurare, deoarece nici un motiv serios nu poate să justifice o asemenea măsură arbitrară. Ceva mai mult. Cele mai multe din aceste asigurări sunt rennoite de curând, la 16 Iulie și n. din anul curent, după propunerile chiar ale societăților de asigurare. Iată ce se vede scris in aceste propuneri: , Avem onoarea vă informa că asigurarea elâdirei dv. situată in str. Tecuciu No. 44 expiră la 14 Iulie 1910. Nu ne îndoim că veți reinoi această asigurare, pentru care scop vă va visui ia timp un organ al societăței. Mulțumindu-vă pentru încrederea cu care ne-ați onorat in trecut și pe care ne vom sili de a o menține și în viitor, vă rugăm etc". Ștind astfel lucrurile, contractul de asigurare fiind încheiat pe 7 ani, prima exigibilă pe 1910—1911 plătită cu anticipare, nu este o bătae de joc avizul menționat mai sus ? Desigur că da. Și pe ea se Întemeiază el ? Pur și simplu pe capitolul V - 7 din condițiile generale de asigurare tipărite in dosul poliței respective. Iată textul acestui unic și am putea zice ciar cinic paragraf: „Societatea își rezervă facultatea de a reduce suma asigurată privind și după aprecierea ei prin simplă scrisoare recomandată. Dacă in cele 5 zile de la data acestui aviz, asiguratul nu consimte in scris la reducțiunea propusă, contractul de asigurare este reziliat de drept in totalitatea lui, fără punere In intirziere, somațiune sau altă formă de procedare, la expirarea celor 5 zile, ora 12 amează**. O asemenea clauză insă este, precum spuneam și altă dată tot în coloanele acestui ziar, însăși negațiunea și destrucțiunea contractului; este proclamarea principiului: „așa voiu, așa fac“ ; este ceea ce se numește in drept o condiție protestativă și leonină, absolut condamnabilă și imorală, mai ales in contractele cu obligațiuni reciproce, cum e contractul de asigurare, unde buna credință din partea ambelor părți și echitarea trebue să domnească mai mult de oât oriunde. Ar putea fi vorba de reduceri, încas cind valoarea lucrurilor asigurate ar fi exagerată, ceea ce ar denota un lacom și nepermis spirit de exploatare din partea asiguratului, dar a reduce la aproape nimica valoarea asigurată, char atunci cînd ea este de la început fixată sub realitate, aceasta-i culmea nedreptăței. E curată nerușinare și ingratitudine din partea societăților de asigurare, pretinse naționale, cărora țara deja le-a acordat destule avantagii legale, spre a nu mai avea nevoe să le sporească și cu procedări necinstite și nedemne. Este imperioasă necesitate dar de a se pune iiiu unor asemenea procedări. Și nu se poate puna altfel de cit dacă s’ar interzice cartelurile și și s’ar lăsa libertate de acțiune societăților străine de asigurare ----------- jș-«ra—------—---- la orice acțiune în contra numitei societăț) Lucrurile au mers ca apa, că nu degeaba lucrările erau pentru apă. Apașârle asta costă pe stat vre-e 30.000 lei care cum a’ar zice sau dus pe gîrlă. FARAMITURI Com MituS a’«. tntora afinatea și se aice o* s’ar fi interesat un ce ctare ae afli fotoliul presidential al partidului liberal... Dl. Ionel Brătianu ți-a perdut auriit apetitul iar noaptea a avut tot felul de vedenii. •OO dată a făcut și dl. BSderttu un cadou d-lui Take Ionescu și acela nu face două parale. Se știe efi Vu Uurul Moldovei a dăruit lui Belzebut toate sufletele takiștilor trecuți, prezenți și viitori, au inventar în regulă. PSoaloala însă constă în aceia că o bună parte dintre democrați nu au nici un fel de suflet iar cei care-l au, d au oșa... încărcat așa că nu-i tocmai ușor de purtat. Cu toate astea noi i1 urăm dlui Take *o nescut să le poarte sănătos* !a Caravera fraudelor vamele imputate societăței Union-Rougesellschaft s'a arannjat. Ministerul de Finanțe, ia gentilețe ca” ro 1 caracter!*», a renunțat la amendă și -------------------------------------------- Șarlatanul Nu avem intenția de a face aer portretul fizic al șarlatanului. Faptul că poartă barbă sau nu, că vorbește mormăind sau nu, că privește pe sub sprincene sau nu, aceasta nu este aproape indiferent. Ceea ce interesează mai mult este, fără Îndoială, portretul psihologic al șarlatanului. Să ne închipuim că șarlatanul esta politician. Dacă e dotat cu o ambiție mai mare se cramponează desperat de un fotoliu ministerial. Dar el nu vrea să fie un ministru de resort și pentru aceea se zbate ca să intre !n minister cu un „amic” al său, care nS-i servească de catalige. Aflând Insă refuzul guvernului, imediat incepe să declare in dreapta și in stânga prin interviewuri și convorbiri ai ei refuză... de mai nainte orice portofoliu ministerial, că el, Doamne ferește, nu s’a gândit nici odată la așa ceva ! Apoi se uită pe furiș pentru a urmări efectul psihologic al vorbelor aruncate», convins că publicul s’a prostit de atita „abnegație“ și „dezinteresare“..., bă ne mchipuim apoi pe același politician scrie la vr’o revistă. De îndată ce contradicțiile, confuziile, falsurile și stilul său penibil Încep să bată tuturor la ochi, atunci schimbă nițel tonul și declară că el nu țină la reputația de scriitor, intrucit el este un om politic. Cu alte cuvinte, nu vă uitați la ce scriu, căci dacă m’am compromis în această privință, apoi reputația mea rămâne neștirbită la privința cealaltă.... ” Iar dacă împrejurările 11 fic să ia cuvintul în Cameră, văzându-se și noi contradicțiile, confusiile, falsurile și limbagiul său penibil, atunci declară, cu aceiași sinceritate care-1 caracterisă, că el nu ține la reputația rolului său politic, ci la reputația de scriitor. Cu alte cuvinte: nu vă uitați la falimentul meu, căci deși m’am compromis in domeniul politic, totuși reputația mea este necontestată In domeniul celuilalt.... Și, mulțămit de această stratagemă, șarlatanul suride gândindu-se la perspectiva unei dubii reputații in conștiința publică... Dacă apoi in politică el s’a declarat din capul locului „frate pasionat al poporului”, prima grijă a lui este să g&să aBcă in cuvântul „popor* toate accepțiunile lui posibile, și deși unele accepții se bat cap in cap, totuși al le acceptă pe toate in bloc, ca să nu supere cumva vr’un fiu al poporului, cu care, de, trebue să împartă suveranitatea In mod egal... De-1 întreabă cineva : - Pentru ce spui că sunt vinovat față de popor ? Pentru ce mă pui în contrast cu poporul ? Cum ? Nu fac p*arte și, eu din popor ? Atunci el imediat „clarifică* lucrurile : - Vădit ! Insă eu am vorbit acolo de „popor* In accepțiunea Intăia și nu în accepțiunea a treia... De altminteri învinuirea nu te poate atinga, căci am demonstrat tot acolo că toate accepțiile sunt identice“. Prin urmare cînd zic că „noi“ nedreptățim poporul, acest lucru poate să mai însemne că... poporul nedreptățește pe popor. Iar omul nostru, uimit de atita „comprehensiune“ rămîne tablou In fața acestei rare virtuozități de a vorbi decodată Intr’atâtea accepțiuni, în timp ce șarlatanul, nimerind momentul psihologic, se grăbește să plece In cutare loc, unde are afaceri „mult mai importante de discutat“. Și fiind vorba de popor, trebue să știm că șarlatanul este in acelaș timp și socialist, și anarhist, și liberal, și democrat, și naționalist, și umanitarist și. oportunist. Căci doară el trăești In secolul al XX lea. Ca socialist el luptă pentru nimicirea proprietăței mari, pentru introducerea votului universal și pentru războiul de clase. Atît pe „terenul