Evenimentul, iulie-septembrie 1911 (Anul 19, nr. 112-183)
1911-07-22 / nr. 129
daiat pe jumătate, iar avea dureroasă întâmplare 1 sa pare că a fost un vis urât- Atât își amintește, că a mers in timpul nopței, lovindu-se de cadavrele, cari făceau pe pământ, apoi a intrat într’o cameră de gardă, în care chirurgii îngrijeau de răniții cari gemeau, că el cercetă și chemă pe bunul său prieten, că în urmă sdrobit de oboseală și durere, a căn asut jos, iar în zorii zilei când s’aculat, a strigat iarăși: — Regnault, Regnault !.. Regnault. Un medic a doua zi, dădu de știre familiei Breton, că văzuse pe picior mort, căzut pe drum și că cadavrul, fusese transportat la Pière-Lachaise. Un ars al Prefecturei, făcu cunoscut, amicilor lui, că corpul lui Regnault a fost găsit, și că este așezat într’o căruță, in care se aflau toate instrumentele necesare grădinarului din Père-Lachaise. Clairin intră in camera, în care se găsia bunul fiu amic, acel care fu jumătate din ființa lui. —Era, cel puțin doi metri înălțime de cadavre, la dreapta la stânga, erau aruncați unul peste altul Părinții amicii, rudele celor morți, se îndreptau, către acel loc, bogați, săraci veneau, să-și recunoască, soțul, tatăl fratele...Multă vrema căutai tunica cafenie in acea mulțime de cadavre. In sfârșit într’un colț, zării un sicriu de scânduri de brad, imbracat cu pânză cafenie. Radio capacul, care acoperea scumpul meu cuptorul și greso pe amic, gol, cu capul plin de pământ și sânge. Ii spălai fața, observând la frunte o rană. In acel moment sosi și Ernest Barries, sculptorul, pe carel rugai isi-mi ajute, pentru a lua tiparul acestui cap plin de atâtea visuri frumoase. După două zile la biserica Sf. Augustin, avu loc acea ceremonie funebră, iar se poate de simplă. Nu se mai vorbea de el, nimeni nu mai plângea, epucându-se că totul s'a sfârșit... Nimic nu s’a terminat, și poate vai, moartea crudă a acestor martiri, este ea tot atât de folositoare ca și o viață glorioasă pentru patrie, a cărei mărire i-o desăvârșește. Sângele vărsat nu i perdut. Patria nemuritoare este sângele acestor martiri care ț’a Întărit legenda și ț’a spălat înfrângerea, căci mintea cugetătorilor Iți continuă gloria și istoria ta, scumpa Franță, patria poeților, a muncitorilor și a soldaților... București, Iulie traducere de loan Pașcanu graiu românesc, despre credința și vechile noastre obiceiuri și tradițiuni religioase, făcând apel la toți bunii creștini a urma cu sfințenie aceste vechi deprinderi creștinești, fala voevozilor și strămoșilor noștri, cari numai prin credința și biserică au izbutit a ne păstra țara și neamul. Nu a lipsit din această importantă predică nici bunele povețe a I. P. S. S. a dat mai ales locuitorilor săteni, stăruind mult asupra foloaselor ce credința în munca neourmată și spornică va aduce poporului nostru, spre mântuire lui. La sfârșitul slujbei, I. P. S. a cetit marea molitla pentru iertarea și deslegarea păcatelor, după care toți credincioși au plecat din biserică Inalțați și mulțumiți în sufletele lor. * I. P. S . Mitropolitul s’a instalat in oasele stăreției și va sta aice timp de o lună. In fiacare zi face escursiuni prin încântătoarele posițiuni ale mănăstirei, admirând in cea mai deplină liniște splendida priveliște ce Stifățigară ochilor neasemănata poiană a Durăului, adăpostită de mărețul Ceahlău, Dă la Durău. Din M-rea Durau Vizita și Instalarea I. P. S. Mitropolitul Moldovii. Luni 11 Iulie a sosit aice, insoțit de suitfi, I. P. S. S. Mitropolitul Pimn al Moldovei, venind din M-rea Neamțu pe la Petru-Vodă. Călătoria a fost cam grea, mai ales pe Valea Largului, drumul fiind stricat de marile inundații din urmă. La Durău, unde I. P. S S. a sosit pe la ora 4 p. m., intreg Soborul in frunte cu Sf. Sa arhimandritul Teofan Ionițiu, starețul M-rei și un numeros public, au întimpinat pe înaltul Ierarh care a scoborât din trăsură împreuna cu Economul D. Matacă protoereul județului Neamțu și cu toții au mers direct la biserica M-rei, unde s’a oficiat un scurt serviciu divin, după care Arhimandritul Teofan, iotr’o caldă și simțită cuvântare, a urat bun sosit înaltului Despe, arătând adânca bucurie și mulțumire sufleteasca de care întreg soborul se afla cuprins;—la care I. P. S. S. Mitropolitul a râspuns în termeni mișcători, mulțumind tuturor pentru buna și calda primire ce i s’a făăcut; aduce apoi laude sf. sale arehimandritului Teofan pentru modul înțelept și tactul său desăvârșit ce a depus și depune în conducerea acestui sfânt locaș așezat in cea mai frumoasă postire a falnicului Cehhlău ; —termină zicând că este sntulațit acum ca și in totdeauna pentru buna stare, rânduială și propășirea vechilor așezăminte ale bisericei noastre strămoșești, dând apoi archipăstoreasca sa binecuvântare tuturor celor de față.* Duminică 17 Iulie I. P. S. S. Mitropolitul a asistat la serviciul divin al Sf. liturghii. A fost o frumoasă și înălțătoare slujba religiasă Toți vizitatorii acestei retrase M-rei și un mare număr de locuitori veniți din satele din apropiere, umpleau biserica mare a M-rei Durău, care, mulțumită stăinințelor și muncei necurmată a vrednicului ei stareț, a căpătat o nouă și îngrijită înfățișare, fiind înzestrată cu toate cele necesare unui sfânt locaș și putând rivaliza cu oricare altă biserică din țară. După terminarea sf. liturghii I. P. 8. La Mitropolitul Pimen a ținut o frumoasă și Înălțătoare predică, vorbind mai bine de o oră, in frumosul ---------- O vizită la Tg. Ocna Cine a străbătut cândva Tg -Nemț, e destul să schimba Neamț, in Ocna, pentru ca să poată spune că a văzut și Tg Ocna O stradă mai mult sau mai puțin lungă, cu magazii de o parte și de alta, mai mult sau mai puțin mici, iată Tg. Ocna. Esto și târgul, unde din cauza băilor de sare ce le posedă, a ajuns a primi în timpul verei, mulți vizitatori. Dacă cumva, ajuns în târgul acesta, ți e foame și fiind străin, nu știi Încotro să-ți Îndrepți pașii, te adresezi ori și cărui cetățean din Tg. Ocna, pentru a-ți da lămuriri. Cetățeanul imedier te îndreaptă la cel mai de seamă restaurant și otel, poreclit Splendid. Cu toată splendoarea in nume, ieși tot ce ai comandat și fugi pe scări, cum ai venit. Serviciul nu e promt, nici conștiincios, nici cu acuranță, adecă otelul nu îndeplinește cele trei condițiuni, cu care s’au obișnuit atelierii să-și facă reclama localurilor lor, de câte ori afișează în târgurile respective, realimele. Eșind de la otelul acesta Splendid, alt trecător te îndeamnă la alt otel, care și acesta este cel mai de seamă. Precum se vede, târgul acesta are mereu, oțelurile și restaurantele cele mai de seamă. Probabl că și oamenii sânt de seamă, căci de remarcat sânt salinele, cu ocnașii lor și cu multele de văzut acolo. Vom vorbi într’o corespondență viitoare, pe larg despre aceste saline. Regulamentele speciale nu îngăduesc vizitarea lor, decât in anumite zile din săptămână, adecă Joia și Dumineca, când nu pot f atra decât bărbați Foarte rar au vizitat femeile, aceste saline. Tg. Ocna mai cuprinde într’visul și spitalul Epitropiei Sf. Spiridon, al cărui medic primar, de ani de zile, este d. dr. Ghorghiu. Ca fiecare oraș de munte, ce se respectă, Tg. Ocna are și un magazin ,la Consum* și dacă acest Consum nu poate să se egaleze cu acel de pildă din Bușteni ori Azuga, în orice caz este foarte folositor și celor din Tg Ocna și mai cu seamă vizitatorilor din Slănic. In cinci minunte, un străin cunoaște Tg. Ocna. Un ieșan însă, cât ar umbla pe aici, n’ar da de o cunoștință macar. Se mai poate remarca și clădirea Primăriei și Poliției, care alcătuesc pe lângă autoritatea lor nediscutabilă și aspectul mai deosebit ce-i dau târgului acesta. Coresp. ----------VIA>WWWVW--------- Prinderea unor escroci In urma numeroaselor pangorice Ministerul de Interne a primit de la mulți particulari cum că câțiva indivizi cutreeră orașele și târgușoarele, dându-e drept ziariști, publiciști, avocați, încasatori, etc. Inștându-i cu sume mari de bani, Direcțiunea Generală a siguranței adio circulară tuturor poliiilor din țară, dându-le semn alimentda și numele celor bănuiți. Această bandă de escroci după ce a făcut numeroase victime în Capitală, a venit să-și încerce norocul și la Lșa. Unul din ei, Corvin M. Petrescu, fost reporter la „Adevărul" în anul 1908, se dădea drept directorul anuarului geeral administrativ, și prezentându-se la diferite persoane, se cerea bani pentru publicații in anuar. El, mai spunea că are și asentimentul d lui Marghloman, Ministrul de Interne. Un altul, anume Mihail Asadov, se dădea drept voiajor, care stăruia alături de Corvin Petrescu pe lângă persoanele pe cari le vizitau ca să subscrie sume cât mai mari. EVENIMENTUL Iu fine, al treilea, I. Schulder zis Severeanu, se dădea drept avocat, și el avea misiunea să ajute prin vorbă ca stăruințele celor liți doi să fie încoronate de succes. Corvin Petrescu, posedă un bilet de legitimația din partea „Adevărului”, ca reporter, și cărți de vizită cu fel de fel de titluri: redactor, exprim redactor, reporter, pe la diferite gazete din București. Și pentru ca să opereze mai in.. .. siguranță, escrocii noștri a’au gândit să se adreseze d-lui Prefect de Poliție, căruia arătând’ i o fotografie a d lui Marghiloman, l’au rugat să le dea concursul, dându-le un agent pentru a-i recomanda pe la diferiți negustori și care să stărue pentru a putea face cât mai multe publicații. D. Prefect de poliție, recunoscându-i imediat, și mai ales amintinduși că Miail Asadov încercase să comită o excrocheria sub d. Gh. Săndulescu, fostul Prefect de poliție, le-a pus cu multă bună-voință la dispoziție pe agentul Grigore Bradea, ca să-i recomande . Agentul însă avea instrucțiuni să-i supravegheze. Foarte amabil de altfel, escrocii au mulțumit dlui Prefect de Poliție pentru amabilitatea ce le-o arată, rugând în acelaș timp ca să-l trimită pe agentul Burdea la Hotelul Buch la ora 2 pe când, după masă, urma să înceapă încasările. Punctual de altfel, la ora 2 agentul veni la Hotelul Buch, unde află că , Corvin M. Petrescu, era înscris la Hotel ca proprietar din București, Mihail Asadar era trecut sub numele de Mihail, ziarist, iar I. Schulder, drept avocat. Prinzâd firul afacerei chiar de la Hotel, «geniul se prezentă „dlui director al enuarului, și împreună cu ceilalți doi începu să meargă la încaat. In acelaș timp înștiința insă și pe d. Prefect de Poliție, care la ora 7 p. 1p, dădu ordin să se prezinte la poliție cu carnetele in cari inseriau suma incitată. Agentul Ion Agajeanu, ducându se la Otel, ii găsi la masă, și punându-le in vedere ordinul, s’au executat cu multă bunăvoință, și i-au dat cele 2 camete â souche ce le aveau cu ei. Din primul carnet, sunt tăiate 18 chitanțe, iar suma Încasată se ridică la 760 lei. Din al doilea, chitanțele No. 101—121, suma încasată se ridică la 1135 lei. Printre subscriitori se afli numele multora persoane cu vază și chiar oficile din Capitală. La Iași, chitanțele 122—131 sunt pentru suma de 305 lei. Aici pentru a induce mai ușor sumea în eroare și a o face să subscrie sume cât mai mari, pe diitanțele No. 9, 13, 101, 108 și 121 au majorat sumele, așa că din 10 lei au făcut 100, din 12, au făcu 120, ele. Arestați, s’au început cercetările, confiscându-le și suma de 305 lei. S’au cerut deslușiri da la București dacă in adevăr persoanele scrise pe chitanțe au subscris sau nu bani. D. Iordachescu, șeful siguranței, însărcinat cu instruirea acestei afaceri, face cercetări pentru a se vedea dacă nu mai sunt și alți complici.». Sensen. I). Atunci cum de se tolerează asemeni lucruri regretabile, care numai folos nu pot aduce instituției. Rl. „That is the question“ cum ar aice Hamlet și alături de ei, om de bun simț. La noi insă orice cine trebue să vadă, nu vede decit prin ochi albaștri. Sper Insă că dl. Sadoveanu, va interveni măcar da data asta—ca să nu lase, vorba rominului, pe Hamlet in mîna Turcilor. Pentru a gusta și înțelege representațiile și artiștii comediei franceze trebue o pregătire specială, pe care sper că direcția de scenă, în înnalta-i competință va fi măcar de data asta ’n acord cu mine, că nu o avem. I). Sa vorbea de o anchetă la teatru, cum au rămas lucrurile ? R) Acum vin din București, unde m’am interesat de aproape de această afacere ; dl. Polizu Micșunești e însărcinat cu ancheta, insă fiind grav bolnav la băi în străinătate—era să fie delegat în afacere un domn Inspector al Invățămintului superior; am intervenit fugind ca să se lase ancheta tot pe seama d-lui Polizu, care se ’ntoarce restabilit în purind de la băi; noi avem toată încrederea ’n d-sa, fiindcă are pregătirea necesară; cunoaște artiștii de aproape, a trăit vecinic In mijlocul lor, se știe obiceiurile, nevoile, atmosfera ’n care se mișcă; ș’apoi e un om imparțial, care sper că ne va da dreptatea după care Însetăm. Asta cel puțin mi-a fost impresia ce mi-a lăsat-o, din scurta convorbire ce am avut o cu d-sa, înaintea plecărei in străinătate. ]). Și acum , ca încheiere, o ultimă întrebare. Ce e cu fiica d-tale, d-șoara Anicuța, am auzit că e angajată la Teatrul Național din București ? R) Per fect adevarat,—în urma unei reușite audițiuni, Directorul General a rămas foarte satisfăcut—chiar și ceilalți membri din comitet, ca: d-nii Duiliu Zamfireacu, Polizu Micșunești, Iacob Negruzzi au felicitato, cum Insă, actualul Director General a primit o situație netă de la foasta direcție, adecă argjamente făcuta pentru actuala stagiune In care vom intra in toamnă, i-a promis formal că de la April 912, d naa își va avea locul ei de stagiară clasa I-a la Teatrul Național din București unde se lucrează serios, unde va avea colegi bine pregătiți, modești, cu dor de muncă, însuflați de focul sacru al artei, lipsindu-le fanfaronada ne* roadă, care nu mai are curs decât doar la «cei care nu vin la Teatru, decît pentru arta cu rochia împiedicată, cum foarte cuminte s’a zis, mai acum câtva timp, de un domn crtic de la „Mișcarea“. -----------—O«*-SLÜÍJKJ------------ Convorbire cu artistul Cîrjă întâlnind pe Cîrjă—abia întors din București și văzînd cele publicate prin „Opinia“—relativ la viitoarele proecte. In ce privește repertorul Teatrului Național, cu piesele aduse acum de la Paris, am căutat să-i avem și părerea sa asupra lor, știindu-i mai ales că este dintre cei nemulțămiți ca repertor și l’am abordat cu următoarea întrebare : I) Te plângeai stimurile, între altele, de lipsă de repertor. iată că „Opinia“ anunță că se ,Marionnettes‘‘ de Pierre va monta Wo’’ și „Paga" de De Flers și Cuillavet, piese din repertorul comediei franceze, de o valoare necontestată , sper că aceste te vor mulțumi. .. Aceia ce aud mă face să suiid cu milă și... mirare nu asupra valoarei puilor care se joacă doar de comedia francezâ, nu la Moulin Rouge, ci mai mult asupra pretențiilor acelora care ’și închipuise, ’n naivitatea lor, că pot aborda imposibilul. Cine ’și asumă așa grea răspundere frizează inconștiența. Trebue să ai o anumită pregătire pentru a înțelegi și interpreta astfel de autori. Mă explic: in primul loc trebue talent, apoi educație solidă—și de acasă și de teatru serios—iar in cele din urmă cultură, multă cultură ; aceasta nu se capătă numi intrînd pe o barieră a Parisului și eșind pe celalaltă, iar in treacăt deschizînd ușa de la Comedia franceză ; manevra asta nu folosește la nimic, mai ales elect nu cunoști limba franceză, nici atât cât colegul meu Momuleanu ne mește, care cînd vrea să fie gentil cu anumite dame le spune cu delicateța obicinuită, dar și cu convingere . ..Suzentio plata“, INFORMAȚIUNI D. Rudolf Suțu a adresat următoarea scrisoare ziarului „Mișcarea“ : Cetind in ziarul „Mișcarea", cu No. 156 din Mercuri 20 Iulie, o informațiune cum că: In afară de epitropia și personalul administrativ care ocupă camere la Slănic, mai dețin alte camere, în aceleași condițiuni, familia inginer Barberis din București, familia Militeanu din Focșani și o altă familie din Iași, răspund următoarele : acel care a comunicat această informațiune ziarului in chestiune, este și de rea credință și copilăros, deoarece familia inginer Barberis, rudă cu mine, plătește odaia pe care o locuește Credem că nu trebue să arătăm și chitanța de plată. Cât despre familia Militeanu și o altă familie din Iași, ele iocuesc în camerile mele, despre cari a mai vorbit odată ziarul „M șcarea”, acum câteva zile, că le ocup la otelul Puff. Acel sau acel prin urmare, care a dat informațiunea aceasta, ziarului liberal, dacă trecea pur și simplu pe la administrația băilor, vedea adevărul și ziarul „Mișcarea“ ar fi fost scutit să insereze o informațiune greșită și in acelaș timp necuviincioasă față de familia inginer Barberis. Rudolf Suțu episcopiei casei Spiridotu Slănic 20 iulie 1911 D. inginer G. Barberis, a părăsit țara plecând în Italia, pentru a lua parte la expoziția artistică care are loc la Turin. De către necunoscuți făcători de rele s’a dat foc la 2 girezi de grâu, proprietatea d-lui Gr. Urșianu arendașul moșiei Ceplenița. Pagubele trec peste suma de 34 mii lei. In ziua de 15 Iulie a evadat din ospiciul Socola, pacientul Gheorghe Voineanu din Iași, Șoseaua Nicolina No. 61, fără a i se da de urmă. Epidemia de brâncă infecțioasă ce bântuia printre râmători di corn. Movileni a fost stânsă cu desăvârșire. Dl. Victor Farra, secretarul consiliului județian a obținut un concediu de 2 luni pentru căutarea sănătăței în străinătate. Duminică 24 Iulie c. ora 3 p. m. va avea loc adunarea generală extraordinară a membrilor societăței de bineface și ajutor reciproc „Jubileul Carol I“ din localitate, având la ordinea zilei mai multe chestiuni importante de discutat. O barbarie rituală Zilele trecute, Direcțiunea generală a Siguranței, a înștiințat telefonic Siguranța locală că din Iași a plecat spre Galați, scopitul Pserghie Seizoff, împreună cu băiatul Ivan Iacușoff, ln vrîstă de 17 ani pentru a-1cesta Brigada locală de siguranță, facînd imediat cercetări, a descoperit pe băiatul Ivan Ianușoff, aici in Iași,unde s’a reîntors din Galați acum 4 zile, dar Serghie Seroff a rămas la Galați. In urma dispozițiilor luate de dl. Prefect de poliție, a fost chemat dl. dr. Tudor, medicul circ. Ia, oara căutând pe acest băiat l'a găsit castrat total, sau după limbajul scapeților, castrat cu 3 peceți. Cu ajutorul unui interpret, băiatul a fost luat la cercetare, dar orice încercări de a-l face să mărturisească au fost zadarnice. El minte cu perversitate și declară că ar fi fost castrat in satul Tapova Jereteni gubernia Ilailovska din Rusia, de către un bătrân, care i-a făgăduit că-l va aduce la Iași, unde va căpăta bogății mari, trăsuri, cai etc; mai declară că in urma acestor promisiuni, și-a arendat pământul ce-1 avea moștenire de la părinții săi, apoi ar fi venit cu trenul pănă la Unghenii ruși, unde trecind Prutul Innot, a intrat in România, și a venit la Iași. B muelile poliției sunt insă că a fost castrat sau Galați sau la Iași. Dl. Iordăchescu, șeful locale, continuă "cercetările siguranței " sa a luat dispozițiunea ca sa nu se permită nimănui comunicarea cu acest băiat, care se află la Siguranță. Depre mersul afacerei vom ține pe cititori in curent. StH. La 6 August Societatea „Unirea“ a lucrătorilor tipografi din localitate va organiza o fumoasă SERATA DANSANTA In Sala Circului Sidoli. La această serată va delecta publicul visitator muzica comunală de sub conducerea maestrului A. Cirillo, cu ariile cele mai noi de dans-Comitetul acestei societăți nu va crea nimic pentru ca visitatorii să fie pe deplin mulțumiți. Declarându-si epidemia de holeră in orașul Cattaro din Dalmația, direcția serviciului sanitar, a luat dispozițiunile ca intrarea in țară a călătorilor și provenienților din acea localitate, să se facă pe apă numai prin Brăila, Galați, Constanța, iar pe uscat numai prin T. Severin, Corabia, Calarași, Măgurele și Giurgiu. Se dă în arendă de la 26 octombrie 1911, crâșma cu dugheana foasta proprietate a d-lui BS. Ghiorghiu de pe șoseaua Socola „La Două Răchita“ cu toate dependentele ei. A se adresa la d. Ștefan A. Drăghici, avocat, noul proprietar al imobilului. 12 str. Buta-Oanea 12 Iași. Societatea tramvailor roomunste a introdus eri la Tibunalul Ilfov acțiune publică contra Ministerului de Interne. Acțiunea a fost repartizată la Secția II a tribunalului Ilfov. Tot eri Societatea comunală de tramvae a chemat în judecată și Primăria Capitalei, cerându-i daune interese. ----Poarta va remite marilor puteri o notă prin care se comunică disființarea instituțiunei dragomanilor, deoarece această instituțiune o atinge ne păcut suveranitatea Turciei-D. Pestmazoglu Stamate a roanumit, pe ziua de 1 Iulie, consul general de a II-a categorie (onorar) a României la Pireu. Direcția căilor ferate a lansat Hsfa de subscripție printre funcționarii Băii, în folosul victimelor inundaților din Moldova,