Evenimentul, iulie-septembrie 1911 (Anul 19, nr. 112-183)

1911-07-22 / nr. 129

da­iat pe jumătate, iar avea dure­­roasă întâmplare 1 sa pare că a fost un vis urât- Atât își amintește, că a mers in timpul nopței, lovindu-se de cadavrele, cari făceau pe pământ, a­­poi a intrat într’o cameră de gardă, în care chirurgii îngrijeau de răniții cari gemeau, că el cercetă și chemă pe bunul său prieten, că în urmă sdrobit de oboseală și durere, a căn asut jos, iar în zorii zilei când s’­­aculat, a strigat iarăși: — Regnault, Regnault !.. Regnault. Un medic a doua zi, dădu de știre familiei Breton, că vă­zuse pe picior mort, căzut pe drum și că cadavrul, fusese transportat la Pière-Lachaise. Un ar­s al Prefecture­i, făcu cunos­­cut, amicilor lui, că corpul lui Re­gnault a fost găsit, și că este așezat într’o căruță, in care se aflau toate instrumentele necesare grădinarului din Père-Lachaise. Clairin intră in camera, în care se găsia bunul fiu amic, acel care fu jumătate din ființa lui. —Era, cel puțin doi metri înălți­me de cadavre, la dreapta la stânga, erau aruncați unul peste altul Pă­rinții amicii, rudele celor morți, se îndreptau, către acel loc, bogați, să­raci veneau, să-și recunoască, soțul, tatăl fratele...Multă vrema căutai tu­­nica cafenie in acea mulțime de ca­davre. In sfârșit într’un colț, zării un sicriu de scânduri de brad, imbracat cu pânză cafenie. Radio capacul, ca­re acoperea scumpul meu cuptorul și g­reso pe amic, gol, cu capul plin de pământ și sânge. Ii spălai fața, observând la frunte o rană. In acel moment sosi și Ernest Barries, sculptorul, pe carel rugai isi-mi ajute, pentru a lua tiparul a­­cestui cap plin de atâtea visuri fru­moase. După două zile la biserica Sf. Augustin, avu loc acea ceremonie funebră, iar se poate de simplă. Nu se mai vorbea de el, nimeni nu mai plângea, epucându-se că to­tul s'a sfârșit... Nimic nu s’a terminat, și poate vai, moartea crudă a acestor martiri, este ea tot atât de folositoare ca și o viață glorioasă pentru patrie, a că­rei mărire i-o desăvârșește. Sângele vărsat nu i perdut. Patria nemuritoare este sângele acestor mar­tiri care ț’a Întărit legenda și ț’a spă­lat înfrângerea, căci mintea cugetă­torilor Iți continuă gloria și istoria ta, scumpa Franță, patria poeților, a muncitorilor și a soldaților... București, Iulie traducere de loan Pașcanu graiu românesc, despre credința și vechile noastre obiceiuri și tradițiuni religioase, făcând apel la toți bunii creștini a urma cu sfințenie aceste vechi deprinderi creștinești, fala voe­­vozilor și strămoșilor noștri, cari nu­mai prin credința și biserică au iz­­butit a ne păstra țara și neamul. Nu a lipsit din această importantă pre­dică nici bunele povețe a I. P. S. S. a dat mai ales locuitorilor săteni, stă­ruind mult asupra foloaselor ce cre­dința în munca neourmată și spor­nică va aduce poporului nostru, spre mântuire lui. La sfârșitul slujbei, I. P. S­­. a cetit marea molitla pentru iertarea și deslegarea păcatelor, după care toți credincioși au plecat din biserică Inalțați și mulțumiți în sufletele lor. * I. P. S . Mitropolitul s’a instalat in oasele stăreției și va sta aice timp de o lună. In fia­care zi face escur­­siuni prin încântătoarele posițiuni a­le mănăstirei, admirând in cea mai deplină liniște splendida priveliște ce Stifățigară ochilor neasemănata poia­nă a Durăului, adăpostită de mărețul Ceahlău, Dă la Durău. Din M-rea Durau Vizita și Instalarea I. P­­. S. Mitropolitul Moldovii. Luni 11 Iulie a sosit aice, insoțit de suitfi, I. P. S. S. Mitropolitul Pi­m­­n al Moldovei, venind din M-rea Neamțu pe la Petru-Vodă. Călătoria a fost cam grea, mai ales pe Valea Largului, drumul fiind stricat de ma­rile inundații din urmă. La Durău, unde I. P. S S. a sosit pe la ora 4 p. m., intreg Soborul in frunte cu Sf. Sa arh­imandritul Teo­fan Ionițiu, starețul M-rei și un nu­meros public, au întimpinat pe înal­tul Ierarh care a scoborât din tră­sură împreuna cu Economul D. Ma­­tacă protoereul județului Neamțu și cu toții au mers direct la biserica M-rei, unde s’a oficiat un scurt ser­viciu divin, după care Arhimandritul Teofan, iotr’o caldă și simțită cuvân­tare, a urat bun sosit înaltului Des­­pe, arătând adânca bucurie și mul­țumire sufleteasca de care întreg so­borul se afla cuprins;—la care I. P. S. S. Mitropolitul a râspuns în ter­meni mișcători, mulțumind tuturor pentru buna și calda primire ce i s’a făăcut;­­ aduce apoi laude sf. sale ar­­ehimandritului Teofan pentru modul înțelept și tactul său desăvârșit ce a depus și depune în conducerea aces­tui sfânt locaș așezat in cea mai fru­moasă postire a falnicului Cehhlău ; —termină zicând că este sntulațit a­­cum ca și in totdeauna pentru buna stare, rânduială și propășirea vechilor așezăminte ale bisericei noastre stră­moșești, dând apoi archipăstoreasca sa binecuvântare tuturor celor de față.* Duminică 17 Iulie I. P. S. S. M­i­tropolitul a asistat la serviciul divin al Sf. liturghii. A fost o frumoasă și înălțătoare slujba relig­iasă Toți vi­zitatorii acestei retrase M-rei și un mare număr de locuitori veniți din satele din apropiere, umpleau bise­rica mare a M-rei Durău, care, mul­țumită stăinințelor și muncei necur­mată a vrednicului ei stareț, a căpă­tat o nouă și îngrijită înfățișare, fi­ind înzestrată cu toate cele necesare unui sfânt locaș și putând rivaliza cu ori­care altă biserică din țară. După terminarea sf. liturghii I. P.­­ 8. La Mitropolitul Pimen a ținut o frumoasă și Înălțătoare predică, vor­bind mai bine de o oră, in frumosul ---------- O vizită la Tg. Ocna Cine a străbătut când­va Tg -Nemț, e destul să schimba Neamț, in Ocna, pentru ca să poată spune că a văzut și Tg Ocna O stradă mai mult sau mai puțin lungă, cu magazii de o parte și de alta, mai m­ult sau mai puțin mici, iată Tg. Ocna. Esto și târgul, unde din cauza băilor de sare ce le posedă, a ajuns a primi în timpul verei, mulți vizitatori. Dacă cumva, ajuns în târgul acesta, ți e foame și fiind străin, nu știi În­cotro să-ți Îndrepți pașii, te adresezi ori și cărui cetățean din Tg. Ocna, pentru a-ți da lămuriri. Cetățeanul imedi­er te îndreaptă la cel mai de seamă restaurant și otel, poreclit Splendid. Cu toată splendoarea in nume, ieși tot ce ai comandat și fugi pe scări, cum ai venit. Serviciul nu e promt, nici conștiincios, nici cu a­­curanță, adecă otelul nu îndeplinește cele trei condițiuni, cu care s’au o­­bișnuit atelierii să-și facă reclama localurilor lor, de câte ori afișează în târgurile respective, realimele. Eșind de la otelul acesta Splendid, alt trecător te îndea­mnă la alt otel, care și acesta este cel mai de seamă. Precum se vede, târgul acesta are mereu, oțelurile și restaurantele cele mai de seamă. Probab­l că și oame­nii sânt de seamă, căci de remarcat sânt salinele, cu ocnașii lor și cu multele de văzut acolo. Vom vorbi într’o corespondență viitoare, pe larg despre aceste saline. Regulamentele speciale nu îngăduesc vizitarea lor, de­cât in anumite zile din săptă­mână, adecă Joia și­ Dumineca, când nu pot f­ atra de­cât bărbați Foarte rar au vizitat femeile, aceste saline. Tg. Ocna mai cuprinde într’visul și spitalul Epitropiei Sf. Spiridon, al cărui medic primar, de ani de zile, este d. dr. Gh­orghiu. Ca fie­care oraș de munte, ce se respectă, Tg. Ocna are și un maga­zin ,la Consum* și dacă acest Con­sum nu poate să se egaleze cu acel de pildă din Bușteni ori Azuga, în ori­ce caz este foarte folositor și ce­lor din Tg Ocna și mai cu seamă vizitatorilor din Slănic. In cinci minunte, un străin cu­noaște Tg. Ocna. Un ieșan însă, cât ar umbla pe aici, n’ar da de o cu­noștință macar. Se mai poate remarca și clădirea Primăriei și Poliției, care alcătuesc pe lângă autoritatea lor ne­­discutabilă și aspectul mai deosebit ce-i dau târgului acesta. Coresp. ----------VIA>WWWVW---------­ Prinderea unor escroci In urma numeroaselor p­angori­ce Ministerul de Interne a primit de la mulți particulari cum că câți­va in­divizi cutreeră orașele și târgușoarele, dându-­e drept ziariști, publiciști, a­­vocați, încasatori, etc. Inștându-i cu sume mari de bani, Direcțiunea Ge­­nerală a siguranței a­d­i­o circulară tuturor pol­iiilor din țară, dându-le semn alimentda și numele celor bă­nuiți. Această bandă de escroci după ce a făcut numeroase victime în Capi­tală, a venit să-și încerce norocul și la Lșa. Unul din ei, Corvin M. Petrescu, fost reporter la „Adevărul" în anul 1908, se dădea drept directorul anu­arului geeral administrativ, și pre­­zentându-se la diferite persoane, se cerea bani pentru publicații in anuar. El, mai spunea că are și asentimen­tul d lui Margh­loman, Ministrul de Interne. Un altul, anume Mihail Asadov, se dădea drept voiajor, care stăruia a­­lături de Corvin Petrescu pe lângă persoanele pe cari le vizitau ca să subscrie sume cât mai mari. EVENIMENTUL Iu fine, al treilea, I. Schulder zis Severeanu, se dădea drept avocat, și el avea misiunea să ajute prin vorbă ca stăruințele celor l­iți doi să fie încoronate de succes. Corvin Petrescu, posedă un bilet de legitimația din partea „Adevăru­lui”, ca reporter, și cărți de vizită cu fel de fel de titluri: redactor, ex­prim redactor, reporter, pe la di­ferite gazete din București. Și pentru ca să opereze mai in.. .. siguranță, escrocii noștri a’au gândit să se adreseze d-lui Prefect de Poli­ție, căruia arătând’ i o fotografie a d lui Marghiloman, l’au rugat să le dea concursul, dându-le un agent pentru a-i recomanda pe la diferiți negustori și care să stărue pentru­ a putea face cât mai multe publicații. D. Prefect de poliție, recunoscân­­du-i imediat, și mai ales amintindu­și că M­iail Asadov încercase să comită o excrocheria sub d. Gh. Săndulescu, fostul Prefect de poliție, le-a pus cu multă bună-voință la dispoziție pe agentul Grigore Bradea, ca să-i reco­mande . Agentul însă avea instruc­țiuni să-i supravegheze. Foarte amabil de altfel, escrocii au mulțumit d­lui Prefect de Poliție pen­tru amabilitatea ce le-o arată, rugând în acelaș timp ca să-l trimită pe a­­gentul Burdea la Hotelul Buch la ora 2 p­e când, după masă, urma să înceapă încasările. Punctual de altfel, la ora 2 agen­tul veni la Hotelul Buch, unde află că , Corvin M. Petrescu, era înscris la Hotel ca proprietar din București, Mihail Asadar era trecut sub numele de Mihail, ziarist, iar I. Schulder, drept avocat. Prinzâd firul afacerei chiar de la Hotel, «geniul se prezentă „d­lui di­rector al enuarului, și împreună cu ceilalți doi începu să meargă la în­­caat. In acelaș timp înștiința insă și pe d. Prefect de Poliție, care la ora 7 p. 1p, dădu ordin să se prezinte la poliție cu carnetele in cari inseriau suma incitată. Agentul Ion Agajea­­nu, ducându se la Otel, ii găsi la masă, și punându-le in vedere or­di­nul, s’au executat cu multă bună­voință, și i-au dat cele 2 camete â souche ce le aveau cu ei. Din primul carnet, sunt tăiate 18 chitanțe, iar suma Încasată se ridică la 760 lei. Din al doilea, chitanțele No. 101—121, suma încasată se ri­dică la 1135 lei. Printre subscriitori se afli numele multora persoane cu vază și chiar ofici­le din Capitală. La Iași, chi­tanțele 122—131 sunt pentru suma de 305 lei. Aici pentru a induce mai ușor sumea în eroare și a o face să subscrie sume cât mai mari, pe dii­tanțele No. 9, 13, 101, 108 și 121 au majorat sumele, așa că din 10 lei au făcut 100, din 12, au făcu 120, ele. Arestați, s’au început cercetările, confiscându-le și suma de 305 lei. S’au cerut deslușiri da la București dacă in adevăr persoanele scrise pe chitanțe au subscris sau nu bani. D. Iordachescu, șeful siguranței, în­sărcinat cu instruirea acestei afaceri, face cercetări pentru a se vedea dacă nu mai sunt și alți complici.». Sen­sen. I). Atunci cum de se tolerează a­­semeni lucruri regretabile, care nu­mai folos nu pot aduce instituției. Rl. „That is the question“ cum ar aice Hamlet și alături de ei, om de bun simț. La noi insă ori­ce cine trebue să vadă, nu vede de­cit prin ochi albaștri. Sper Insă că dl. Sado­­veanu, va interveni­­ măcar da data asta—ca să nu lase, vorba rominului, pe Hamlet in mîna Turcilor. Pentru a gusta și înțelege representațiile și artiștii comediei franceze trebue o pregătire specială, pe care sper că direcția de scenă, în înnalta-i com­­petință­­ va fi măcar de data asta ’n acord cu mine, că nu o avem. I). Sa vorbea de o anchetă la tea­tru, cum au rămas lucrurile ? R) Acum vin din București, unde m’am interesat de aproape de acea­stă afacere ; dl. Polizu Micșunești e însărcinat cu ancheta, insă fiind grav bolnav la băi în străinătate—era să fie delegat în afacere un domn In­spector al Invățămintului superior; am intervenit fugind ca să se lase ancheta tot pe seama d-lui Polizu, care se ’ntoarce restabilit în purind de la băi; noi avem toată încrede­rea ’n d-sa, fiind­că are pregătirea necesară; cunoaște artiștii de aproa­pe, a trăit vecinic In mijlocul lor, se știe obiceiurile, nevoile, atmosfera ’n care se mișcă; ș’apoi e un om im­parțial, care sper că ne va da drep­tatea după care Însetăm. Asta cel puțin mi-a fost impresia ce mi-a lăsat-o, din scurta convorbire ce am avut o cu d-sa, înaintea plecărei in străinătate. ]). Și acum , ca încheiere, o ulti­mă întrebare. Ce e cu fiica d-tale, d-șoara Anicuța, am auzit că e an­­gajată la Teatrul Național din B­u­curești ? R) Per fect adevarat,—în urma unei reușite audițiuni, Directorul General a rămas foarte satisfăcut—chiar și ceilalți membri din comitet, ca: d-nii Duiliu Zamfireacu, Polizu Mic­­șunești, Iacob Negruzzi au felicitato, cum Insă, actualul Director General a primit o situație netă de la foasta direcție, adecă arg­jamente făcuta pentru actuala stagiune In care vom intra in toamnă, i-a promis formal că de la April 912, d naa își va a­­vea locul ei de stagiară clasa I-a la Teatrul Național din București­­ unde se lucrează serios, unde va avea co­legi bine pregătiți, modești, cu dor de muncă, însuflaț­­i de focul sacru al artei, lipsindu-le fanfaronada ne* roadă, care nu mai are curs de­cât doar la «cei care nu vin la Teatru, de­cît pentru arta cu rochia împie­dicată, cum foarte cuminte s’a zis, mai acum cât­va timp, de un domn cr­tic de la „Mișcarea“. -----------—O«*-SLÜÍJKJ------------­ Convorbire cu artistul Cîrjă întâlnind pe Cîrjă—abia întors din București și văzînd cele publicate prin „Opinia“—relativ la viitoarele proecte. In ce privește repertorul Tea­trului Național, cu piesele aduse a­­cum de la Paris, am căutat să-i a­­vem și părerea sa asupra lor, știin­­du-i mai ales că este dintre cei ne­­mulțămiți ca repertor și l’am abor­dat cu următoarea întrebare : I) Te plângeai stimuri­le, între al­tele, de lipsă de repertor. iată că „Opinia“ anunță că se ,Marionnettes‘‘ de Pierre va monta Wo’’ și „Paga" de De Flers și Cuillavet, pie­se din repertorul comediei franceze, de o valoare necontestată , sper că aceste te vor mulțumi. .­. Aceia ce aud mă face să su­­iid cu milă și... mirare nu asupra valoarei pu­i­lor care se joacă doar de comedia francezâ, nu la Moulin Rouge, ci mai mult asupra pretenții­lor acelora care ’și închipuise, ’n naivitatea lor, că pot aborda imposi­bilul. Cine ’și asumă așa grea răs­pundere frizează inconștiența. Trebue să ai o anumită pregătire pentru a înțelegi și interpreta astfel de autori. Mă explic: in primul loc trebue ta­lent, apoi educație solidă—și de a­­casă și de teatru serios—iar in cele din urmă cultură, multă cultură ; a­­ceasta nu se capătă num­i intrînd pe o barieră a Parisului și eșind pe celalaltă, iar in treacăt deschizînd ușa de la Comedia franceză ; manevra asta nu folosește la nimic, mai ales elect nu cunoști limba franceză, nici atât cât colegul meu Momuleanu ne mește, care cînd vrea să fie gen­til cu anumite dame le spune cu delicateța obicinuită, dar și cu con­vinge­re . ..Su­zen­tio plata“, INFORMAȚIUNI D. Rudolf Suțu a adresat următoa­rea scrisoare ziarului „Mișcarea“ : Cetind in ziarul „Mișcarea", cu No. 156 din Mercuri 20 Iulie, o in­­formațiune cum că: In afară de e­­pitropia și personalul administrativ care ocupă camere la Slănic, mai dețin alte camere, în aceleași con­­dițiuni, familia inginer Barberis din București, familia Militeanu din Foc­șani și o altă familie din Iași, răs­pund următoarele : acel care a co­municat această informațiune ziaru­lui in chestiune, este și de rea cre­dință și copilăros, de­oare­ce familia inginer Barberis, rudă cu mine, plă­tește odaia pe care o locuește Cre­dem că nu trebue să arătăm și chi­tanța de plată. Cât despre familia Militeanu și o altă familie din Iași, ele iocuesc în camerile mele, despre cari a mai vorbit odată ziarul „M ș­­carea”, acum câte­va zile, că le o­­cup la otelul Puff. Acel sau acel prin urmare, care a dat informațiunea aceasta, ziarului liberal, dacă trecea pur și simplu pe la administrația băilor, vedea adevă­rul și ziarul „Mișcarea“ ar fi fost scutit să insereze o informațiune gre­șită și in acelaș timp necuviincioasă față de familia inginer Barberis. Rudolf Suțu episcopiei casei S­piridotu Slănic 20 iulie 1911 D. inginer G. Barberis, a părăsit țara plecând în Italia, pentru a lua parte la expoziția artistică care are loc la Turin. De către necunoscuți făcători de rele s’a dat foc la 2 girezi de grâu, proprietatea d-lui Gr. Urșianu aren­dașul moșiei Ceplenița. Pagubele trec peste suma de 34 mii lei. In ziua de 15 Iulie a evadat din ospiciul Socola, pacientul Gheorghe Voineanu din Iași, Șoseaua Nicolina No. 61, fără a i se da de urmă. Epidemia de brâncă infecțioasă ce bântuia printre râmători di corn. Mo­­vileni a fost stânsă cu desăvârșire. Dl. Victor Farra, secretarul consi­liului județian a obținut un concediu de 2 luni pentru căutarea sănătăței în străinătate. Duminică 24 Iulie c. ora­­ 3 p. m. va avea loc adunarea generală extra­ordinară a membrilor societăței de bine­face și ajutor reciproc „Jubileul Carol I“ din localitate, având la or­dinea zilei mai multe chestiuni im­portante de discutat. O barbarie rituală Zilele trecute, Direcțiunea genera­lă a Siguranței, a înștiințat telefonic Siguranța locală că din Iași a plecat spre Galați, scopitul Pserghie Seizoff, împreună cu băiatul Ivan Iacușoff, ln vrîstă de 17 ani pentru a-1­cesta Brigada locală de siguranță, facînd imediat cercetări, a descoperit pe băiatul Ivan Ianușoff, aici in Iași,un­de s’a reîntors din Galați acum 4 zile, dar Serghie Seroff a rămas la Galați. In urma dispozițiilor luate de dl. Prefect de poliție, a fost chemat dl. dr. Tudor, medicul circ. I­a, oara căutând pe acest băiat l'a găsit cas­trat total, sau după limbajul scape­­ților, castrat cu 3 peceți. Cu ajutorul unui interpret, băiatul a fost luat la cercetare, dar ori­ce încercări de a-l face să mărturiseas­­că au fost zadarnice. El minte cu perversitate și declară că ar fi fost castrat in satul Tapova Jereteni gu­bernia Ilailovska din Rusia, de că­tre un bătrân, care i-a făgăduit că-l va aduce la Iași, unde va căpăta bo­gății mari, trăsuri, cai etc; mai de­clară că in urma acestor promisiuni, și-a arendat pământul ce-1 avea moș­tenire de la părinții săi, apoi ar fi venit cu trenul pănă la Unghenii ruși, unde trecind Prutul Innot, a in­trat in România, și a venit la Iași. B­ muelile poliției sunt insă că a fost castrat sau­­ Galați sau la Iași. Dl. Iordăchescu, șeful locale, continuă "cercetările­ siguranței " sa a luat dispozițiunea ca sa nu se per­mită nimănui comunicarea cu acest băiat, care se află la Siguranță. De­pre mersul afacerei vom ține pe cititori in curent. StH. La 6 August Societatea „Unirea“ a lucrătorilor tipografi din localitate va organiza o fumoasă SERATA DAN­SANTA In Sala Circului Sidoli. La această serată va delecta pu­blicul visitator muzica comunală de sub conducerea maestrului A. Cirillo, cu ariile cele mai noi de dans-Comitetul acestei societăți nu va cr­ea nimic pentru ca visitatorii să fie pe deplin mulțumiți. Declarându-si epidemia de holeră in orașul Cattaro din Dalmația, di­recția serviciului sanitar, a luat dispozițiunile ca intrarea in țară a călătorilor și provenienților din acea localitate, să se facă pe apă numai prin Brăila, Galați, Constanța, iar pe uscat numai prin T. Severin, Cora­bia, Calarași, Măgurele și Giurgiu. Se dă în arendă de la 26 octombrie 1911, crâșma cu dugheana foasta proprieta­te a d-lui BS. Ghiorghiu de pe șoseaua Socola „La Două Răchita“ cu toate dependen­tele ei. A se adresa la d. Ștefan A. Drăghici, avocat, noul pro­prietar al imobilului. 12 str. Buta-Oanea 12 Iași. Societatea tramvailor roomunste a introdus eri la Ti­bunalul Ilfov acți­une publică contra Ministerului de Interne. Acțiunea a fost repartizată la Sec­­ția II a tribunalului Ilfov. Tot eri Societatea comunală de tramvae a chemat în judecată și Pri­­măria Capitalei, cerându-i daune in­terese. ----­­Poarta va remite marilor puteri o­­ notă prin care se comunică disființa­­rea instituțiunei dragomanilor, de­oarece această instituțiune o atinge ne păcut suveranitatea Turciei-D. Pest­mazoglu Stamate a roa­­numit, pe ziua de 1 Iulie, consul ge­­neral de a II-a categorie (onorar) a României la Pireu. Direcția căilor ferate a lansat Hsfa de subscripție printre funcționarii Băii, în folosul victimelor inundaților din Moldova,

Next