Evenimentul, iulie-septembrie 1912 (Anul 20, nr. 99-171)
1912-07-22 / nr. 116
goste confirmată prin aplauzele nesfârșite cu care au acoperit cuvintele mele rostite atunci zicând „Slăninii este perla Moldovei“. Ce nu s’ar face dacă Slănicul nostru ar fi întro țară străină! Numărul hotelurilor s’ar înmulți foarte repede, o vilă s’ar clădi lângă alta, s’ar înființa sanatorii, sezonul băilor s’ar prelungi și stațiunea ar lua un avânt foarte mare. Dacă se nu disperăm, căci toate aceste se vor realiza și la noi. Epitropia singură nu poate să facă mult. Cu toate că am ajuns se echilibrăm budgetul nostru, totuși n’ar fi prudent se facem împrumuturi noi pentru a face din Slănic o mare stațiune balneară, ar fi o mare greșală căci nevoile spitalelor merg crescând și din budgetul lor nu se mai poate lua absolut nimica. Noi am elaborat un proect de lege pe care l-am înaintat guvernului cerând autorizarea de a forma o societate pe acțiuni pentru exploatarea băilor Slănicului și a-l înzestra cu tot confortul necesar, precum și o linie ferată care se lega Târgu Ocna cu Slănicul. Drumul de la Târgul Ocna la Slănic este o frumuseță neîntrecută a naturii. Dealungul șoselei care unește aceste două locuri, curge imposat și repede, părăul Slănic, iar în drapta și în stânga șoselei se ridică stânci gigantice, colosale blocuri de piatră cari par că privesc cu mirare pe călători. Intre șosea și aceste pietre uriașe crește iarbă frumoasă și în unele locuri floricele de munte cu cele mai variate culori. La privirea lor îți vin în gând frumoasele versuri ale poetului : „La al Moldovei dulce soare Crește floare lângă floare“. Acum domnii mei dați-mi voe se vă făc o mică mărturisire. Dacă ați urmărit impresiunele mele, descriindu-vă Slănicul, poate că ați fi dispuși se credeți că sunt condus în aprecierile male și de rolul meu actual fiind unul din Epitropi casei Sf. Spiridon și că în aceeastă calitate am datoria morală de a da tabloului cel mai frumos colorit. Nu domnilor ați face o presupunere nedreaptă . Slănicul nostru este atât de frumos, natura prin aceste locuri așa de splendidă încât end ce încercare din partea mea de a adăuga ceva la formația lui naturală, ar fi un act fantastic. Cu toate aceste este un sentiment pe care nu’l pot ascunde. Nu departe de alte pește din aceste dealuri se afla un sat Grozești unde am zărit pentru prima dată lumina zilei și nici un sentiment nu se leagă mai mult de sufletul omenesc decât locul nașterei. Din timpul copilăriei n’am mai fost prin aceste locuri, știam numai că Grozești se află în județul Bacău. Cu ocazia unor chestiuni relative la Slănic, în calitate de Epitrop al Spiridoniei, studiind harta pădurilor am văzut că Slănicul se află în hotar cu Grozești. Natural că această împrejurare nu putea să rămân fără răsunet în sufletul meu și desigur face că să am o dragoste și mai mare pentru aceasta frumoasă localitate. Nici nu poate ca să fie altfel, căci locul în care te-ai născut și vei muri, țara în care se vor naște și vor muri urmași, ei, sunt bazele unei națiuni. In sensul acesta poetul Lamartine are dreptate afirmând că patria este creată din țărâna strămoșilor. Până la un punct oarecare este adevărat că patria este mai mult legată de locul nașterei decât limbaj sunt popoare cari au aceaș patrie și cu toate aceste vorbesc limbi diferite. Astfel sunt Elvețieni . Negri din America vorbesc limba engleză cu toate că sunt de altă rasă. Totuși repetacea ce am zis cu ocazia jubileului de 50 de ani a Universităței din Iași în Aula Universităței, că idea națională nu este complectă luând ca bază numai sentimentul de patrie în sensul lui Lamartine; ideea națională cuprinde și perpetuarea limbei, a geniului și a muncei intelectuale lăsată de strămoși generațiunilor viitoare. Dovadă despre aceasta o găsim în unele fapte care se petrec sub ochii noștri. Poporul israelit împrăștiat în toate țările lumei n’a încetat se aspire la redobândirea Palestinei, a Ierusalimului, vechea lor patrie strâmoșască. Profitând de slăbirea progresivă a Imperiului Turcesc, mii și mii de familii israelite din Persia, din Rusia etc populează iarăș Ierusalimul a cărui populațiune s’a rădicat de la 15000 la 150,000 locuitori din cari 100,000 sunt Israeliți. Aceasta tendință a israeliților de a deveni iarăș stăpâni pe pământul lor strămoșesc este o dovadă cât de mare este sentimentul național bazat pe deoparte pe iubirea vechei patrii iară pe de altă parte a tradițiunilor inerente caracterului și geniului național. Istoria popoarelor ne arată că chiar după complecta lor distrugere au rămas monumente, statui, biserici etc. și cu ajutorul acestora s’a complectat de multe ori istoria trecutului acelor popoare, de aceea cred că ridicarea de monumente, de așezăminte filantropice, de statui, de biserici, se impun farcărui popor civilizat. Ce contrast între frumoasele vile, hoteluri luxoase, casino modern și între această vechie și ruinată bisericuță. Ce vor crede străinii care visitează Slănicul de acest contrast și chiar demnitatea noastră nu este ea atinsă? De aceea sunt convins că clădirea unei mici biserici în frumoasa noastră stațiune balneară va găsi în mintele tuturorjbunilor Români, cari au vizitat și au găsit aici sănătatea lor, aprobarea bine meritată. Termin propunerea mea cu cuvintele: iubirea de patrie și de neam ne procură o viață senină, aspirațiuni sublime, o lungă dulce primăvară și o îndelungată tinereță sufletească, ceea ce vă doresc tuturor. Scrisori din Paris XIII -v Ți-am spus că el vine totdeauna după ce cortina s’a ridicat, iar doamna știe totdeauna să atragă privirile spre loja ei, chiar când publicul e furat de scena cea mai emoționantă: lasă să cază în staluri programul seral, care produce mișcare printre cavalerii grăbiți să o serviască... Lumea se întoarce spre loja ei... și astfel toaleta a fost remarcată. In antract, când valurile de mătase multiculară lunecă în foșnet „froufrontant" pe covoarele splendidelor culoare, în cari negrul grav al fracului azuriul contrastează cu albul, rozul, sau mauve—al elegantelor doamne, nu e cu putință să distingi cutare toaletă, sau să scoți un „ah!“ pentru cutare „princesse“... Le privești pa toate și nu vezi nimic... Iată dar pentru ce anumite dame recurg la acest truc, pentru a gusta triumful unui moment măcar. Foaierul Operei e locul de rendez-vous al elitei... Pe bogatele canapele în plus roș cu ciucuri auriu, odihnește o marchiză mai în vrâstă, care morgnotează cu grație șirurile de promenori cari defilează în cortegiu nesfârșit dinaintea-i. Iar la 12 ore, când spectacolul e sfârșit, o mișcare vie, un foșnet sălbatec prin culoare și pe scara de intrare... Sutele de automobile înșirate în fața intrării, așteaptă să le vie rândul—și aciionează veșnic acelaș sistem „la „queue“... De la un spectacol parizianul merge rariori direct acasă... Obicinuit aristocrația se întâlnește la caffé Anglais, celelalte pături sociale, prin sutele de cafeuri de pe bulevarde, cari se închid către 4 ore dimineața, pentru puțină vreme, cât durează strânsul scaunelor, ștersul prafului, preparativele în sine pentru „a doua zi“ care începe după o oră, mult două... Spectacole pariziene După ce te-am plimbat prin localurile artei serioase, care, orice s’ar zice, nu ele au creat" celebritatea Parisului, să-ți prezint câte un specimendouă din acele localuri, în care zâmbește, râde sau mușcă, pentru a-ți înfățișa apoi Parisul cum îl cunosc aceia cari au auzit numai de el, și pentru care nu există alt echivalent al capitalei franceze decât frivolitate. „Revue-urile“ sunt o specialitate a Parisienilor, născută din puterea lor de observație și din arta de a scoate quintesența unui lucru văzut... Nota ridicolă a unui personagiu sau eveniment e găsită cu o ușurință caracteristic franceză... Ea formează samfa urile, în jurul căruia fantezia și humorul natural țes un înveliș destul de consistent... Teatre de Rwue-uri sunt multe la Paris... Vom nota unul sau două. „Folies-Bergeres“ e cel mai însemnat din aceste „muzic-hal-uri“ cum li se se mai zice. El e între teatrele de Revue-uri, ceia ce Opera e pentru muzică sau Comédie-Frangaise pentru arta dramatică... El e litera A din alfabetul frivolității... Lucrurile se spun aci după perdea... dar în genere, specialitatea lui e ironizarea unui eveniment actual— cu deosebire parizian sau francez— de multe ori internațional. Fiecare număr din program e însoțit de muzică, un potpouri de muzică cosmopolită, melodii de șansonete sau romanțe de bulevarde, cuplete de operetă ușoară etc... Localul acestui teatru, închis între stradele înguste, rivalizează în eleganță cu Opera... O risipă de lux te orbește chiar de la intrare... »Aci, ca și la Opera, poporul e lovit de ostracizm, prin legea neîndurată a lui „3 lei amfiteatru“. De altfel și spiritele presărate în corpul „Revistei“ sunt prea subtile pentru a fi înțelese și digerate de acesta. EVENIMENTUL Concertul d-nei Aretia Nemeșiu Zilele trecute, în prezența unei săli arhi-pline de tot cea ce Slănicul numără mai distins, a avut loc concertul doamnei Aretia Nemeșiu, dar cu concursul baritonului Gr. Teodorescu, absolvent al conservatorului din București. — D-na Nemeșiu a cărei admirabilă voce de soprano dramatică a fost atât de admirată la producțiile din anul acesta ale clasei de canto a d-lui Popovici Beyreuth, a reușit și data aceasta să satisfacă așteptările publicului dornic de musică aleasă. Programul atât de variat și modul desăvârșit de a interpreta : „Visul Elzei“ din Lohengrin- Aria din Samson și Dalila cât și gingașele arii românești ale lui Dima, ne face să prevedem acestei concertiste, care în afară de mijloacele artistice, doveditoare de o serioasă pregătire, mai este dotată și cu o rară modestie, prin care a captivat încă dintru început auditorie, ne face să-i prevedem, zic, o strălucită carieră artistică. Foarte bine, iarăși, baritonul Grigore Teodorescu în prologul din Pagliacci, aria lui Valentin din Faust și recitativul și aria din Maria di Rohan ; de altfel se pare că aceaste trei arii constituiesc întreg repertoriul acestui artist atât de lăudat de ziarele bucureștene, prin articole scrise de prieteni pe la „Bruderschaft-uri“. Face rău iarăși domnul Grigore Teodorescu că nu’și studiază ținuta de scenă și mai cu seamă nu știe ce face cu mâinile. Altfel ca voce e bun. Concertul s-a încheiat cu prea frumosul duet din actul al III-lea al Aidei, satisfăcând pe deplin așteptările numerosului public. George I. Stratului eraațisn Gazetele takiste au găsit un nou mijloc de a mai întreține speranțele caractidei electorale: anunță că miniștrii conservatori cari sunt avocați au primit să pledeze în diferite procese. Astfel zilele trecute se anunță că d. Const. Arion, ministru de interne, ar fi primit să pledeze la Casație într’un proces care se va înfățișa la 17 Septembrie. Și adăuga un ziar takist: d. Arion a primit pentru că este sigur că la acea dată nu va mai fi ministru. Minciună sfruntată ! D-l Arion n’a primit să pledeze în nici un proces la Septembrie pentru că d-sa știe că va continua să fie ministru și la deschiderea Camerelor. Dl. Primar al orașului Târgu Frumos ne adresează următoarele rânduri : D-lui Director al ziarului Evenimentul“ Iași Boga publica printre informațiunile ziarului D-voastră următoarele rânduri : S’a aprobat de consiliul de la igienă sub preșidenția d-lui prefect al județului C. L. Negruzzi canalizarea orășelului Târgul-Frumos care canalizare se va face în modul canalizărilor moderne. Astfel Târgul-Frumos fiind canalizat nu va mai fi expus boalelor molipsitoare care au bântuit întotdeauna târgul și fiind canalizat, având apă, lumină, trotuare și străzi bune, piață abator etc. va putea trece în rândul orășelilor înfloritoare. Primiți suma mea 1. Tessaro „Opinia“ cu data de 20 iulie publică, mincinoasa, o informație eronată din Târgul-Frumos cum că Ministerul de interne a considerat primile licitații pentru darea în antrepriză a canalizării orașului ca ilegale. Opinia minte. Nicide cum Ministerul de interne și consiliul comunal din Tg.Frumos a amânat aceste licitații pentru a avea mai mult timp de studiat lucrările și pentru a se găsi autorizare să ia în antrepriză lucrările în mod mai avantajos comunei. Duminică 22 iulie la Mihăileni jud. Dorohoi, va avea loc căsătoria religioasă a domnișoarei Emilia Lucinschi cu d. Alexandru Werner. Felicitările noastre. Ministerul cultelor , și instrucțiunei publice a făcut cunoscut direcțiunei liceului național din Iași, că a aprobat d-lui dr. P. Zosin să țină o serie de conferințe în amfiteatrul acestui liceu. Direcțiunea liceului Național aduce la cunoștință, că au sosit de la ministerul instrucțiunei, certificatele de clasă ale elevilor, cari au depus examene ca pregătiți în particular în sesiunea Iunie. inspecția M. S. Regelui la bat. 4 vânători din Sinaia M. S. Regele însoțit de M. S. Regina, A. S. R. Principele Ferdinand și Principesele Elisabeta, Maria și Ileana au sosit pe platoul de instrucție al batalionului de vânători. MM. L. au fost primite de d-nii generali Lambrino, Presan și Georgescu, și de d. colonel Berindei, comandantul bat. 4 de vânători. Deși timpul nu era tocmai favorabil, totuși o mulțime de sume din Sinaia și împrejurimi a asistat la această frumoasă solemnitate. Era de față și d. prim ministru Titu Maiorescu, și câțiva diplomați străini. S-a desfășurat următorul program: Revista batalionului; o companie în ordine strânsă ; un pluton tragere redusă ; o companie momente tactice; scrimă cu arma ; trei plutoane escaladări și sărituri; un pluton instalarea corturilor ; o companie gimnastică suedeză; secția de mitraliere, evoluțiuni; batalionul, evoluțiuni; batalionul în luptă; defilarea, vizitarea materialului necesar învățământului agricol în cort și corul batalionului. A. S. R. Principele Carol a comandat un pluton din prima companie și a executat toate mișcările ca un desăvârșit ofițer. Defilarea s’a făcut la pas și în trap pe coloană de batalion, în frunte cu A. S. R. Principele Carol. La ora 7, s’a terminat inspecția după ce mai întăi M. S. Regele a felicitat pe d. colonel Berindei și pe ceilalți ofițeri pentru modul cum s’a executat programul. Mai înainte de a părăsi batalionul MM. LL. și AA. LL. RR. au vizitat căzărmile și apoi cu automobilul s-au înapoiat la castel. D. I. Petrovici a fost numit, pe baza concursului depus, în postul vacant de director al laboratorului de analiză chimică a alimentelor și băuturilor din orașul Iași. Studenții români de la universitățile din Ungaria au început o mișcare pentru a participa în număr cât se poate de mare la congresul studențesc din Craiova. Duminică 22 Iulie a. c. orele 4 p. m. în amfiteatrul liceului Național, d. dr. Zosin va ține „a patra prelegere științifică pentru cultura generală pozitivă“. La Casa școalelor se lucrează acum foarte mult pentru îmbunătățirea stărei agricole a țărănimei noastre. Astfel, se studiază alcătuirea unui contract-tip pentru arendarea pe viitor a micilor loturi, proprietatea Casei școalelor, la țărani. Aceste loturi sunt în întindere de 10—17 ha. și în contractul-tip se prevede că aceste loturi să fie lucrate cu mașina în rânduri și să se rezerve o parte pentru plantele de nutreț, lucernă, etc. Scopul este deci să se obțină o cultură intensivă, de bună calitate prin aplicarea celor din urmă progrese agronomice. O altă chestiune este aceea a semințelor, pe care de trei ani Casa școalelor le aduce din străinătate și le distribue la țăranii ei. Aceste semințe au dat recolte frumoase anul acesta, s-au aclimatizat deci bine la noi și casa școalelor a hotărât acum ca sămânța cea nouă s’o distribue țăranilor, ca populațiunea să profite cât mai mult de ea. In sfârșit, Casa școalelor a însărcinat pe d. Gh. Lățea, inspector școlar agronom, să meargă în Austro- Ungaria și să studieze organizația consiliului cultural (Landescultur) pentru ca apoi să se vadă ce se poate aplica la noi. D. Lățea a părăsit astăzi țara. Cererile pentru ocuparea locurilor vacante în învățământul secundar, vor fi primite la ministerul de instrucție numai până la 11 August curent. Tot până la această dată se vor primi și cererile pentru orele vacante în învățământul secundar și normal primar al fetelor. O sinucidere la Baden La Baden s-a sinucis prin spâzurare, verișoara ambasadorului austriac Nicolai Dumba, d-șoara Maria Gorges-Sinucisa era nepoata fostului prim ministru al Serbiei Miletin Garaschanin și a fostului ministru de finanțe român Menelau Ghermani. Cauzele sinuciderei nu se cunosc. D-șoara Maria Gorgias s’a retras acum câțiva ani din societatea greacă și s’a stabilit la Viena, pentru motivul că nu fusese numită doamnă de onoare la Curtea grecească.Absolvenții normaliști învățători și învățătoare, nenumiți încă, vor fi chemați pe ziua de 22 August curent la ministerul de instrucție spre a-și alege posturi. M. S. Regele a aprobat proectul de regulament al facultății de medicină din Iași. Individul Ion a Mămăligei din comuna Cucuteni, întâlnindu-se cu săteanul Gr. Popa din aceiaș comună și luându-se la ceartă din cauza unei vechi neînțelegeri i-a aplicat celui din urmă, cu un pas mai multe lovituri în cap lăsându-i în nesimțire. Pacientul într-o stare disperată, a fost transportat la spitalul Sf. Spiridon din Iași. Nenorocirea din comuna Bivolari Se comunică din comuna Bivolari, că era băiatul Ion Gh. Timofte în etate de 19 ani, scăldându-se în Prut a fost luat de valuri și cum numitul băiat nu știa să înoate, s’a înecat. O soră mai mare a băiatului aflându-se pe mal și văzându-și fratele în primejdie, i-a sărit în ajutor, însă ambii au pierit în valuri. Cadavrele nu au fost pescuite încă. S’a deschis o anchetă. D. I. Petrovici noul director al institutului de chimie a depus astăzi jurământul in fața d-lui C. L. Negruzzi prefectul județului. Medicul veterinar al județului Iași, a obținut un concediu de 40 zile pentru boală cu începere de la 24 iulie, în care timp va fi suplinit de medicul veterinar al zonei Sculeni. Eri d. procuror Aslan, împreună cu medicul au procedat la facerea autopsiei cadavrului victimei de la spitalul Pașcani. Copilul Petru Gh. Neamțu în vârstă de 10 ani din comuna Bunești jud Fălciu, fiind mușcat de un câne turbat, a murit ori pe când era transportat la spitalul Sf. Spiridon. Preotul Ștefan Rafail a fost mutat de la Masa jud. Suceava, la Boroaia acelaș județ. Preotul Gh. Vicleanu de la Nârtop județul Suceava, a demisionat. La Fălticeni s’a deschis o expoziție de vite și păsări. D-na Maria Chiriță învățătoare la Tg. Ștefănești, a fost transferată la Șimicea Dorohoi. D. C. V. Hrimine învățător la Bobulești-Romanești, a fost transferat la Tg.Ștefănești (Dorohoi). D-na Elena Axinte, învățătoare la Simnicea (Dorohoi), a fost transferată la Dumbrăveni acelaș județ. --------------OOOO------------- Primăria Comunei Iași In siua de 4 August a. c. oara 11 ani. se va ține în localul Primăriei, licitație prin oferte închise pentru furnitura a 1,000,000 până la 1,500,000 Kilograme lemne de foc, esență fag sau carpăn, necesare serviciului Comunei precum și pentru școli, judecătorii, abator, piețe, cimitire, grădini etc. pe timp de un an de la semnarea contractului. Garanția provizorie 500 lei în numerar sau efecte garantate de Stat. Concurenții vor depozita în curtea Primăriei, câte cel puțin două metri cubilemne, cari vor servi ca probe pentru acele ce vor furniza. Dispozițiunile art. 78-83 din Legea Comptabilității publice se vor aplica acestei licitațiuni. Condițiunile de licitație și caetul de sarcine, se pot vedea în fie-care zi de lucru la serviciul Administrativ. 19044*21 [3 iulie 1912 Primăria Comunei Iași Noi Primarul Comunei Iași. Având în vedere că s’a înființat prin curți depozit mare de lăzi deșarte, ceea ce poate ușor da loc la incendieri și împedeca în acelaș timp ținerea curată a acelor curți DISPUNEM Este cu totul oprit atât în zona I cât și în zona II al acestui oraș, a se înființa asemene depozite. Contravenienții vor fi dați în judecată. 19039*21 [3 iulie 1912 S T <L •A <