Evenimentul, octombrie-decembrie 1914 - ianuarie-februarie 1915 (Anul 22, nr. 200-300)

1914-10-26 / nr. 225

DUMINICA 26 OCTOMBRIE 1914­­— ANUL XXII No 225 EDIȚIA Il-a 5 B­5 M­­­ARON A ° MNET £ Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . .10 Pe trei luni . . .5 n străinătate un an , 30 Un nu­măr vachi 30 bani O­f? Q d N dl PARTIDULUI C­O­N­­D­E­P B­T­O­R Redacția și Adadaistrația Iași Strada Lipușneanu He. 44­5 B­B­H I fT M­U­N­CI­U­R­I /îis&r­; și Rotslama In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b —o— T­E­L­E­F­O­M Mo* m Dimitrie Greceanu Azi e ziua S-tului Dumitru. Pentru viața de toate zilele, nu­mele acesta e sinonim cu nesta­tornicie. De Sf. Dumitru, se încheie socotelile, se fac și desfac anga­jamente, se muta oamenii dintr’o casă în alta, cu speranța unor vremi mai bune și a unor zile mai fericite. Acest sfint e bun pentru unii și rău pentru alții. Pentru unii a­­duce noroc, fericire, o viață mai bună ; pentru alții e aducător de zile neuroase și de vremi neferi­cite. In politică partidul conservator are un om, care poartă numele acestui sfint și acesta e Dumitru Grecianu. Pe cînd de numele, unora, pe cari tot Dumitru ii cheamă, stau legate în amintirea publică toate discordiile și disensiunile de cari a avut a suferi partidul, de nu­mele lui Dimitrie­­ Grecianu, stă legată statornicia în principiile și în idealul conservator, precum și strădănuința pe care și-a dat-o întotdeauna de a lucra pentru ar­monie și înțelegere. De-o fină și cinstită inteligență politică, patriot, In înțelesul cel mare al cuvîntului, răbdător și cuminte, de al cărui cuvint nu s’a putut nimeni o clipă îndoi, prevăzător și leal, a știut cu liniște și cumpăt să fie la Iași reprezentantul cel mai cinstit și mai activ al ideiei conservatoare. Datorită acestor calități intelectuale și sufletești a putut să salveze în Moldova, ideia conservatoare de naufragiile, la cari o tîrau cu pre­meditare dușmanii. Datorită lui, în ultimii ani, a­­cest partid a avut de înregistrat succese de invidiat. Datorită lui toți adevărații conservatori s’au adunat la un loc și astăzi partidul nostru e cel mai de seamă, din partidele din Moldova. Toți marii proprietari, toată e­­lita intelectuală, oamenii cinstiți, s’au grupat în jurul d-lui Grecianu, pe care o știu că 1 vor găsi la post și ’n vremuri rele ca și ’n vremuri bune. Era o vreme la Iași, și nu e tocmai departe de-atunci, dar o tot fi vr’o nouă ani de zile, cînd pentru apărarea ideiei con­servatoare, rămăseseră puțini în juru-i. Cu acei puțini, s’a pornit lupta pentru salvarea partidului, avînd în frunte pe d-l Dimitrie Grecianu, și partidul a fost salvat. Pentru alții sfintul Dumitru o­fi țin nume de cari ar fi legate a­­mintiri unite, pentru conservatori Sf. Dumitru, înseamnă noroc, suc­cese, credință, statornicire, isbîndă și speranță în vremi bune și fe­ricite. Despre șeful nostru n’am putea spune nimic mai bun de­cit că a fost totdeauna la postul său, c’a reprezentat și reprezintă în chip cinstit și demn ideia conservatoare. Pe cînd alții au intrat, au ieșit, iar au intrat, ca apoi iar să iasă din partid, el a rămas vecinic la postul său, paznic credincios al ideiei conservatoare, în care crede și la care se ’nchină ca un drept credincios. Alții și-au schimbat credințele și ideile, de pe un ceas pe altul, el a rămas acelaș. Ori cula s’au schimbat împre­jurările și ori cum au suflat vui­turile, ori cite mari furtuni au tre­cut — ori nu cîți s’au dus — el a rămas cel mai credincios soldat. Toate aceste calități alcătuesc la un loc, caracteristica adevăratului talent politic, cum l’a numit N. Filipescu. De aci entusiasmul și încrede­rea tuturor conservatorilor moldo­veni în șeful iubit și respectat. Ei i-aduc cu ocaziunea zilei nu­melui său urări de îndelungată și fericită viață pentru binele Țării, pe care nici un alt partid n’a ser­vit-o mai dezinteresat de­cit acela, care prenumără printre fruntașii săi pe Dimitrie Grecianu. Să trăiască ! D. Pregătiri de război S’a acuzat guvernul de indolență, de neglijență, de lipsă de patrio­tism etc. dar nu aveau dreptate a­­cuzatorii. Avem cel mai vigilent și cel mai patriotic guvern din câte au existat vre­o­dată mai cu sea­mă la vremuri grele. Ca dovadă este ultimul său act de chibzuială relativ la pregătirea armatei noas­tre în vederea războiului. Ni se afirmă de către o persoa­nă demnă de toată încrederea că s’ai încredințat d-lui director al Li­ceului Internat suma de 16,000, lei adică șasesprezece mii, pentru confecționarea portretelor foștilor pro­fesori ai acestei școli! Dacă nici asta nu se chiamă a te’ngriji de armată, atunci rău nu mai știe cum să mai mulțumească guvernul pe cei ce fac gură că ar­mata n’ar fi pregătită. Post-scriptum. Un ruia i s’au luat caii de birjar, că­rechiziție, ne afirmă că de­cât să se facă portrete, mai bine i s’ar plăti caii. --------------QQoSoQO"------------­ Plata bonurilor de rechiziție Sunt trei luni de când s’au luat pentru artilerie toți caii din orașul Iași. Proprietarii animalelor s’au arătat demni de laudă căci, fără dificultăți sau opunere, au dat statului tot ce au avut. In special birjarii au făcut adevărate sacrificii, de­oare­ce unii dintre ei au rămas fără mijloc de exis­tență în speranță că, primind banii în schimbul cailor ce li s’au luat de rechiziție, ar putea întreprinde alt­ceva sau și-ar procura alți cai din aceia improprii pentru serviciul ar­matei, dar în definitiv mai mult sau mai puțin buni pentru birje. Până astăzi însă posesorii bonuri­lor de rechiziție nu au fost însă achi­tați de drepturile lor. Nu s’a plătit nimănui nici un ban și ori­cine, ori­când poate întâlni pe străzile orașu­lui foști birjari, fără trăsuri, preum­­blându-se pe jos în lipsă de altă ocu­pație, nefiind în stare de a se în­deletnici cu altceva de­cât cu me­seria lor. E neomenos lucru să iei omului singura lui avere în folosul statului și să nu-i dai despăgubirea ce i se cuvine. Și sub guvernul conservator a fost mobilizare care a necesitat cheltueli serioase, căci întreaga armată a fost pusă pe picior de răsboi și totuși în timpul cel mai scurt de la luarea re­­chizițiilor, toată lumea a fost des­păgubită cu dreptate. Guvernul d-lui Brătianu crede însă de cuviință că oamenii nevoiași pot să rabde cât de mult și probabil se gândește că foarte comod ar fi pen­tru Stat ca nici să nu mai plătească aceia ce a cumpărat cu de-a sila de la cetățeni. Cu nimic nu este justificată neo­menia actualului guvern și numai un singur motiv poate explica neiertata sa indiferență. Se păstrează banii pentru îmbogățirea chilipirgiilor sau pe misiții de grâne pe lângă aprovi­zionarea armatei. Scriind aceste rânduri ne facem e­­coul tuturor cetățenilor care au fost desbrăcați de avutul lor și din toate puterile protestăm în contra acestei tîlhării, căci tîlhărie se chiamă a lua omului cu de-a sila și a-l lăsa muri­tor de foame și fără nici o putință de a-și urmări dreptul lui. ----------OaOfZJO-------­ Informații Școalele medii sunt creațiuni nouă, la care profesorii ar trebui să-și depună tot zelul, pentru ca să se poată vedea ce rezultate sunt in stare să dea cu organizarea ac­tuală. Așa fiind lucrurile, întrebăm pe d. Ministru al Instrucției, poate fi cineva profesor la școala medie din Iași și directorul Băncei din Podul­ Iloaei, tocmai în cazul când nu prea ai chemare nici pentru una nici pentru alta din aceste trebi ? Ori poate și pentru d.­­Ministru numai leafa importă, când e vor­ba de ai noștri. Memoriul profesorilor universitari care va fi prezentat Regelui a fost terminat și iscălit. Memoriul expune necesitatea intră­­rii României în acțiune. Plata pensiilor pe luna Noembrie se va face cu începere de la 4 ale lunei. Dl. Dr. Sava Goia, va da con­sultații pentru boli de ochi, în fie­­care Sâmbătă și Duminecă, între orele 2—4 p. m., în strada Pă­curari No. 21. Luni 27 Octombrie, cu tre­nul de 6 seara, sosește din Roman, d. general Pressan, noul comandant al corpului I­V de armată. La gară, d. general Pressan va fi primit de către ofițerii superiori din garnizoana Iași, ofițerii inferiori vor primi pe d. general Pressan, la Cercul Militar. Astăzi dimineață la ora 7 am avut un frig de 6 grade sub zero. Regimentul 80 infanterie a hotărât ca Duminecă 2 Noembrie să facă un pelerinagiu la mormântul nemurito­rului Rege Carol I. Toți ofițerii și trupa, mai cu sea­mă rezerviștii acestui regiment, sânt invitați. Dorința comandantului este ca toți rezerviștii să ia parte. Se speră obținerea unui tren spe­cial cu prețuri reduse care va pleca dimineața între orele 8—9 a. m. și se va întoarce seara înainte de orele 8 p. m. Participanții își vor lua hrana cu dânșii. Doritorii urmează a se înscrie direct sau prin scris la reședința a­­cestui regiment—cazarma Alexandria —până Joi 30 Octombrie. Printre administratorii agronomi ai obștiilor sătești s’a făcut urmă­toarea mișcare : Vasile Popa numit la Tg. Frumos, jud. Iași; G. Voiculescu la Găujani, jud. Vlașca; C. Bogdan la Sf. Nicolae, jud. Tecuci și I. Crăciunescu la Dor­­neni, jud. Bacău. Aseară a avut loc o ședință ple­nară a membrilor corporațiilor din localitate, care au hotărât ținerea în­­trunirei de Duminecă în Sală Pastia, în vederea osteniței traiului. Au luat cuvântul mai mulți mese­riași și în acelaș timp, hotărând care dintre ei vor lua cuvântul la în­trunire. Carnet Sf. Dimitrie —­ Duminecă 26 Octombrie — Domnii : Dimitrie Grecianu, Dimi­trie Mavrocordato, Dimitrie Zarifopol, Dimitrie Bogon­os, Dimitrie Cădere, Dimitrie Xenopol, Dimitrie Carp, Di­­mitrie Cih­odariu, Dimitrie Filipescu, Dimitrie Longinescu, Dimitrie Vizanti, Dimitrie Iliescu, Dimitrie Triandaf, Dimitrie Grossu, Dimitrie Finichi, Dimitrie Săchilărescu, Dimitrie Marcu, Dimitrie Sofian, Dimitrie Deliu. D-nii: Dimitrie Nenițescu fost mi­nistru, Dimitrie Dobrescu (București) Dimitrie Pompei profesor universitar (București), Dimitrie Tăcu (Roman) etc. Curtea Regală care a luat reședință provizor la palatul din București, își va transfera în curând reședința la Palatul de la Cotroceni, din nou a­­menajat. A apărut de sub presă: La arme! Ora a sunat! Cuvinte de Alex. Stroia, muzica de E. S. In depozit la: Librăria Ionescu și magazinele de muzică locale. Prețul 60 bani. Mai ținând numai câte­va zile încă deschisă lista, pentru ajuto­rarea familiilor concentraților, ru­găm publicul ieșan să contribue cu ori­ce sumă de bani. Dl. Petru Bogdan, avocat, s'a mutat in strada Ștefan cel Mare, casele Kieser. D. Romulus Ionașcu a fost numit profesor suplinitor de Corespondență comercială română și stenografie, la Academia de comerț din Capitală. E Un vis de demult al d-lui Io­nașcu, de a fi numit la Academie, vis care i s’a împlinit după treceri de ani, spre mulțumirea probabilă a clubului liberal, de care d. Ionașcu era să se despartă, dacă n’ar fi fost numit la Academie. Cu ocazia facerii unui trotuar de piatră pe strada Brândușa, eri s’au găsit două schelete omenești la o a­­dâncime de jumătate de metru. Eri s’a primit la corporația Meta­lurgică din localitate, o adresă prin care se face cunoscut corporației că e fuzionată cu corporația Construc­torilor. M. S. Regele a semnat ori înainte de amiază decretele de avansări ce urmează a se face zilele acestea prin­tre ofițerii superiori și inferiori din toate armele. In „Universul“ cu data de eri, a apă­rut un interwiev al d-lui Take Ionescu, pe care l-a acordat ziarelor „Moniteur Oriental“ și „La Turquie“ din Con­­stantinopol. D. Take Ionescu în întreg intervie­­vul pa care l-a acordat, nu spune de la început și până la sfîrșit, decît că el a făcut și el a­dres totul în țară la noi. Așa, d. Take Ionescu a împiedecat răz­boiul între Romînia și Liga balcanică în 1912, d. Take Ionescu a riscat atunci popularitatea, a evitat al doilea război, a făcut sforțări la conferința din Bucu­rești, pentru ca să obțină pentru Bul­garia cele mai bune condițiuni, apoi tot d. Take Ionescu în 1913 a isbutit să încheie pacea între Grecia și Tur­cia etc. etc. D. Take Ionescu a făcut totul. Nu mai era nevoe credem ca „Uni­versul“ să mai reproducă intervievul acordat gazetelor turcești, de vreme ce pe d. Take Ionescu toată lumea îl ce­tește zilnic prin „Universul“, sub iscă­litura I. Fermo. Cinema Modern Piața Unirei (lângă berăria Azuga).—In astă seara Sîmbătă 25 Octombrie va avea loc o mare reprezentație cinematografică cu pro­gram nou, de relevat: Banda celor S, senzațională dramă criminală din viața apașilor de salon, film danez. — Un vis real, dramă. — Croitorul viclean, comedie, comedie.— Spalato, vederi după natură. Sala Sidoli.—In astă seară Sîm­bătă 25 Octombrie va avea loc o mare re­prezentație cinematografică cu pro­gram nou, de remarcat: Dispariția Contelui și Detectivii de New-York, extraordinară dramă în 4 acte. — Vindecat de gelozie, splendidă comedie. Cetățeni Ieșeni, Crâncenul război european a îns­păimântat întreaga omenire și și tocmai în aceste împrejurări de cumplită să­răcie și groază, o mână de specu­lanți — profitând de această nenoro­cire — au scumpit prețul prețul pâinei, zahă­rului și al altor alimente de pri­ma necesitate. Față de acest act criminal, fruntașii Meseriași Ie­șeni, cred că de a lor datorie, să cheme pe toți cetățenii la o Mare întrunire de protestare Duminică 26 Octombrie 1914, ora 3 p. m­., în Sala Caragiale (fost Pastia) unde se va discuta și hotărî, măsu­rile de înfrânare a speculărei neo­menoasă la care este expusă popu­lația și mai cu seamă cea nevoiașă. Cetățeni Ieșeni, Obligația noastră a tuturora, ne impune să nu lipsim de la această chemare, a cărei menire este de a a­­meliora cu o oră mai înainte sufe­rința celor mulți și săraci. Comitetul de acțiune a Meseriașilor leșeni La via d-lui Const. Kilimoglu (Comuna Copou­), se află de vân­zare vițe de vie din varietățile Se­lection Carrière, Chasselas, Bor­deaux, Bourgogne, altoite pe portal­­toi cei mai rezistenți. A se adresa în Iași, str. Toma Cozma 5 bis. Carol I. de­­ C. C. ARION. Cel ce își aruncă privirile peste lunga domnie a Marelui Rege Carol I, care a apus acum în cripta Basa­­rabilor de la Curtea de Argeș, își va pune întrebarea ce am fost: ce suntem, ce trebue să fim ! Domnia Sa, aparține azi trecutului, dar din trecutul istoric se îndrumează viitorul popoarelor. Trecutul! istoria noastră este o dramă care se desfășoară de a lun­gul veacurilor. Neam mândru prin origină, puternic prin individualitate, am rezistat tim­purile pline de restriște și am alcă­tuit Statele române dela gurile Dună­rei, mult timp biruitoare. Un stat nu trăește însă o viață de­plină de­cât când are o viață națională internă și o expansiune peste hotare­le sale. Viața deplină, a avut­­ une­ori ță­rile române, în domniile glorioase cu strălucită expansiune peste hotare. Dar de la Constantin Vodă Brân­­coveanul cu încetul se stinge viața politică din afară și, sub vremuri din ce în ce mai aprige, abia mai lică­rește în țările noastre, conștiința na­țională, ca o lumină de candelă, care nu lasă întunericul să cuprindă cu desăvârșire altarul. De la această candelă s’a aprins fo­cul viu care a înflăcărat inimele pa­trioților, cei dintâiu făuritor ai Ro­mâniei moderne. Această Românie o găsește Domni­torul Carol, când punând piciorul pe pământul ei, se leagă să-i consacre toate puterile Lui, să o întărească, și să o înalță. Și-a ținut cuvântul, a întărit-o a în­­nălțat-o ! Unirea a fost temelia pe care s’a început clădirea viitorului. Sub Domnitorul Unirei s’a dat im­boldurile în toate ramurile de viață națională. . Și în 1866 Domnitorul Carol a gă­sit un popor care își aducea aminte de un trecut glorios și aspira la un mare viitor,

Next