Evenimentul, octombrie-decembrie 1914 - ianuarie-februarie 1915 (Anul 22, nr. 200-300)
1914-10-28 / nr. 227
ANUL XXII No 227 5 BBN f1 BON AM NETE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . .10 Pe trei luni . . .î n străinătate un an „ 30 Un număr vechi 30 bani MARȚI 28 OCTOMBRIE 1914 -EDIȚIA ll-a 5 BB MANUNCIURI Insai#113 și Russians. In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b —o— 7 E l EFQ M Mo. S3 ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Upnșnea nn No. ii ---------------OCOO--------------- DEZILUZII.. Ultima întrunire a comitetului executiv conservator, a produs in rîndurile celor cari sperau să ’și atragă oarecari foloase politice, mare consternare. Nimic din ceia ce sperau nu li s’a îndeplinit? Nici o disensiune, nrei o neînțelegere, care să le dea măcar vre-o nădejde. Comunicatul e clar și limpede. Din el nu se străvede dihonia pe care puneau atita temeiu. Salvarea, nu li se arată nici măcar pe departe. Prea au fost puși la încercare, deseori, fruntașii partidului, cari alcătuesc comitetul, de către acești pescuitori in apă tulbure, pentru ca să se mai poată lăsa înșelați. De câte ori se convoacă comulexecutiv conservator, ei stau la pînda. Nimeni nu așteaptă cu mai mare derăbdare rezultatele întrunirea comitetului partidului. Și în fiecare dată le sunt înșelate speranțele. Ideia, pe care ei o propagă și o revendică, și prin care vor să izbutească, nu le aparține. Eșirea din neutralitate nu e a lor. Ei s’au pronunțat odată clar și hotărît: netralitate reală și definitivă. Ideia eșirii din neutralitate și a intrării în acțiune, cînd va trebui, aparține partidului nostru. Și de odată, ca din senin, dîndu-și seamă că această părere le-ar putea fi prielnică ca să mai poată scoate capul în lume și să se mai spele, puțin măcar, în fața opiniei publice, care de mult s’a frișat asupra sincerității patriotismului lor, s’au acuțat de ea și o propagă urbi et orbi, dînd-o ca pe o ideie originală. Aceasta-i necinstit și nereal. Graci odată te-ai pronunțat, prevalînd, să zicem, concluziile cele mai îndepărtate politice ale acestei atitudini, pe care ți-ai fixat-o, și cînd, știi, că alții s’au pronunțat numai pentru neutralitate deocamdată, cam ce e dispusă să creadă și să conchidă lumea asupra sincerității patriotice a sentimentului care te hotărăște, pentru eșirea din neutralitate, cînd alții au paternitatea acestei idei? Ea știe că și aci, ca și'n toate celelalte chestiuni politice, la acești camelioni, primează un alt sentiment și o altă ideie, pe cari ca note, le exclude înțelesul noțiunii patriotism. Toate aceste calcule însă au fost bine cunoscute de către fruntașii noștrii, și mai cu seamă de acei, tocmai pe cari se sprijineau dînșii. Așa de bine au fost prinși în însuși lațul pe care -1 întinseseră pentru alții, încît orice zvircoliri râmîn zădarnice. Din el nu pot scăpa. La ultima întrunire a comitetului executiv al partidului el a fost strîns și mai tare tot pentru ei, și mai au o deziluzie pe lingă celelalte, și pe lingă multe altele ce vor veni. D. Informații D. Al. Marghiloman, șeful partidului conservator, a fost primit în audiență ori la orele 11 a. m., de către M. S. Regele. Memoriul prezentat ori de către colegiul Universitar din București, M. S. Regelui, a fost elaborat de întreaga comisiune, în număr de 12 profesori, în unanimitate și a fost redactat definitiv de către d. Onciul. Memoriul este energic și foarte documentat. D. P. P. Carp a plecat la Țibănești. D-m nu va sosi din nou în Capitală, decât în primele zile ale lunei Noembrie. Sîntem în posesiunea unui prețios afiș al „Opiniei“, din acele care se lipesc pe geamurile berăriei Azuga. Reproducem întocmai, unele titluri din afiș, cu ortografia specială a celor de la „Opinia“. Cetiți „Opinia,...., 24 Octombrie, ora 44 (în loc de ora 4). Luptele dintre cavaleria turcă și cea Rusă. Anglia amiază Ciprul. Afganistanul în lupă contra Pusei. Presa turcă și țerele neutrale. Ședință coneretului comutativ conservator. Ultimele știri telegrafici și telefonici.* Afișul în chestie al „Opiniei“, il păstrăm ca document la redacție. Pentru a înțelege ce însemnătate are pentru finanțele Rusiei interzicerea vânzării spirtului decretată acum pe tot timpul răsboiului, e de ajuns să spunem că după bugetul anului 1914, monopolul spirtului trebuia să aducă în casa Statului un miliard 862 milioane fr. Monopolul acesta a fost creiat de ministerul Contelui Witte — în scop, credea el, de a limita consumul vutcei care nu mai avea să se vândă decât în sticle pecetluite și consumate în afara localului. Măsura drastică n’a adus nici o schimbare. Mujicul rus a poftit vutca și mai mult—ca pe orice lucru oprit! Doar și el tot din Adam se trage. In tabloul taxelor telegrafice din regimul european s’au făcut următoarele adăugiri și modificări : Azore, insule, via Rusia-Suedia-Anglia, bani 153,5. Canaris, insule, via Rusia-Suedia- Anglia-Spania, bani 108,5. Algeria, via Rusia-Danemarca, bani 63, iar Rusia-Suedia, bani 85,5. Se menține via Serbia-Grecia, Danemarca, via Rusia, bani 43. Eastern pentru care s’au indicat taxele pe această vie, excluzînd Turcia de Europa și Turcia de Asia. Nu se admit telegrame pentru Italia și Tripolitania, via Turcia; pentru Creta, Grecia, Turcia de Europa și Turcia de Asia, via Odessa, pentru Senegal-Mauritania și Niger, via Malta Cadix-Teneriffe. Au fost numiți profesori în învățământul secundar d-nii Emil Panaitescu la liceul militar de la mănăstirea Dealului; Al. Băleanu la școala normală din Iași; N. Andreescu la școala medie de băeți din Iași; Al. Mihalet la gimnaziul din T.Jiu și P. Georgescu la gimnaziul din Dorohoi. Eri, Duminică, a avut loc logodna d-lui Ștefan N. Pórusan, un distins funcționar al poștei locale, cu mult drăgălașa domnișoară Angelicei Alexandrescu, fiica d-nei și d-lui Panaite Alexandrescu, proprietar. Cununia civilă și religioasă va avea loc la 9 Noembrie a. c. Felicitări. Ministerul de justiție își va instala birourile în noul local de pe bulevardul Academiei, din fața Universității. Examenul de capacitate pentru medicii sanitari și examenul de capacitate pentru spitale mixte care, conform legii erau fixate a se ține în ziua de 1 Noembrie au fost amânate pentru ziua de 10 Noembrie când, candidații care au primit comunicare că au fost admiși a lua parte la acele examene se vor prezenta, la ora 12 din zi, la direcțiunea generală a serviciului sanitar. Eri în ziua de Sf. Dimitrie, Societatea ortodoxă filială din Vaslui, a inaugurat o grădină de copii în oraș. Societatea ortodoxă din Iași a însărcinat pe d-na Alex. Praja, ca să o represinte la serbarea inaugurală, ce, s’a făcut cu acea ocazie. Serviciul imens, ce se aduce educației românești prin asemenea instituții, destinate a pregăti viitorul, fiind un serviciu cu mult mai însemnat decât acela ce se aduce prin orice altă instituție filantropică, destinată învinșilor în lupta pentru existență, ca de exemplu aziluri, spitale, etc, ne îndreptățește să aducem toată lauda noastră doamnelor, în frunte cu d-na Olga Volenti, care au înfăptuit un așa de însemnat centru de educație națională, și să dorim ca exemplul de azi să fie fără întârziere imitat și în alte centre de către doamnele din societatea românească, căci trebue să o spunem cu durere că, pe când streinii se organizează din toate punctele de vedere pe pământul românesc, numai noi, așteptăm totul de la Stat. Nu uitați, doamnelor române, că viitorul trebue să ne preocupe cu mult mai mult de cât trecutul și de cât presentul, dacă vroim ca popor să lăsăm urme în istorie. Meseriașii din Iași nu s'au putut întrunieri, după cum se anunțase, pentru a protesta împotriva scumpetei traiului. Pâne, carne, zarzavaturi, toate se vând astăzi mai scump ca oricând și bietul om nici n’are norocul să poată măcar protesta [UNK] împotriva acestui fapt. A patra zi după Paști, se promite românilor din Ungaria, concesiuni... importante, de către contele Tisza. Li se promite dreptul să poarte culorile naționale și alte bunătăți. D. dr. C. Bacaloglu, va începe la spitalul Sf. Spiridon cursul de Clinică Medicală, Mercuri 27 Octombrie, la orele 10 dimineață, și îl va continua Vineria din fiecare săptămână. Sâmbătă, 1 Noembrie, orele 9 seara se va ține în sala Istitutului Pompilian din Capitală conferința organizată de cercul Analelor. Va vorbi d. N. Filipescu despre Literatura eroicâ a drapelului. De la 20 până la 26 Octombrie c. st. n. s’au constatat oficial încă 290 cazuri de holeră în Austro-Ungaria dintre cari 18 cazuri la Buda Pesta 6 cazuri la Viena, iar restul în 52 comitate. Până azi însă, s’au constatat oficial 1295 cazuri de holeră, în întreaga monarhie. D-ra Deleanu Minodora, maestră cu titlul provizoriu la catedra de desemn și caligrafie de la școala profesională de fete din Slatina, a fost transferată, ajutoare de maestră la școala profesională de fete din Dorohoi. Dl. Petru Bogdan, avocat, s-a mutat în strada Ștefan cel Mare casele Kieser. Comisia examinatoare a preoților ce urmează a fi numiți învățători, a admis din 246 candidați la proba înscrisă numai 17. Candidații admiși vor fi chemați în serie de câte 7 a depune examenele orale cu începere de astăzi 26 Octombrie. Examenele se vor continua până la 20 Ianuarie. Sala Sidoli. — In astă seară Luni 27 Octombrie va avea loc o mare reprezentație cinematografică cu program nou, de remarcat. Aventurile misterioase ale detectivului englez Stuart Webbs seria II Omul din pivniță, roman senzațional în patru părți. Restul noului program cuprinde apoi călătorii interesante, comedii hazlii etc. _____ TEATRUL NAȚIONAL 6 mimm mininim DEBUTUL SOȚILOR BRABORESCU Sâmbătă seara s’a jucat la Teatrul Național, frumoasa comedie „O Aventură Frumoasă“ cu soții Braborescu și d. P. Petrone, în rolurile principale. SUBIECTUL Doi tineri veri Andre d’Eguson (d. Ștefan Braborescu) și Elena de Trévillac (d-na L. Braborescu) se iubeau. Prin intrigile contesei D’Eguson (d-na Vernescu) care le intercepta toate scrisorile reușește să îndepărteze pe Elena de Andre, cari drept răsbunare se hotărește să ia de barbat pe Valentin Le Barroyer (d. Petrone) un mucalit și jumătate. In ziua nuntei Elenei cu Valentin sosește Andre și scurta întrevedere ce are cu Elena, află de toate manoperile mătușei Contesa D’Eguson și convinge pe Elena, cari chiar în acel moment trebuia să se ducă la celebrarea căsătoriei, să fugă împreună cu el la bunica lor, d-na de Trevillac (d-na Cuzinschi), acolo unde Valentin hotărâse să facă voiajul său de nuntă și unde își trimisese din timp bagajele, cum și cele de ale mâncării. Ajunși la bunicuța ei, nu îndrăsnesc la început să mărturisească fuga lor și bunica îi consideră drept căsătoriți și-l mustră pe Andre, când îl găsește seara culcat în salon în loc să fie împreună cu Elena. Enostimă discuția bunicuței cu Andre, care-l consideră drept Valentin și are cuvinte foarte puțin măgulitoare la adresa lui Andre. Dar Andre se resemna și tăcea. Intre timp sosește și Valentin și află că Elena și Andre sunt acolo. La început d-na de Trevillac îl ia drept nebun când îi spune de fuga Elenei și că el e Valentin și cu toate cărțile sale de vizită de referendar la curtea de conturi, nu reușește s-o convingă pe bunicuța. Noroc că sosise bagajele și el descue unul din cufere și începe a descrie ce are înăuntru între care vr’o trei pălării pe care le pune în cap și-i vin. In acest timp vine și Andre pe care bunicuța îl considera Valentin. Are loc o scenă foarte comică și Valentin cere lui Andre să dovedească, să probeze... dacă are ceva pălării. In cele din urmă se dă pe față totul și convinge pe Valentin că e mai bine să rămână prieteni și-i dă sfaturi cum să scape de gura lumei. In general acțiunea desfășurată în întreaga comedie e plăcută și interesantă de intrigi și glume din cele mai plăcute. Ca joc i s’a dat o interpretare din cele mai bune, și a fost pentru soții Braborescu o ocaziune minunată spre a-și desvălui talentul lor înaintea publicului eșan, care de almintielea îi cunoaște de anul trecut, când a fost în localitate trupa craioveană; și când au lasat impresiuni atât de frumoase, ceea ce a îndemnat direcțiunea Teatrului nostru de a-i angaja. D-na Braborescu are incontestabile calități artistice; în rolul Elenei de Trevillac a fost de o drăgălășie și o gingășie remarcabilă și a dat acestui rol tot ce se putea da, pentru desăvârșita lui interpretare. D. Braborescu asemenea a fost bine în rolul lui Andre D’Eguson și deși acel rol nu e specific genului său, totuși i-a dat o bună și plăcută interpretare, și a plăcut mult publicului. E un bun tehnician, stăpân pe mișcări, viol în scenă și plăcut; împreună cu d-na Braborescu constituesc și o bună achizițiune pentru Teatrul eșanti vor contribui desigur în mare parte la succesul stagiunei curente, care în anul acesta a fi mai mult gustată ca în anii precedenți, întreaga sală le-a făcut o frumoasă manifestație de simpatie rechemându-i de nenumărate ori la rampă. De dl. Petrone vom vorbi mai puțin, d-sa este destul de cunoscut ca unul dintre cei mai remarcabili artiști, și în rolul lui Valentin Le Barroyer a fost delicios și frenetic aplaudat. D-na Cuzinschi, în rolul bunicuței a fost bine și credem că a simțit și d-sa că în adevăr în acest rol rol a plăcut, și în adevăr l'a interpretat cu multă măestrie. Am dori numai să n’o vedem cum am văzut-o anul trecut în „Scrisoarea pierdută“ și în altele, jucând roluri de amoreză. Lume multă. Am remarcat: In loji : D-na și dl. dr. Bogdan, d-na și d-ra Cane, d-na Kesim cu d-rele Eugenie Kesim și Getta Balasan, doamna și d-nul Gr. Kesim, doamna și d-nul dr. Taranu, d-na și dl. V. Radu cu dl. Locotenent Eug. Radu, d-na și d-nul maior Dumbravă, d-na și dl. Gh. Cristofor, d-na și d-rele colonel Palaur, d-na și dl. V. Cristofor, d-na și dl. Octav Buzdugan, d-na și dl. C. Toma, d-na și dl. dr. Demetriade, dl. colonel Lecca, dl. maior Iovanovici, d-nii căpitani George Diamandy și Giorman, dl. M. Sadovianu, dl. M. Popovici, d-na și dl. Inginer Mihailescu, d-na și dl. Em. Chica, d-na și dl. Vasiliu, d-na și dl. Hefter, d-na și d-rele Dimitrescu, d-na Carp cu d-rele Carp, dl. Subt. Carp, d-na și dl. Leon cu d-ra și Subt. Leon etc. Instal: d-na și dl. Eugen Uhrinovsky, d-na și dl. colonel Broșteanu, d-na și dl. dl. Em. Severin, d-na și dl. maior Văleanu, d-na și dl. dl. Fior, dl. Ghinea Ionescu, d-na și dl. dl. Ștefan Posa, d-na Gr. Iamandi, d-na Cihodaru, d-na și dl. Omer Popovici, d-na și dl maior Voiculescu, d-na și dl. Filip Ciorapciu, d-na și dl. căp. Roiu, d-na și dl. căp. Chirilă, d-na și dl. căp. Dubcert, d-na și dl. căp. Durău, d-na Irimescu, d-na Zavalide, d-nul Achil Gheorghiade, d-na și dL dl. Nimereanu, d na și dl. Sofian cu d-ra Teodorescu, d-na și dl. V. Popescu, d-na și dl. avocat D. Dimitriu, d-na și dl. I. Scriban, d na și dl. av. Manciu, d-na și dl. Cișman, d-na și dl. Scobar, d-nii V. Dimitriu, C. Buzdugan, Lt. colonel Fărcășanu, maior Ionescu, George Scarlet, Petrică Bogdan, Nicu Stoianovici, Mavrocordat, Mihail Borcea, Lt. Foty, Lt. Ed. Giurcăneanu, Lt. Victor Benescu, Vasiliu, Sevastos, Subit. Mihailescu, Subit. Codreanu, Subit. Turculeț, Subit. Urziceanu, etc. etc. Șt Șt Șt Duminică seara s’a jucat comedia „Toto“. E o farsă de almintrelea drăguță. Pacat numai că n’a mai fost revăzută, așa încât au rămas o sumedenie de spirite vulgare și de mahala, cari dacă ar fi lipsit, ar fi fost o comedie gustată. A fost relativ bine jucată. Bruno P. S. Adaug acest mic post scriptum pentru a atrage atențiunea direcțiunei Teatrului asupra d-lui Mircea Pella, care este unul din bunii artiști ai Teatrului și care după indicațiile ce am, dorește să tragă chilul și anul acesta nejucând de loc.