Evenimentul, octombrie-decembrie 1914 - ianuarie-februarie 1915 (Anul 22, nr. 200-300)

1914-10-28 / nr. 227

ANUL XXII No 227 5 B­B­N­­ f1 BON AM NETE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . .10 Pe trei luni . . .î n străinătate un an „ 30 Un număr vechi 30 bani MARȚI 28 OCTOMBRIE 1914 -EDIȚIA ll-a 5 BB M­­­A­N­U­N­C­I­U­R­I Insai#113 și Russians. In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b —o— 7 E l E­F­Q M Mo. S3 ORGAN AL PARTIDULUI CON­SERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Upnșnea nn No. ii ---------------OCOO---------------­ DEZILUZII.. Ultima întrunire a comitetului executiv conservator, a produs in rîndurile celor cari sperau să ’și atragă oare­cari foloase politice, mare consternare. Nimic din ceia ce sperau nu li s’a îndeplinit? Nici o disensiune, nrei o neînțele­gere, care să le dea măcar vre-o nădejde. Comunicatul e clar și limpede. Din el nu se străvede dihonia pe care puneau atita temeiu. Salva­rea, nu li se arată nici măcar pe de­parte. Prea au fost puși la în­cercare, dese­ori, fruntașii parti­dului, cari alcătuesc comitetul, de către acești pescuitori in apă tul­bure, pentru ca să se mai poată lăsa înșelați. De câte ori se convoacă comul­­executiv conservator, ei stau la pînda. Nimeni nu așteaptă cu mai mare derăbdare rezultatele întru­nirea comitetului partidului. Și în fie­care dată le sunt înșelate spe­ranțele. Ideia, pe care ei o propagă și o revendică, și prin care vor să izbutească, nu le aparține. Eșirea din neutralitate nu e a lor. Ei s’au pronunțat odată clar și hotărît: netralitate reală și defi­nitivă. Ideia eșirii din neutralitate și a intrării în acțiune, cînd va trebui, aparține partidului nostru. Și de odată, ca din senin, dîndu-și seamă că această părere le-ar pu­tea fi prielnică ca să mai poată scoate capul în lume și să se mai spele, puțin măcar, în fața opiniei publice, care de mult s’a frișat a­­supra sincerității patriotismului lor, s’au acuțat de ea și o propagă urbi et orbi, dînd-o ca pe o ideie originală. Aceasta-i necinstit și nereal. Graci odată te-ai pronunțat, pre­­valînd, să zicem, concluziile cele mai îndepărtate politice ale aces­tei atitudini, pe care ți-ai fixat-o, și cînd, știi, că alții s’au pronun­țat numai pentru neutralitate de­o­camdată, cam ce e dispusă să creadă și să conchidă lumea asu­pra sincerității patriotice a senti­mentului care te hotărăște, pentru eșirea din neutralitate, cînd alții au paternitatea acestei idei? Ea știe că și aci, ca și'n toate celelalte chestiuni politice, la acești camelioni, primează un alt senti­ment și o altă ideie, pe cari ca note, le exclude înțelesul noțiunii patriotism. Toate aceste calcule însă au fost bine cunoscute de către fruntașii noștrii, și mai cu seamă de acei, tocmai pe cari se sprijineau dînșii. Așa de bine au fost prinși în în­suși lațul pe care -1 întinseseră pentru alții, în­cît ori­ce zvircoliri râmîn zădarnice. Din el nu pot scăpa. La ultima întrunire a comitetu­lui executiv al partidului el a fost strîns și mai tare tot pentru ei, și mai au o deziluzie pe lingă ce­lelalte, și pe lingă multe altele ce vor veni. D. Informații D. Al. Marghiloman, șeful parti­dului conservator, a fost primit în audiență ori la orele 11 a. m., de către M. S. Regele. Memoriul prezentat ori de către colegiul Universitar din București, M. S. Regelui, a fost elaborat de întreaga comisiune, în număr de 12 profesori, în unanimitate și a fost redactat definitiv de către d. On­ciul. Memoriul este energic și foar­te documentat. D. P. P. Carp a plecat la Țibă­­nești. D-m nu va sosi din nou în Capitală, de­cât în primele zile ale lunei Noembrie. Sîntem în posesiunea unui prețios afiș al „Opiniei“, din acele care se lipesc pe geamurile berăriei Azuga. Reproducem întocmai, unele titluri din afiș, cu ortografia specială a ce­lor de la „Opinia“. Cetiți „Opinia,...., 24 Octombrie, ora 44 (în loc de ora 4). Luptele dintre cavaleria turcă și cea Rusă. Anglia amiază Ciprul. Afganistanul în lupă contra Pusei. Presa turcă și țerele neutrale. Ședință con­­eretului comutativ con­servator. Ultimele știri telegrafici și telefo­nici.* Afișul în chestie al „Opiniei“, il păstrăm ca document la redacție. Pentru a înțelege ce însemnătate are pentru finanțele Rusiei interzice­rea vânzării spirtului decretată acum pe tot timpul răsboiului, e de ajuns să spunem că după bugetul anului 1914, monopolul spirtului trebuia să aducă în casa Statului un miliard 862 milioane fr. Monopolul acesta a fost creiat de ministerul Contelui Witte — în scop, credea el, de a limita consumul vut­­cei care nu mai avea să se vândă de­cât în sticle pecetluite și consumate în afara localului. Măsura drastică n’a adus nici o schimbare. Mujicul rus a poftit vutca și mai mult—ca pe ori­ce lucru oprit! Doar și el tot din Adam se trage. In tabloul taxelor telegrafice din regimul european s’au făcut următoa­rele adăugiri și modificări : Azore, insule, via Rusia-Suedia-An­­glia, bani 153,5. Canaris, insule, via Rusia-Suedia- Anglia-Spania, bani 108,5. Algeria, via Rusia-Danemarca, bani 63, iar Rusia-Suedia, bani 85,5. Se menține via Serbia-Grecia, Danemarca, via Rusia, bani 43. Eastern pentru care s’au indicat taxele pe această vie, excluzînd Tur­cia de Europa și Turcia de Asia. Nu se admit telegrame pentru Ita­lia și Tripolitania, via Turcia; pen­tru Creta, Grecia, Turcia de Europa și Turcia de Asia, via Odessa, pen­tru Senegal-Mauritania și Niger, via Malta Cadix-Teneriffe. Au fost numiți profesori în învă­țământul secundar d-nii Emil Panai­­tescu la liceul militar de la mănăs­tirea Dealului; Al. Băleanu la școala normală din Iași; N. Andreescu la școala medie de băeți din Iași; Al. Mihalet la gimnaziul din T.­Jiu și P. Georgescu la gimnaziul din Dorohoi. Eri, Duminică, a avut loc lo­godna d-lui Ștefan N. Pórusan, un distins funcționar al poștei lo­cale, cu mult drăgălașa domnișoară Angelicei Alexandrescu, fiica d-nei și d-lui Panaite Alexandrescu, pro­prietar. Cununia civilă și religioasă va avea loc la 9 Noembrie a. c. Felicitări. Ministerul de justiție își va insta­la birourile în noul local de pe bu­levardul Academiei, din fața Uni­­versității. Examenul de capacitate pentru me­dicii sanitari și examenul de capaci­tate pentru spitale mixte care, con­form legii erau fixate a se ține în ziua de 1 Noembrie au fost amânate pentru ziua de 10 Noembrie când, candidații care au primit comunicare că au fost admiși a lua parte la a­­cele examene se vor prezenta, la ora 12 din zi, la direcțiunea generală a serviciului sanitar. Eri în ziua de Sf. Dimitrie, So­cietatea ortodoxă filială din Vas­lui, a inaugurat o grădină de co­pii în oraș. Societatea ortodoxă din Iași a însărcinat pe d-na Alex. Praja, ca să o represinte la serbarea inau­gurală, ce, s’a făcut cu acea o­­caz­ie. Serviciul imens, ce se aduce e­­ducației românești prin asemenea instituții, destinate a pregăti viito­rul, fiind un serviciu cu mult mai însemnat de­cât acela ce se aduce prin orice altă instituție filantro­pică, destinată învinșilor în lupta pentru existență, ca de exemplu a­­ziluri, spitale, etc, ne îndreptățește să aducem toată lauda noastră doamnelor, în frunte cu d-na Olga Volenti, care au înfăptuit un așa de însemnat centru de educație na­țională, și să dorim ca exemplul de azi să fie fără întârziere imitat și în alte centre de către doamnele din societatea românească, căci trebue să o spunem cu durere că, pe când streinii se organizează din toate punctele de vedere pe pămân­tul românesc, numai noi, așteptăm totul de la Stat. Nu uitați, doamnelor române, că­ viitorul trebue să ne preocupe cu mult mai mult de cât trecutul și de cât presentul, dacă vroim ca popor să lăsăm urme în istorie. Meseriașii din Iași nu s'au pu­tut întruni­eri, după cum se a­­nunțase, pentru a protesta împo­triva­ scumpetei traiului. Pâne, carne, zarzavaturi, toate se vând astăzi mai scump ca ori­când și bietul om nici n’are noro­cul să poată măcar protesta [UNK] îm­potriva acestui fapt. A patra zi după Paști, se promite românilor din Ungaria, concesiuni... importante, de către contele Tisza. Li se promite dreptul să poarte cu­lorile naționale și alte bunătăți. D. dr. C. Bacaloglu, va începe la spitalul Sf. Spiridon cursul de Clinică Medicală, Mercuri 27 Oc­tombrie, la orele 10 dimineață, și îl va continua Vineria din fie­ca­­re săptămână. Sâmbătă, 1 Noembrie, orele 9 seara se va ține în sala Istitutului Pompi­­lian din Capitală conferința organi­zată de cercul Analelor. Va vorbi d. N. Filipescu despre Li­teratura eroicâ a drapelului. De la 20 până la 26 Octombrie c. st. n. s’au constatat oficial încă 290 cazuri de holeră în Austro-Ungaria dintre cari 18 cazuri la Buda­ Pesta 6 cazuri la Viena, iar restul în 52 comitate. Până azi însă, s’au constatat oficial 1295 cazuri de holeră, în întreaga monarhie. D-ra Deleanu Minodora, maestră cu titlul provizoriu la catedra de desemn și caligrafie de la școala profesională de fete din Slatina, a fost transferată, ajutoare de maestră la școala profe­sională de fete din Dorohoi. Dl. Petru Bogdan, avocat, s-a mutat în strada Ștefan cel Mare casele Kieser. Comisia examinatoare a preoților ce urmează a fi numiți învățători, a admis din 246 candidați la proba în­scrisă numai 17. Candidații admiși vor fi chemați în serie de câte 7 a depune examenele orale cu începere de astăzi 26 Oc­tombrie. Examenele se vor continua până la 20 Ianuarie. Sala Sidoli. — In astă seară Luni 27 Octombrie va avea loc o mare re­prezentație cinematografică cu pro­gram nou, de remarcat. Aventurile misterioase ale detec­tivului englez Stuart Webbs seria II Omul din pivniță, roman senzațional în patru părți. Restul noului program cuprinde apoi călătorii interesante, comedii hazlii etc. _____ TEATRUL NAȚIONAL 6 mimm mininim DEBUTUL SOȚILOR BRABORESCU Sâmbătă seara s’a jucat la Teatrul Național, frumoasa comedie „O Aven­tură Frumoasă“ cu soții Braborescu și d. P. Petrone, în rolurile principale. SUBIECTUL Doi tineri veri Andre d’Eguson (d. Ștefan Braborescu) și Elena de Trévillac (d-na L. Braborescu) se iu­beau. Prin intrigile contesei D’Eguson (d-na Vernescu) care le intercepta toate scrisorile reușește să îndepărteze pe Elena de Andre, cari drept răs­­bunare se h­otărește să ia de barbat pe Valentin Le Barroyer (d. Petrone) un mucalit și jumătate. In ziua nuntei Elenei cu Valentin sosește Andre și scurta întrevedere ce are cu Elena, află de toate mano­­perile mătușei Contesa D’Eguson și convinge pe Elena, cari chiar în acel moment trebuia să se ducă la cele­brarea căsătoriei, să fugă împreună cu el la bunica lor, d-na de Trevillac (d-na Cuzinschi), acolo unde Valentin hotărâse să facă voiajul său de nuntă și unde își trimisese din timp baga­jele, cum și cele de ale mâncării. Ajunși la bunicuța ei, nu îndrăsnesc la început să mărturisească fuga lor și bunica îi consideră drept căsătoriți și-l mustră pe Andre, când îl găsește seara culcat în salon în loc să fie împreună cu Elena. E­nostimă dis­cuția bunicuței cu Andre, care-l con­sideră drept Valentin și are cuvinte foarte puțin măgulitoare la adresa lui Andre. Dar Andre se resemna și tăcea. Intre timp sosește și Valentin și află că Elena și Andre sunt acolo. La început d-na de Trevillac îl ia drept nebun când îi spune de fuga Elenei și că el e Valentin și cu toate cărțile sale de vizită de referendar la curtea de conturi, nu reușește s-o convingă pe bunicuța. Noroc că so­sise bagajele și el descue unul din cufere și începe a descrie ce are înăuntru între care vr’o trei­ pălării pe care le pune în cap și-i vin. In acest timp vine și Andre pe care bunicuța îl considera Valentin. Are loc o scenă foarte comică și Valentin cere lui Andre să dovedească, să pro­beze... dacă are ceva pălării. In cele din urmă se dă pe față totul și con­vinge pe Valentin că e mai bine să rămână prieteni și-i dă sfaturi cum­ să scape de gura lumei. In general acțiunea desfășurată în întreaga co­medie e plăcută și interesantă de in­trigi și glume din cele mai plăcute. Ca joc i s’a dat o interpretare din cele mai bune, și a fost pentru soții Braborescu o ocaziune minunată spre a-și desvălui talentul lor înaintea pu­blicului eșan, care de almintielea îi cunoaște de anul trecut, când a fost în localitate trupa craiovean­ă; și când au lasat impresiuni atât de frumoase, ceea ce a îndemnat direcțiunea Tea­trului nostru de a-i angaja. D-na Braborescu are incontestabile calități artistice; în rolul Elenei de Trevillac a fost de o drăgălășie și o gingășie remarcabilă și a dat acestui rol tot ce se putea da, pentru desă­vârșita lui interpretare. D. Braborescu asemenea a fost bine în rolul lui Andre D’Eguson și deși acel rol nu e specific genului său, to­tuși i-a dat o bună și plăcută inter­pretare, și a plăcut mult publicului. E un bun tehnician, stăpân pe miș­cări, viol în scenă și plăcut; împreu­nă cu d-na Braborescu constituesc și o bună achizițiune pentru Teatrul e­­șan­ti vor contribui de­sigur în m­a­­re parte la succesul stagiunei cu­­­rente, care în anul acesta a fi mai mult gustată ca în anii precedenți, întreaga sală le-a făcut o frumoasă manifestație de simpatie rechemându-i de nenumărate ori la rampă. De dl. Petrone vom vorbi mai pu­țin, d-sa este destul de cunoscut ca unul dintre cei mai remarcabili ar­tiști, și în rolul lui Valentin Le Ba­rroyer a fost delicios și frenetic a­­plaudat. D-na Cuzinschi, în rolul bunicuței a fost bine și credem că a simțit și d-sa că în adevăr în acest rol rol a plăcut, și în adevăr l'a interpretat cu multă măestrie. Am dori numai să n’o vedem cum am văzut-o anul tre­cut în „Scrisoarea pierdută“ și în altele, jucând roluri de amoreză. Lum­e multă. Am remarcat: In loji : D-na și dl. dr. Bogdan, d-na și d-ra Cane, d-na Kesim cu d-rele Eugenie Kesim și Getta Bala­­san, doamna și d-nul Gr. Kesim, doamna și d-nul dr. Taranu, d-na și dl. V. Radu cu dl. Locotenent Eug. Radu, d-na și d-nul maior Dumbra­­vă, d-na și dl. Gh. Cristofor, d-na și d-rele colonel Palaur, d-na și dl. V. Cristofor, d-na și dl. Octav Buzdu­gan, d-na și dl. C. Toma, d-na și dl. dr. Demetriade, dl. colonel Lecca, dl. maior Iovanovici, d-nii căpitani Geor­ge Diamandy și Giorman, dl. M. Sa­­dovianu, dl. M. Popovici, d-na și dl. Inginer Mihailescu, d-na și dl. Em. Chica, d-na și dl. Vasiliu, d-na și dl. Hefter, d-na și d-rele Dimitrescu, d-na Carp cu d-rele Carp, dl. Subt. Carp, d-na și dl. Leon cu d-ra și Subt. Leon etc. In­stal: d-na și dl. Eugen Uhri­­novsky, d-na și dl. colonel Broșteanu, d-na și dl. dl. Em­. Severin, d-na și dl. maior Văleanu, d-na și dl. dl. Fior, dl. Ghinea Ionescu, d-na și dl. dl. Ștefan Posa, d-na Gr. Iamandi, d-na Cihodaru, d-na și dl. Omer Po­povici, d-na și dl maior Voiculescu, d-na și dl. Filip Ciorapciu, d-na și dl. căp. Roiu, d-na și dl. căp. Chirilă, d-na și dl. căp. Dubcert, d-na și dl. căp. Durău, d-na Irimescu, d-na Zavalide, d-nul Ach­il Gheorghiade, d-na și dL dl. Nimereanu, d na și dl. Sofian cu d-ra Teodorescu, d-na și dl. V. Po­­pescu, d-na și dl. avocat D. Dimitriu, d-na și dl. I. Scriban, d na și dl. av. Manciu, d-na și dl. Cișman, d-na și dl. Scobar, d-nii V. Dimitriu, C. Buz­dugan, Lt. colonel Fărcășanu, maior Ionescu, George Scarlet, Petrică Bog­dan, Nicu Stoianovici, Mavrocordat, Mihail Borcea, Lt. Foty, Lt. Ed. Giur­­căneanu, Lt. Victor Benescu, Vasiliu, Sevastos, Subit. Mihailescu, Subit. Codreanu, Subit. Turculeț, Subit. Ur­­ziceanu, etc. etc. Șt Șt Șt Duminică seara s’a jucat comedia „Toto“. E o farsă de almintrelea drăguță. Pacat numai că n’a mai fost revă­zută, așa încât au rămas o sumedenie de spirite vulgare și de mahala, cari dacă ar fi lipsit, ar fi fost o come­die gustată. A fost relativ bine ju­cată. Bruno P. S. Adaug acest mic post scriptum pentru a atrage atențiunea direcțiunei Teatrului asu­pra d-lui­ Mircea Pella, care este unul din bu­nii artiști ai Teatrului și care după indicațiile ce am, dorește să tragă chilul și anul acesta nejucând de loc.

Next