Evenimentul, iulie-septembrie 1915 (Anul 23, nr. 118-187)
1915-09-19 / nr. 181
ării XXIII No. 1615 BANI ABONAMENTE « Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . „10 Pe trei luni. . . „5 In străinătate un an „ ?>0 Un număr vechi 30 bani EDIȚIA lia SILMBATA 19 SEPTEMBRIE 1915 tWt*4iW<*&&iXi3l iv53W«*S«Q* «a»!*» <■> J=^<J2*3w^JKC«tCT<-> atvzx&ttm jjv*, ^ .^ív ifrr.&!*21wgstntxe 5 BANI — o — AH UN CIURI Insorgii și Reclaco In pagina a 2-a rîndul 1 leu In pagina a 3-a rîndul 50 b. In pagina a 4 a rîndul 30 b. TELEFON Mo* 33 O A Q fl N fi L P fl A T I 0 U L Ü ! CONS£fțV5TOR = Redacția și Administrația Iași PIAȚA UNIREA Constituirea Federațiunei Unioniste Aclamam manifestului de către comitetele conservatoare, cons.-democrat, de ardeleni și bucovinenii din țară.— Cuvântarea d-lui N. Filipescu.-Alegerea a 3 delegați cons.-Cuvântarea d-lui T. Ionescu.-Alegerea a 3 delegați democrați.-Cuvântările de la Liga Culturală.Manifestația pe străzi.-Manifestanții la d-nii N. Filipescu și T. Ionescu. București 18 Sept. Membrii comitetului execuții al partidului conservator s’au întrunit aseară la orele 9. In saloanele clubului conservator. D. N. Filipescu deschizând ședința, după ce a supus ratificărei comitetului delegațiile d-lui (Gregoriade ca reprezentant al conservatorilor din AutoVa și pe d. Gr. Vericeanu ca reprezentant din partea județului Fălciu, a dat cetire următorului APEL In aceste clipe tragice, când vijelia deslănțuită peste Europa, tânăr asupra capetelor noastre, avem datoria să ne scuturăm din toropeala la care ne imbie dușmanii din launtri și din afară, să ne ridicăm cu bărbăție mai presus de trecătoarele griji de partid, să ne învingem noi pe noi înșine, ca sâ nu fim covârșiți decât de un singur gând : înfăptuirea idealului național! Acestui gând —stăpânitor și călăuză — să închinăm toate puterile noastre vrednice și curate. Sâ deschidem cartea sfântă a trecutului nostru și să ne împărtășim cu duhul înaintașilor noștri cari, prin unire și știind să vroiască limpede și deodată numai una, și-au îndeplinit toate isbânzile. Așa și azi, sâ uităm toate și să nu voim decât una: unirea cu Ardealul. Să ne amintim de vremile de mărire al Istoriei noastre naționale și nestrămutat sâ stea înaintea noastră pilda și înălțătoarea Unioniștilor de la 1857. Să ne strângem sub un drapel larg, noi toți tovarăși la străduințele pentru înfăptuirea idealului național. Pentru o așa operă, trebue o unealtă tare, un organism puternic, pe care ne-am propus să-l creăm sub numele de Federațiunea Unionistă și ne-am învoit să proclamăm de președinte al ei pe d. Nicolae Filipescu. Cu puterea închegată în jurul Unirei vom sprijini guvernul dacă va făptui cu tărie pentru împlinirea aspirațiunilor noastre, — sau de nu, — vom lua răspunderea puterei. Conservatori și conservatori-democrați, Români, Ardeleni și Bucovineni aflători în țară, precum și toți bunii Români, fie că simt sau nu înregimentați într-un partid politic, sunt datori să se strângă sub scutul Unirei, cu hotărârea de a lupta fără preget, până când vom vedea realizat idealul național și vom fi așezat România Mare pe baze trainice. Români, veniți cu avântul și sprijinul de jertfă al zilelor mari ale neamului. Și nu vă veți cai de jertfa voastră, cu drag veți ține minte vremile acestea, căci zilele cumplite ce vom trăi împreună, le vom preface în clipe de glorie și de mărire. D. A. Filipescu a adăugat apoi că acelaș apel este supus în mod concomitent aprobării comitetului executiv al partidului cons, dtmocrat, precum și românilor bucovineni și ardeleni, adunați în localul Ligei Culturale. Fiecare pasaj al inimosului pasaj este subliniat cu îndelungate aplause de catre adunare, iar președintele Federației Unioniste, este viu aclamat. D. Nicu Filipescu arată apoi că comitetul Federației va fi compus din 3 delegați ai celor două partide conservatoare, în plus persoane delegate de ardeleni și bucovineni și că atare cere comitetului să desemneze pe delegații partidului conservator. Comitetul desemnează în unanimitate pe d-nii Const. Olănescu, I. Grădișteanu și Barbu Delavrancea. La orele 10 ședința a luat sfârșit, iar membrii comitetului executiv s’au dus la d. Filipescu acasă. * Acasă la d. Take Ienescu, s’au adunat la aceiași oră, fruntașii partidului cons. democrat din Capitală. D. Take Ionescu a cetit acelaș apel făcând o expunere a situației, acceptându-se în unanimitate atât apelul cât și propunerile. Pentru astăzi la orele 3, sunt convocați acasă la d. Take Ionescu, membrii comitetului executiv și parlamentarii cons. democrați. Ca delegați în comitetul Federației s’a stabilit a fi propuși d-nii : Take Ionescu, dr. C. Istrate și C. Disescu. J * la Liga Culturală, ședința este deschisă de către d. dr Simion Măndrescu, în prezența părintelui V. Pucaci, a poetului Goga și a sute de transilvăneni. Fl. S. Măndrescu dă citire apelului care provoacă urate interminabile După; d. Măndrescu bea cuvântul d. Iulian Vrăbiescu care în o cuvântare foarte bine simțită, salută constituirea Federației Naționale, cea mai puternică organizație națională a neamului și arată desăvârșita încredere pe care membrii Federației o vor avea'o în vrednicul lor conducător d. N. Filipescu. După d. I. Vrăbiescu, bea cuvântul d. Leonte Moldovanu, deputat. La urmărea cuvântul și părintele Fucaci. Se aleg reprezentanți în comitetul executiv al Federației părintele V. Lucaci, Oct. Goga și Sim. Măndrescu. D. Măndrescu dă apoi cetire scrisoarea de adesiune a d-lui dr. profesor I. Cantacuzino. De la Liga Culturală, întreaga asistență urmată de miile de oameni care au staționat în tot timpul ședinței pe Calea Victoriei, în fața Ligei Culturale, pornesc spre locuința d-lui Nicu Filipescu, cântând „La arme“ și alte cântece patriotice. In drum, se opresc la locuința d-lui T. Ionescu, unde fac o călduroasă manifestație de simpatie d-lui Take Ionescu. D. Ionescu a rostit următoarea cuvântare : „La mulțumesc în numele fruntașilor partidului cons.se„mocrat, care se află adunați la mine, pentru călduroasa manifestație pe care ne’ați făcut’o. Ne-am adunat pentru a aviza „asupra mijloacelor pentru intrarea în acțiune”. * De la d. Take Ionescu, manifestanții pornesc la d. N. Filipescu. Acidea cuvântul d. Simeon Măndrescu și spune că „momentele acestea simt istorice, iar casă din Filipescu cu începere de astăzi se preface în biserica neamului“. D. N. Filipescu a răspuns: „£ mare răspândirea pe tare tii-o dați, nuși iei pane „tată manca spre a dă alina durerile astăzi, pi a dă da „nini a patrie, dar lui o patrie vetita casetă pe cît?e §ți „iaut’o plită acum“.* De la locuința d-lui Filipescu, manifestanții au mers la statuia lui Mihai Viteazul, unde după ce au cântat mai multe cântece patriotice, s’au retras în liniște. Un nou demers al Cuadrupiicei la Sofia din Petrograd si de externe al Rusiei telegrafiază că ministrul guvernele din Londra, Sassenoff, de acord cu Roma și Paus, proectează un nou demers colectiv la Sofia în sensul următor : Dacă Bulgaria primește să pornească în scurt timp în contra Turciei, puterile Quadruplicei își /dau angajamentul de a aduce la îndeplinire pactul încheiat de vechia ligă balcanică și după care Monastirul St Caval a revin Bulgariei. Dacă răspunsul acestui demers va fi afirmativ tratat,ele se vor termina în câteva zile. In cazul însă a unui răspuns negativ, ba chiar numai evasv, raporturile puterilor Quadruplicet cu Bulgaria vor fi rupte imediat, neîngăduindu-se Bulgariei sâ aștepte momentul nimerit pentru a ataca Serbia. Roma 18 Septembrie 300,000 aliați in ajutorul Serbiei „Corriere della Sera“ vorbind despre atitudinea Bulgariei spune că 300,000 aliați vor reuși să dea Serbiei toată libertatea de mișcare. Roma 18 Septembrie Presa italiană despre atitudinea României Roma 18 Septembrie , „Tribuna“ comentând declarațiile de neutralitatea armată a guvernului din Sofia, spune că atitudinea Bulgariei e cu desăvârșire deconcertată. In adevăr, abia după mobilizare, Bulgaria a inceput să chibzuiască mai bine și să-și dea în sfârșit samă de importanța hotărârilor aliaților de a trimite trupe în ajutorul Serbiei, de intensitatea pregătirilor în Galipoli, de succesul de pe frontul occidental, cum și de Întârzierea mult trâmbițatei ofensive germane în Serbia. Cât despre atitudinea României „Tribuna“ află din Atena că știrile ce sosesc în această privință, nu sunt tocmai lămurite, deși zvonurile că România e pe de a urma pilda Gieiei, ordonând mobilizarea nu se confirmă din sursă autorizată. Opinia publică din țările aleate are totuși convingerea că atitudinea României nu poate fi și nu va fi decât una singură acea care va dezamăgi cu siguranță toate visurile germanilor, după cum înșelată le-a fost și nădejdea că Grecia se va resemna în fața unui fapt îndeplinit, cum a fost mobilizarea bulgară. Trupele aliate spre frontiera bulgară Paris 18 Sept. In „L Echo de Paris“ se afirmă că odată debarcate la Salonic, o parte din trupele aliate vor porni spre frontiera bulgară, pentru a micșura astfel presiunea de pe frontul sârb, iar o parte spre Constantinopol. Grecia solidară cu Quadrupla înțelegere va lua parte toate operațiile în contra Bulgagariei și Surdei. Comunicat francez Noi succese franceze in Champagne și Argonnes Paris. 18 Septembrie 1II ziua fi» 15, trupele noastre au mai continuat să câștige teren spre înălțimile de la Souchez. Ans capturat în acest purter ÎOO prizonieri, printre care so ■ dr.țî din corpul de gardă care au fost aduși de pe frontul rusesc. In Champigne, am făcut progrese noi, mai ales la nord de flussig ®, unde am capturat 300 prizonieri. Dușmanul a îndreptat in centra traașeelor noastre din Argonnes o hansardară violentă la care am răspuns energic, dar germanii nu au încercat nici o acțiune de infanterie* Ruptele cu granate n&’au permis a recuceri căteva din elementele de prima linie, unde dușmanul se mai menținea* Duelul de artilerie a fost Intermitent in pădurea Le Prêtre și Inregisters Disnfle sau* -------COD--------