Evenimentul, iulie-septembrie 1915 (Anul 23, nr. 118-187)

1915-09-19 / nr. 181

ării XXIII No. 161­5 BAN­I ABONAMENTE « Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . „10 Pe trei luni. . . „5 In străinătate un an „ ?>0 Un număr vechi 30 bani EDIȚIA l­ia SILMBATA 19 SEPTEMBRIE 1915 tWt*4iW<*&&iXi3l iv­53W«*S«Q* «a»!*» <■­­> J=^<J2*3w^JKC«tCT<-> atvzx&ttm jjv*, ^ .^ív ifrr.&!*21­wgstntxe 5 BANI — o — AH UN CI­U­R­I Insorgii și Recla­co In pagina a 2-a rîndul 1 leu In pagina a 3-a rîndul 50 b. In pagina a 4 a rîndul 30 b. TELEFON Mo* 33 O A Q fl N fi L P fl A T I 0 U L Ü ! CONS£fțV5TOR = Redacția și Administrația Iași PIAȚA UNIREA Constituirea Federațiunei Unioniste Aclamam manifestului de către comitetele conservatoare, cons.-democrat, de ardeleni și bucovinenii din țară.— Cuvântarea d-lui N. Filipescu.-Alegerea a 3 delegați cons.-Cuvântarea d-lui T. Ionescu.-Alegerea a 3 de­legați democrați.-Cuvântările de la Liga Culturală.­­Manifestația pe străzi.-Manifestanții la d-nii N. Fi­­lipescu și T. Ionescu. București 18 Sept. Membrii comitetului execuții­ al partidului conservator s’au întrunit aseară la orele 9. In saloanele clubului conservator. D. N. Filipescu deschizând ședința, după ce a supus ra­­tificărei comitetului delegațiile d-lui (Gregoriade ca reprezen­tant al conservatorilor din AutoVa și pe d. Gr. Vericeanu ca reprezentant din partea județului Fălciu, a dat cetire următorului APEL In aceste clipe tragice, când vijelia deslănțuită peste Europa, tână­r asupra capetelor noastre, avem datoria să ne scuturăm din toropeala la care ne imbie dușmanii din launtri și din afară, să ne ridicăm cu bărbăție mai presus de trecătoarele griji de partid, să ne învingem noi pe noi înși­ne, ca sâ nu fim covârșiți de­cât de un singur gând : în­făptuirea idealului național! Acestui gând —stăpânitor și călăuză — să­­ închinăm toate puterile noastre vrednice și curate. Sâ deschidem cartea sfântă a trecutului nostru și să ne împărtășim cu duhul înaintașilor noștri cari, prin unire și știind să vroiască limpede și deodată numai una, și-au îndeplinit toate isbânzile. Așa și azi, sâ uităm toate și să nu voim de­cât una: unirea cu Ardealul. Să ne amintim de vremile de mărire al Istoriei noastre naționale și nestrămutat sâ stea înaintea noastră pilda și înălțătoare­a Unioniș­­tilor de la 1857. Să ne strângem sub un drapel larg, noi toți tovarăși la străduin­țele pentru înfăptuirea idealului național. Pentru o așa operă, trebue o unealtă tare, un organism puternic, pe care ne-am propus să-l creăm sub numele de Federațiunea Unio­nistă și ne-am învoit să proclamăm de președinte al ei pe d. Nicolae Filipescu. Cu puterea închegată în jurul Unirei vom sprijini guvernul dacă va făptui cu tărie pentru împlinirea aspirațiunilor noastre, — sau de nu, — vom lua răspunderea puterei. Conservatori și conservatori-democrați, Români, Ardeleni și Bucovi­neni aflători în țară, precum și toți bunii Români, fie că simt sau nu înregimentați într-un partid politic, sunt datori să se strângă sub scutul Unirei, cu hotărârea de a lupta fără preget, până când vom vedea rea­lizat idealul național și vom fi așezat România Mare pe baze trai­nice. Români, veniți cu avântul și sprijinul de jertfă al zilelor mari ale ne­a­m­ului. Și nu vă veți cai de jertfa voastră, cu drag veți ține minte vremile acestea, căci zilele cumplite ce vom trăi împreună, le vom pre­face în clipe de glorie și de mărire. D. A. Filipescu a adăugat apoi că acelaș apel este supus în mod concomitent aprobării comitetului executiv al partidu­lui cons, dtmocrat, precum și românilor bucovineni și arde­leni, adunați în localul Ligei Culturale. Fiecare pasaj al inimosului pasaj este subliniat cu înde­lungate ap­lau­se de catre adunare, iar președintele Federației U­­nioniste, este viu aclamat. D. Ni­cu Filipescu arată apoi că comitetul Federației va fi compus din 3 delegați ai celor două partide conservatoare, în plus persoane delegate de ardeleni și bucovineni și că atare cere comitetului să desemneze pe delegații partidului conser­vator. Comitetul desemnează în unanimitate pe d-nii Const. Olă­­nescu, I. Grădișteanu și Barbu Delavrancea. La orele 10 ședința a luat sfârșit­, iar membrii comitetu­lui executiv s’au dus la d. Filipescu acasă. * Acasă la d. Take Ienescu­, s’au adunat la aceiași oră, frun­tașii partidului cons. democrat din Capitală. D. Take Ionescu a cetit acelaș apel făcând o expunere a situației, acceptându-se în unanimitate atât apelul cât și pro­punerile. Pentru astăzi la orele 3, sunt convocați acasă la d. Take Ionescu, membrii comitetului executiv și parlamentarii cons. democrați. Ca delegați în comitetul Federației s’a stabilit a fi propuși d-nii : Take Ionescu, dr. C. Istrate și C. Disescu. J * la Liga Culturală, ședința este deschisă de către d. dr Si­­mion Măndrescu, în prezența părintelui V. Puca­ci, a poetului Goga și a sute de transilvăneni. Fl. S. Măndrescu dă citire apelului care provoacă urate in­terminabile După; d. Măndrescu bea cuvântul d. Iulian Vrăbiescu care în o cuvântare foarte bine simțită, salută constituirea Fe­derației Naționale, cea mai puternică organizație națională­ a nea­m­ului și arată desăvârșita încredere pe care membrii Federați­ei o vor avea'o în vrednicul lor conducător d. N. Filipescu. După d. I. Vrăbiescu, bea cuvântul d. Leonte Moldovan­u, deputat. La urmă­rea cuvântul și părintele Fucaci. Se aleg reprezentanți în comitetul executiv al Federației părintele V. Lucaci, Oct. Goga și Sim­. Măndrescu. D. Măndrescu dă apoi cetire scrisoarea de adesiune a d-lui dr. profesor I. Cantacuzino. De la Liga Culturală, întreaga asistență urmată de miile de oameni care au staționat în tot timpul ședinței pe Calea Victoriei, în fața Ligei Culturale, pornesc spre locuința d-lui Nicu Filipescu, cântând „La arme“ și alte cântece patriotice. In drum, se opresc la locuința d-lui T. Ionescu, unde fac o călduroasă manifestație de simpatie d-lui Take Ionescu. D. Ionescu a rostit următoarea cuvântare : „La m­ulțumesc în numele fruntașilor partidului cons.­se­­„mocrat, care se află adunați la mine, pentru călduroasa ma­nifestație pe care ne’ați făcut’o. Ne-am adunat pentru a aviza „asupra mijloacelor pentru intrarea în acțiune”. * De la d. Take Ionescu, manifestanții pornesc la d. N. Filipescu. Aci­dea cuvântul d. Simeon Măndrescu și spune că „momen­tele acestea simt istorice, iar casă din­ Filipescu cu începere de as­tăzi se preface în biserica neamului“. D. N. Filipescu a răspuns: „£ mare răspândirea pe tare ti­i-o dați, nuși iei pane „tată manca spre a dă alina durerile astăzi, pi a dă da „nini a patrie, dar lui o patrie vetita ca­setă pe cît?e §ți „iaut’o plită acum“.* De la locuința d-lui Filipescu, manifestanții au mers la statuia lui Mihai Viteazul, unde după ce au cântat mai multe cântece patriotice, s’au retras în liniște. Un nou demers al Cuadrupiicei la Sofia din Petrograd si de externe al Rusiei telegrafiază că ministrul guvernele din Londra, Sassenoff, de acord cu Roma și Paus, proec­­tează un nou demers colectiv la Sofia în sen­sul următor : Dacă Bulgaria primește să pornească în scurt timp în contra Turciei, puterile Quadru­­plicei își /dau angajamentul de a aduce la în­­deplinire pactul încheiat de vechia ligă balca­nică și după care Monastirul St Caval a revin Bulgariei. Dacă răspunsul acestui demers va fi afir­mativ tratat­,ele se vor termina în câteva zile. In cazul însă a unui răspuns negativ, ba chiar numai evas­v, raporturile puterilor Qua­­druplicet cu Bulgaria vor fi rupte imediat, ne­­îngăduindu-se Bulgariei sâ aștepte momentul nimerit pentru a ataca Serbia. Roma 18 Septembrie 300,000 aliați in ajutorul Serbiei „Corriere della Sera“ vorbind despre atitu­­­­dinea Bulgariei spune că 300,000 aliați vor­­ reuși să dea Serbiei toată libertatea de mișcare. Roma 18 Septembrie Presa italiană despre atitudinea României Roma 18 Septembrie ,­ „Tribuna“ comentând declara­țiile de neutralitatea armată a guvernului din Sofia, spune că atitudinea Bulgariei e cu desă­vârșire deconcertată. In adevăr, abia după mobili­zare, Bulgaria a inceput să ch­ib­­zuiască mai bine și să-și dea în sfârșit samă de importanța hotă­rârilor aliaților de a trimite trupe în ajutorul Serbiei, de intensita­tea pregătirilor în Galipoli, de suc­cesul de pe frontul occidental, cum și de Întârzierea mult trâm­bițatei ofensive germane în Serbia. Cât despre atitudinea Româ­niei „Tribuna“ află din Atena că știrile ce sosesc în această pri­vință, nu sunt tocmai lămurite, de­și zvonurile că România e pe de a urma pilda Giei­ei, ordo­­nând mobilizarea nu se confirmă din sursă autorizată. Opinia publică din țările aleate are totuși convingerea că atitudi­nea României nu poate fi și nu va fi decât una singură acea care va dezamăgi cu siguranță toate visurile germanilor, după cum în­șelată le-a fost și nădejdea că Grecia se va resemna în fața u­­nui fapt îndeplinit, cum a fost mobilizarea bulgară. Trupele aliate spre frontiera bulgară Paris 18 Sept. In „L Echo de Paris“ se a­­firmă că odată debarcate la Salonic, o parte din trupele a­­liate vor porni spre frontiera bulgară, pentru a micșura ast­fel presiunea de pe frontul sârb, iar o parte spre Constan­­tinopol. Grecia solidară cu Quadrup­­la înțelegere va lua parte toate operațiile în contra Bul­ga­gariei și Surdei. Comunicat francez Noi succese franceze in Champagne și Argonnes Paris. 18 Septembrie 1II ziua fi» 15, trupele noas­tre au mai continuat să câș­tige teren spre înălțimile de la Souchez. Ans capturat în acest purter ÎOO prizonieri, printre care so ■ dr.țî din corpul de gardă care au fost aduși de pe frontul rusesc. In Champi­gne, am făcut progrese noi, mai ales la nord de flussig ®, unde am capturat 300 prizonieri. Dușmanul a îndreptat in centra traașeelor noastre din Argonnes o han­­­sarda­­ră violentă la care am răs­puns energic, dar germanii nu au încercat nici o acțiune de infanterie* R­uptele cu granate n&’au permis a recuceri că­te­va din elementele de prima li­nie, unde dușmanul se mai menținea* Duelul de artilerie a fost Intermitent in pădurea Le Prêtre și In­registers Disn­­fle sau* -------COD--------

Next