Evenimentul, octombrie-decembrie 1915 - ianuarie-februarie 1916 (Anul 23, nr. 188-285)

1916-01-24 / nr. 279

Anul XXTÎI No. 279­5 BANI —o~ fIBO^MEHTE Pe un an . . Lei 20 F.1 jumătate an . „ 10 Pe trei luni. . . In străinătate un an mi&r vechi 30 bani 5 30 t AinM­iKij-wwrÂtWftMiw.ri* ■5 BAN­­A Tî­0 N­C­I 0­R f Scmgsvsz­pJ și R'&tttskm ® In pagina a $-a rîndul 1 leu In pagina a 3-a rîndul 50 b. In pagina a 4-a rîndul 30 h. ~~o— 1 ELE? O ® JSf ®, S3 Organ eu 1 partidului conser­va­tor ===== Medactia si Administrația Iași Piața Unirea ______r—î/«“v—1. UJWm Elementele cui cai«!! pentru jurați de Dr. Leon C. Cosmowici Pare oă văd pe unii și pe alții, strâm­bând din nas, cetind titlul acestui ar­ticol. Și aceștia sunt din tagma acelora care cred că numai lor li este ertat să tălmăcească—bine înțeles după cum le convine—termenii ce-i presu­pun a fi numai juridici, uitând că ’n primul loc, sunt termeni filosofici, deci științifici. Și se­ vor mai înstrâmba, din cauza mentalitatei predominătoare în lu­mea noastră așa zisă cultă, acea a interpretărilor și nu a documentări­lor. Mulțimea—efectul educațiunei—e deprinsă cu interpretarea, adecă să explice, când rolul principal îl are personalitatea, deci interesul și felul de educație intelectuală, factor de o însemnătate fără margini, când e vorba de aflarea unui adevăr. Nu e deprinsă lumea cu documentarea, când întră 'n joc fapte reale dove­dite prin experimentare și nu prin abstracțiuni. Nu să încape discuție, când ai înaintea ta, fapte dovedite, documente. Urmează din adevărurile ce înain­tez, că mulțimea noastră intelectuală, plutind în atmosfera n­evoilor de a interpreta și numai de a interpreta, nu se poate desbăra nici un moment de obiceiul înrădăcinat în ea și ce pute­m dobândi alta de­cât, să fim ju­căria unora și a altora. Și iată de ce, discuțiuni și în­ drumuri statornice, nu mai întâlnim în țară la noi, de o bucată de vreme. Totul se interpretează după bunul plac și le e foarte la îndemână în­­terpretătorilor, căci își croesc în li­niște, fără frică, fără mustrare de conștiință, fără preocupare de nevoile altora, o viață cât se poate mai prielnică. Și cel puțin, dacă în acea croire de trai ușor și plăcut, nu­ s’ar alerga la mijlocul imoral, acel al calomniei! Din nenorocire, din zi­ în zi, proce­dura calomniei să înrădăcinează mai adânc și presa este lăcașul cel mai prielnic pentru izbânda și a calomniei și a calomniatorilor ! Iar când aud și pe unii și pe alții, cu ce ușurință trec peste calomnii, interpretând adesa calomnia, ca fiind numai o insultă, rămân înmărmurit de cinismul lor. Și fiind­că mințile luminate de odinioară s’au gândit la mijloacele de a se înlătura calomnia din viața po­poarelor, și a găsit dânșii, că semenii celui calomniat sunt cei mai îndrept a urgi și pe calomniator, s’a dat ju­raților însărcinarea cuvenită. Din nenorocire—efectul și al educației și a lipsei de o îndrumare apropiată— jurații nu’și dau seama de marelt rol ce au, și molipsiți de mediul în care trăesc, nu găsesc nici chiar cind jură­m pe cinste și conștiință a ju­deca drept“ momentul solemn să si scuture de acea molipseală! Pentru aceste motive—ori­cât de batjocorit voi fi, căci adevărul su­pară pe cei cu musca pe nas—va așterne cele ce urm­ează, relativ și stabilirea elementelor unei calomni și jurații—deci cetățenii—să se da prindă a le cunoaște și a nu va continua cu călcarea juramântulu ce fac. Iată filosofic este ce caracterizare și dă faptului numit calomnie: „actu „prin care să învinuește pe cineva „de o f­ăptuire rea, știind­că nu „este vinovat de așa ceva“. „Calomnia este o mienesmma „fiindcă să afirmă ceia ce să știe c­ă nu este adevărat și un furt, fiind „că pe­ nedrept să știrbește reputați­a cuiva pentru ca cel ce învinueși ,­să profite de starea înjositoare v. care l’a pus". Jurații să se gândească bine la a­ceste fapte demonstrate : calomnie torul este un tâlhar, căci caută s profite. Și când în timpul alegerile după ce ai la îndemână toate mi­loacele de conrupere, de terorizar a cetățenilor alegători, mai alergi , la calomnia adversarului prin pi­­­să și prin afișe—cum s’a întâmplat­­ ultimele alegeri din localitate—ur­mează că n’au scoborât făptuitor, la nivelul unor tâlhari. Y&Jit’i sunt față. Cele ce citez mai sus, n sunt închipuiri, sunt texte. Juridicește „ori­ce arătare sau im­putare a unui fapt care atinge cins­­­tea sau considerația unei persoane „este o defăimare“ deci o desonoare, deci o calomnie. Jurații să iee seama, că juridicește, nu se cere numai de­cât știința ca­lomniatorului că cele ce arată, în­­vinuirele ce aduce cuiva, nu sunt exacte? Nu cere aceasta. E destul că prin presă, prin afișe, ba chiar prin un discurs că învinovățești pe cineva de acte care ating considerația acelei persoane, pentru ca să fi respunză­­tor și taxat de calomniator. Și iarăși să nu se interpreteze— după cum fac mulți—că dacă prin un afiș sau prin presă, învinuești sp. ex. pe un profesor, că persecută la examen pe studenții care nu îm­părtășesc vederile lui, acea imputare nu este o calomnie, ci numai o in­sultă ! Imputarea care am luat-o ca exem­plu și care a fost adusă înaintea cur­­sei cu jurați de m­altă ori, arată un act, o făptuire la profesorul vizat, pe când o Insis&em esta o simplă expresiune de despreț sau de o în­chipuire, fără să cuprindă un fapt determinat. Spui cuiva­­ sunt multe feluri, sp. ex. hoțiile, bețivele, netrebniciile.... iată expresiuni care nu arată o făp­tuire. Dar când spui, persecuți la examene, arăți o făptuire și juridi­cește, nu mai este nevoie de dovadă. Ai învinuit pe cineva de o aseminea făptuire, care atrage desconsiderare, înjosire, ură... ești un calomniator. Iar elementele care ne dovedesc o calomnie, au fost hotărâte astfel de jurisconsulți : „1). Arătarea, sau învinuirea un­ui yfiapt care atinge onoarea și con­siderația unei persoane“. „2). Arătarea persoanei care a făp­­­tuit“. „3). Publicitatea prin presă, «au „­afișe împârțite în public“. „4). Intențiunea de a vătăma per­soana“. Aceste elemente constitutive au exis­tat în calomnia, adusă dăunăzi înain­tea curței cu jurați din Iași și ori cât s’ar alerga la înterpretări, ca­lomnie a fost, calomniatori au fost și după cum își îndeplinesc jurații noștri rolul însemnat ce’l au, ca­lomnia, nu va dispărea, iar­­­ educația va scădea și mai amarnic. Nu’și dau seama înterpretătorii, ce sdrancin aduc învățământului, cu acuzările de natura celei ce arăt mai sus. Nu mai putem întemeia școală, dacă actele noastre prin care vroim a educa, neplăcând cutăru­ i sau cu­­tăru­ i, sunt traduse imediat prin pre­să, ca persecuțiuni. Cel puțin justiția dacă ar interveni în ajutorul moralei| ____________r—,r—I—I______________ d-sin­ Stere și Filipide, la Faculta­tea de litere se observă oare­care simptome, care învederează că ac­tivitatea Universitară este substitu­ită activitatei de politică nemțescă. Faptul pare surprinzător, cu toa­te acestea este perfect adevărat și-l voi­ urmări în­deaproape, pentru ca să nu se creadă, că dacă a­­vangarda lucrează la întuneric, noi nu avem posibilitatea de a fi în curent cu cele ce plănuesc nemții. Avangarda nemților Este constatat că nemții când pun la cale cotropirea unei țări, au ca avangardă de recunoaștere, o a doua armată de spioni, care prin tot soiul de uneltiri pregătesc tere­nul favorabil loviturei ce încearcă. Așa se întâmplă la noi în pre­zent. Avantgarda trimisă de ei o­ parează, ea e formată din nemți și nemțiți. Ceia ce e mai trist, este faptul că luptele de avangardă se dau chiar în incinta Universităței noas­tre, unde nemții operează sub oc­rotirea și încurajarea faimosului Rector C. Stere. Dar dacă aceasta era cunoscut, apoi de abia acum începe să se evidențieze că opera de propagandă nemțescă a pătruns și mai adânc în Universitatea noastră. In adevăr, suntem în drept a de­nunța că grație raporturilor dintre tm & j­u­a § f/yfvffî T1 % sis JL JL z’ii* w* A víBaJ* V 0 ordonanță a administrației co­munale, lipită astăzi­­ în zidurile o­­rașului, anunță că, cu începere da astăzi carnea de vacă se va vin­de cu 90 bani chilogramul, iar­­ carnea de porc cu 1 leu 40 bani chilogramuil. Motivul urcărei prețurilor este că prețul vitelor a crescut în mod simțitor (probabil de când unii pre­fecți i’au trecut prin contrabandă ia amicii noștri unguri,) și prin ur­mare și prețul cărnei trebue să fie sprit. M. S. Regina a scris o nouă piesă simbolică și va juca în scop de binefacere de un grup de 50 de doamne și domnișoare din elita bucureșteană. D. Xenophon Eraca de deputat de Iași, a cerut în ședința de eli a Camerei, să i se comunice mai multe acte pentru a desvolta o in­terpelare asupra gratificațiilor funcționarilor epitropiei Sf. Spi­ridon din Iași. ...A început dihonia între prie­tenii liberali, Articolul 18 aliniatul 1 din regu­lamentul facultăței de drept din Bu­curești, a fost modificat în sensul ca pe viitor, în facultatea de drept să se poată înscrie și absolvenții secții­lor reale, fără a mai da­că în tre­cut examene de diferență pentru lim­ba latină. M. S. Regele a semnat decretul prin care s’a hotărât modificarea de față. Grecia este complect blocată. Nici un vas nu poate intra, sau eși dintr’un port grecesc fără să fie sever con­trolat de vasele aliaților. Golful Corint este de­ asemenea închis. Datorită lipsei de bumbac, sătenii noștri sunt amenințați a rămâne fără țesături. Pânzele de bumbac scum­­pindu-se de asemenea ministerul do­meniilor a hotărît să împartă săte­nilor semințe de in și cânepă, ca din recolta de toamnă, sătenii să poată să-și facă țesături de in și cânepă până la aducerea bumbacului atît de căutat pe toate piețele. Pentru aducerea la îndeplinire a hotărîrii de mai sus ministerul agri­culturei va cumpăra toată sămânța de in și cânepă aflați în țară. Pentru a opri orice speculă minis­terul industriei va fixa în preț maxim pentru vagonul de sămânță de in și cânepă. Serviciul agronomic al casei Cen­trale a băncilor populare, în confe­rințele din Ianuarie, a hotărît să în­ființeze 2 școli de legumificultură, ui­na în comuna Elisabeta Doamna jud. Roman și alta în Râmnicul Vâlcei. Pentru aceasta se ține concurs la 15 Februarie curent la sus arătatele școli iar cererile se vor adresa Casei Centrale, care le va trimite sus nu­mitelor direcțiuni. A­filăm cu plăcere că în ziua de 28 ianuarie, va avea loc căsăto­ria d-rei Lefter fiica d-nei A. C. Cuza ca d. avocat Dimitrie Xe­­nopol. Transmitem felicitările noastre. li­ lCWSBTMU <* Kumtest&ixsa Duminică 24 Ianuarie 1916 ^UuaWPW.WWOt4-iuMiJ ■•MVHK.vmiKirf* ftrtvj w «s*tmtutsut e&ztt mxrtwM' • ► w>w *tn4»WMM/o Doamnele și d-nii Pensionari ai Sta­tului și celorlalte instituții sunt ru­gate a se întruni în ziua de 24 a. c. ora 10 dimineață în Sala Cinemato­grafului Modern din Piața Cuirei spre a se consfătui asupra înființărei So­­cietății. Directorul unei afaceri comercia­le din Iași, se află în Germania pe câmpul de luptă, după ce a fost rănit a fost trimes La ministerul de război din Berlin unde se ocupă cu mișcările din România, primind numeroase scrisori și jurnale din localitate. Din Paris ne vine trista știre a morței în urma unei congestii pulmo­nare a lui Francis Charmes, Directo­rul de la Revue, des deu­x Mondes, membru al Academiei Franceze, Se­nator. El moare în viiată de 68 ani, încă din anul 1893 până azi el redacta buletinul politic al revistei. Luni se întrunește consiliul central al băncilor populare. Băncile populare vor încărca săp­tămâna ce vine, o nouă sumă de 1600 vagoane, timp de 4 zile, vor eși prin punctele de frontieră, afară de Bur­­dujeni,­restul de 100 va eri cu șle­purile prin Brăila. 24 Ianuarie Tedeumul de la Mitropolie or­ganizat de Liga Culturală. Duminică 24 Ianuarie fiind ani­versarea Unirii Principatelor, va avea loc la ora 10 jum. un Tedeum în ca­tedrala Sf. Mitropolii, săvîrșit de că­tre P. S. La Areh­iereul Anthim, în­soțit de clerul catedralei, după care va urma un parastas pentru reposații înfăptuitori ai Uuriei. Cetățenii lașului sunt rugați a lua parte la această pioasă solemnitate în număr cât mai mare. Conferință importantă In Aula Universității, sub auspiciile Societăței „Unirea Educatoarelor Ro­mâne“ Marți, 20 Januar­iva 5 juni. PRECIS. D. prof. dr. G. Creangă, de la Universitatea din București, va vorbi despre: „ Pericolul unui faliment f­inanciar al Statelor Europene“ Subiectul fiind de mare interes ac­tual și valoarea ca economist a d-lui dr. Creangă recunoscută, ori­cine do­rește să-l asculte, să se grăbească a-și asigura un loc. Biletele se găsesc de vânzare la Membrele U. F. R., precum și la A­­genția Maximovich Prețul biletelor: jos 1 leu, sus 50 bani. Mirași și «udații «taților Sub titlul: Mult zgomot pentru puțin lucru, oficiosul L’Indepen­dence Roumaine publică articolul de mai jos, adresat ziarului Ziua și celorlalte foi nemțești cari cereau deunăzi Germaniei să caute pricină României. O parte a presei noastre comen­tează fragmente de articole apărute în unul din cele câteva state care susțin numai interesele străine — la ocazie contra intereselor românești— deși sunt redactate în limba română. Unii au vrut să vadă în declara­țiile ridicole ale organului străin în limba romînă amenințări ascunse ve­nite de peste frontieră. Intru­cît ne privește, ori ce ar a­­firma, ori ce ar putea să publice a­­ceste organe descalificate, reptile cari sueră cât mai tare cu putință și cari aruncă veninul lor cu orice prilej, la speranța unei sporiri de subsidii spre a susține muribunda lor exis­tență, noi ignorăm și vroim să igno­răm ceia fie spun. Elucubrațiile născute în spiritul pervertit al acelora cari le redactea­ză, al acelor oameni cari și-au vân­dut conștiința și ar fi gata să-și vân­dă patria dacă aceasta ar­e, în pu­terea lor, nu pot de­cât să fie res­pinse fără cercetare, zvârlite cu pi­ciorul, cu despreț. Demnitatea noastră se opune ca noi să luăm măcar cunoștință de cuprin­sul un­ei foi care susține în mod­ no­toriu interesele străine, O sută de milioane proectile într-o zonă Fabricaț a munițiilor a luat, în Sta­tele beligerante, niște proporții for­midabile. Să dăm câte­va cifre In Franța se fabrică zilnic 190 mii proectile pentru tunul de 75 mm. și 90 mii proectile pentru tunurile de calibru mare, adică se fabrică în to­tal pe fiecare zi 280 mii proectile. Anglia care, la începutul războiu­lui, nu putea da nici 10 mii proec­tile pe lună, acum fabrică zilnic 200 mii. Dar aliații mai au în­ serviciul lor fabricele din America de Nord care alimentează stocul munițiilor anglo­­franceze cu o producție zilnică de 150 mii proectile. Rusia produce zilnic 150 mii pro­­eetile, din care 120 se fabrică în im­periu și 30 mii în Japonia. Paralel cu această extraordinară producție a munițiilor, se urmărește în Anglia și în Franța și fabricarea intensivă a tunurilor. Numai în Franța s­e construesc pe fiecare zi între 30—40 tunuri, adică circa 1000 tunuri pe lună, ceia ce în­semnează că, în câteva luni, Franța va putea avea reînoit, pe frontul de luptă, întregul său material de arti­lerie. Fabricele austro-germane nu dau actualmente mai mult de 300 mii pro­ectile pe zi. Față cu cele 780 mii proectile ale aliaților, producția nemților este dar cu peste 60 la sută mai m­ică. Aceste cifre ne pot da o idea de ca va fi ofensiva aliaților pe frontul oc­cidental. Se crede că această ofensivă va în­cepe în luna Martie și va întrece în înverșunare tot ce mintea omenească și-a putut închipui. Luptele din Champagne, din Sep­tembrie trecut, ne pot da o slabă in­dicație. Atunci pozițiile germane au fost bombardate, în continuu, pe un front de­ 25 km. lungime și 4 km. a­­dâncime, timp de 72 ceasuri, asvîr­­lindu-se peste trei milioane proectile. La sfârșitul lui Martie franco-en­­glezii vor putea bombarda cu enor­­m­o­e loi’ muniții și cu noul material de­­ artilerie întreg frontul german timp de o lună de zile și vor putea asvâr’li în cursul acestei neînchipuite bombardări peste una sută milioane proectile !... Este fantastic. Dar este și irezisti­bil. Nu este forță care să poatâ re­zista unnui așa de formidabil atac de artilerie. Dar deja am spus prea multe. Să aște­ptăm­­ evenimentele. ------------■<——- ----------­ SPECTACOLE Domnișoara FRANCESCA BERTINI creatoarea rolului de acasă, din ce­lebra dramă: NELLY LA GIGOLETTE reapare pe ecranul de la CINEMA­­MODERN, astăzi, atât la matineul de la ora 5 cât și seara la 9 jumătate. Piesa aceasta, este una din cele mai tari din vastul ei repertoriu și des­fășoară, în 7 acte mari, viața de ta­verne, decăderea, amorul, suferințele, ura­ și răsbunarea unei tinere femei perdută. D-rei BERTINI au o nevoe să i se facă o reclamă specială, ea fiind bine cunoscută publicului ieșen, și apreciată ca cea mai talentată ar­tistă din câte apar pe pânzele. Cine­matografelor,, de pe întregul glob. Programul e complectat cu o vedere și o comedie. Sâmbătă 2 matineu«. Duminecă și Luni, noul program cu­prinde între altele și marea tragedie NERA SAU NOBIL ȘI BURGEZ. Sala Sidoll. Cinema „Farché- Freres“.— în astă seară Sâmbătă 28 Ianuarie, are loc mare reprezentație cu program nou. De remarcat: Dama cu Camelii (La Dame aux Camélias), dramă sentimentală în 6 mari acte. Fidelă redare după celebra scriere a lui Alex. Dumas fiul. In rolul Margaretei Gauthier apare d-ra Francesca Bertini.

Next