Evenimentul, octombrie-decembrie 1915 - ianuarie-februarie 1916 (Anul 23, nr. 188-285)
1916-01-24 / nr. 279
Anul XXTÎI No. 2795 BANI —o~ fIBO^MEHTE Pe un an . . Lei 20 F.1 jumătate an . „ 10 Pe trei luni. . . In străinătate un an mi&r vechi 30 bani 5 30 t AinMiKij-wwrÂtWftMiw.ri* ■5 BANA Tî0 NCI 0R f ScmgsvszpJ și R'&tttskm ® In pagina a $-a rîndul 1 leu In pagina a 3-a rîndul 50 b. In pagina a 4-a rîndul 30 h. ~~o— 1 ELE? O ® JSf ®, S3 Organ eu 1 partidului conservator ===== Medactia si Administrația Iași Piața Unirea ______r—î/«“v—1. UJWm Elementele cui cai«!! pentru jurați de Dr. Leon C. Cosmowici Pare oă văd pe unii și pe alții, strâmbând din nas, cetind titlul acestui articol. Și aceștia sunt din tagma acelora care cred că numai lor li este ertat să tălmăcească—bine înțeles după cum le convine—termenii ce-i presupun a fi numai juridici, uitând că ’n primul loc, sunt termeni filosofici, deci științifici. Și se vor mai înstrâmba, din cauza mentalitatei predominătoare în lumea noastră așa zisă cultă, acea a interpretărilor și nu a documentărilor. Mulțimea—efectul educațiunei—e deprinsă cu interpretarea, adecă să explice, când rolul principal îl are personalitatea, deci interesul și felul de educație intelectuală, factor de o însemnătate fără margini, când e vorba de aflarea unui adevăr. Nu e deprinsă lumea cu documentarea, când întră 'n joc fapte reale dovedite prin experimentare și nu prin abstracțiuni. Nu să încape discuție, când ai înaintea ta, fapte dovedite, documente. Urmează din adevărurile ce înaintez, că mulțimea noastră intelectuală, plutind în atmosfera nevoilor de a interpreta și numai de a interpreta, nu se poate desbăra nici un moment de obiceiul înrădăcinat în ea și ce putem dobândi alta decât, să fim jucăria unora și a altora. Și iată de ce, discuțiuni și în drumuri statornice, nu mai întâlnim în țară la noi, de o bucată de vreme. Totul se interpretează după bunul plac și le e foarte la îndemână înterpretătorilor, căci își croesc în liniște, fără frică, fără mustrare de conștiință, fără preocupare de nevoile altora, o viață cât se poate mai prielnică. Și cel puțin, dacă în acea croire de trai ușor și plăcut, nu s’ar alerga la mijlocul imoral, acel al calomniei! Din nenorocire, din zi în zi, procedura calomniei să înrădăcinează mai adânc și presa este lăcașul cel mai prielnic pentru izbânda și a calomniei și a calomniatorilor ! Iar când aud și pe unii și pe alții, cu ce ușurință trec peste calomnii, interpretând adesa calomnia, ca fiind numai o insultă, rămân înmărmurit de cinismul lor. Și fiindcă mințile luminate de odinioară s’au gândit la mijloacele de a se înlătura calomnia din viața popoarelor, și a găsit dânșii, că semenii celui calomniat sunt cei mai îndrept a urgi și pe calomniator, s’a dat juraților însărcinarea cuvenită. Din nenorocire—efectul și al educației și a lipsei de o îndrumare apropiată— jurații nu’și dau seama de marelt rol ce au, și molipsiți de mediul în care trăesc, nu găsesc nici chiar cind jurăm pe cinste și conștiință a judeca drept“ momentul solemn să si scuture de acea molipseală! Pentru aceste motive—oricât de batjocorit voi fi, căci adevărul supară pe cei cu musca pe nas—va așterne cele ce urmează, relativ și stabilirea elementelor unei calomni și jurații—deci cetățenii—să se da prindă a le cunoaște și a nu va continua cu călcarea juramântulu ce fac. Iată filosofic este ce caracterizare și dă faptului numit calomnie: „actu „prin care să învinuește pe cineva „de o făptuire rea, știindcă nu „este vinovat de așa ceva“. „Calomnia este o mienesmma „fiindcă să afirmă ceia ce să știe că nu este adevărat și un furt, fiind „că pe nedrept să știrbește reputația cuiva pentru ca cel ce învinueși ,să profite de starea înjositoare v. care l’a pus". Jurații să se gândească bine la aceste fapte demonstrate : calomnie torul este un tâlhar, căci caută s profite. Și când în timpul alegerile după ce ai la îndemână toate miloacele de conrupere, de terorizar a cetățenilor alegători, mai alergi , la calomnia adversarului prin pisă și prin afișe—cum s’a întâmplat ultimele alegeri din localitate—urmează că n’au scoborât făptuitor, la nivelul unor tâlhari. Y&Jit’i sunt față. Cele ce citez mai sus, n sunt închipuiri, sunt texte. Juridicește „orice arătare sau imputare a unui fapt care atinge cinstea sau considerația unei persoane „este o defăimare“ deci o desonoare, deci o calomnie. Jurații să iee seama, că juridicește, nu se cere numai decât știința calomniatorului că cele ce arată, învinuirele ce aduce cuiva, nu sunt exacte? Nu cere aceasta. E destul că prin presă, prin afișe, ba chiar prin un discurs că învinovățești pe cineva de acte care ating considerația acelei persoane, pentru ca să fi respunzător și taxat de calomniator. Și iarăși să nu se interpreteze— după cum fac mulți—că dacă prin un afiș sau prin presă, învinuești sp. ex. pe un profesor, că persecută la examen pe studenții care nu împărtășesc vederile lui, acea imputare nu este o calomnie, ci numai o insultă ! Imputarea care am luat-o ca exemplu și care a fost adusă înaintea cursei cu jurați de maltă ori, arată un act, o făptuire la profesorul vizat, pe când o Insis&em esta o simplă expresiune de despreț sau de o închipuire, fără să cuprindă un fapt determinat. Spui cuiva sunt multe feluri, sp. ex. hoțiile, bețivele, netrebniciile.... iată expresiuni care nu arată o făptuire. Dar când spui, persecuți la examene, arăți o făptuire și juridicește, nu mai este nevoie de dovadă. Ai învinuit pe cineva de o aseminea făptuire, care atrage desconsiderare, înjosire, ură... ești un calomniator. Iar elementele care ne dovedesc o calomnie, au fost hotărâte astfel de jurisconsulți : „1). Arătarea, sau învinuirea unui yfiapt care atinge onoarea și considerația unei persoane“. „2). Arătarea persoanei care a făptuit“. „3). Publicitatea prin presă, «au „afișe împârțite în public“. „4). Intențiunea de a vătăma persoana“. Aceste elemente constitutive au existat în calomnia, adusă dăunăzi înaintea curței cu jurați din Iași și ori cât s’ar alerga la înterpretări, calomnie a fost, calomniatori au fost și după cum își îndeplinesc jurații noștri rolul însemnat ce’l au, calomnia, nu va dispărea, iar educația va scădea și mai amarnic. Nu’și dau seama înterpretătorii, ce sdrancin aduc învățământului, cu acuzările de natura celei ce arăt mai sus. Nu mai putem întemeia școală, dacă actele noastre prin care vroim a educa, neplăcând cutăru i sau cutăru i, sunt traduse imediat prin presă, ca persecuțiuni. Cel puțin justiția dacă ar interveni în ajutorul moralei| ____________r—,r—I—I______________ d-sin Stere și Filipide, la Facultatea de litere se observă oarecare simptome, care învederează că activitatea Universitară este substituită activitatei de politică nemțescă. Faptul pare surprinzător, cu toate acestea este perfect adevărat și-l voi urmări îndeaproape, pentru ca să nu se creadă, că dacă avangarda lucrează la întuneric, noi nu avem posibilitatea de a fi în curent cu cele ce plănuesc nemții. Avangarda nemților Este constatat că nemții când pun la cale cotropirea unei țări, au ca avangardă de recunoaștere, o a doua armată de spioni, care prin tot soiul de uneltiri pregătesc terenul favorabil loviturei ce încearcă. Așa se întâmplă la noi în prezent. Avantgarda trimisă de ei o parează, ea e formată din nemți și nemțiți. Ceia ce e mai trist, este faptul că luptele de avangardă se dau chiar în incinta Universităței noastre, unde nemții operează sub ocrotirea și încurajarea faimosului Rector C. Stere. Dar dacă aceasta era cunoscut, apoi de abia acum începe să se evidențieze că opera de propagandă nemțescă a pătruns și mai adânc în Universitatea noastră. In adevăr, suntem în drept a denunța că grație raporturilor dintre tm & jua § f/yfvffî T1 % sis JL JL z’ii* w* A víBaJ* V 0 ordonanță a administrației comunale, lipită astăzi în zidurile orașului, anunță că, cu începere da astăzi carnea de vacă se va vinde cu 90 bani chilogramul, iar carnea de porc cu 1 leu 40 bani chilogramuil. Motivul urcărei prețurilor este că prețul vitelor a crescut în mod simțitor (probabil de când unii prefecți i’au trecut prin contrabandă ia amicii noștri unguri,) și prin urmare și prețul cărnei trebue să fie sprit. M. S. Regina a scris o nouă piesă simbolică și va juca în scop de binefacere de un grup de 50 de doamne și domnișoare din elita bucureșteană. D. Xenophon Eraca de deputat de Iași, a cerut în ședința de eli a Camerei, să i se comunice mai multe acte pentru a desvolta o interpelare asupra gratificațiilor funcționarilor epitropiei Sf. Spiridon din Iași. ...A început dihonia între prietenii liberali, Articolul 18 aliniatul 1 din regulamentul facultăței de drept din București, a fost modificat în sensul ca pe viitor, în facultatea de drept să se poată înscrie și absolvenții secțiilor reale, fără a mai dacă în trecut examene de diferență pentru limba latină. M. S. Regele a semnat decretul prin care s’a hotărât modificarea de față. Grecia este complect blocată. Nici un vas nu poate intra, sau eși dintr’un port grecesc fără să fie sever controlat de vasele aliaților. Golful Corint este de asemenea închis. Datorită lipsei de bumbac, sătenii noștri sunt amenințați a rămâne fără țesături. Pânzele de bumbac scumpindu-se de asemenea ministerul domeniilor a hotărît să împartă sătenilor semințe de in și cânepă, ca din recolta de toamnă, sătenii să poată să-și facă țesături de in și cânepă până la aducerea bumbacului atît de căutat pe toate piețele. Pentru aducerea la îndeplinire a hotărîrii de mai sus ministerul agriculturei va cumpăra toată sămânța de in și cânepă aflați în țară. Pentru a opri orice speculă ministerul industriei va fixa în preț maxim pentru vagonul de sămânță de in și cânepă. Serviciul agronomic al casei Centrale a băncilor populare, în conferințele din Ianuarie, a hotărît să înființeze 2 școli de legumificultură, uina în comuna Elisabeta Doamna jud. Roman și alta în Râmnicul Vâlcei. Pentru aceasta se ține concurs la 15 Februarie curent la sus arătatele școli iar cererile se vor adresa Casei Centrale, care le va trimite sus numitelor direcțiuni. Afilăm cu plăcere că în ziua de 28 ianuarie, va avea loc căsătoria d-rei Lefter fiica d-nei A. C. Cuza ca d. avocat Dimitrie Xenopol. Transmitem felicitările noastre. li lCWSBTMU <* Kumtest&ixsa Duminică 24 Ianuarie 1916 ^UuaWPW.WWOt4-iuMiJ ■•MVHK.vmiKirf* ftrtvj w «s*tmtutsut e&ztt mxrtwM' • ► w>w *tn4»WMM/o Doamnele și d-nii Pensionari ai Statului și celorlalte instituții sunt rugate a se întruni în ziua de 24 a. c. ora 10 dimineață în Sala Cinematografului Modern din Piața Cuirei spre a se consfătui asupra înființărei Societății. Directorul unei afaceri comerciale din Iași, se află în Germania pe câmpul de luptă, după ce a fost rănit a fost trimes La ministerul de război din Berlin unde se ocupă cu mișcările din România, primind numeroase scrisori și jurnale din localitate. Din Paris ne vine trista știre a morței în urma unei congestii pulmonare a lui Francis Charmes, Directorul de la Revue, des deux Mondes, membru al Academiei Franceze, Senator. El moare în viiată de 68 ani, încă din anul 1893 până azi el redacta buletinul politic al revistei. Luni se întrunește consiliul central al băncilor populare. Băncile populare vor încărca săptămâna ce vine, o nouă sumă de 1600 vagoane, timp de 4 zile, vor eși prin punctele de frontieră, afară de Burdujeni,restul de 100 va eri cu șlepurile prin Brăila. 24 Ianuarie Tedeumul de la Mitropolie organizat de Liga Culturală. Duminică 24 Ianuarie fiind aniversarea Unirii Principatelor, va avea loc la ora 10 jum. un Tedeum în catedrala Sf. Mitropolii, săvîrșit de către P. S. La Arehiereul Anthim, însoțit de clerul catedralei, după care va urma un parastas pentru reposații înfăptuitori ai Uuriei. Cetățenii lașului sunt rugați a lua parte la această pioasă solemnitate în număr cât mai mare. Conferință importantă In Aula Universității, sub auspiciile Societăței „Unirea Educatoarelor Române“ Marți, 20 Januariva 5 juni. PRECIS. D. prof. dr. G. Creangă, de la Universitatea din București, va vorbi despre: „ Pericolul unui faliment financiar al Statelor Europene“ Subiectul fiind de mare interes actual și valoarea ca economist a d-lui dr. Creangă recunoscută, oricine dorește să-l asculte, să se grăbească a-și asigura un loc. Biletele se găsesc de vânzare la Membrele U. F. R., precum și la Agenția Maximovich Prețul biletelor: jos 1 leu, sus 50 bani. Mirași și «udații «taților Sub titlul: Mult zgomot pentru puțin lucru, oficiosul L’Independence Roumaine publică articolul de mai jos, adresat ziarului Ziua și celorlalte foi nemțești cari cereau deunăzi Germaniei să caute pricină României. O parte a presei noastre comentează fragmente de articole apărute în unul din cele câteva state care susțin numai interesele străine — la ocazie contra intereselor românești— deși sunt redactate în limba română. Unii au vrut să vadă în declarațiile ridicole ale organului străin în limba romînă amenințări ascunse venite de peste frontieră. Intrucît ne privește, ori ce ar afirma, ori ce ar putea să publice aceste organe descalificate, reptile cari sueră cât mai tare cu putință și cari aruncă veninul lor cu orice prilej, la speranța unei sporiri de subsidii spre a susține muribunda lor existență, noi ignorăm și vroim să ignorăm ceia fie spun. Elucubrațiile născute în spiritul pervertit al acelora cari le redactează, al acelor oameni cari și-au vândut conștiința și ar fi gata să-și vândă patria dacă aceasta are, în puterea lor, nu pot decât să fie respinse fără cercetare, zvârlite cu piciorul, cu despreț. Demnitatea noastră se opune ca noi să luăm măcar cunoștință de cuprinsul unei foi care susține în mod notoriu interesele străine, O sută de milioane proectile într-o zonă Fabricaț a munițiilor a luat, în Statele beligerante, niște proporții formidabile. Să dăm câteva cifre In Franța se fabrică zilnic 190 mii proectile pentru tunul de 75 mm. și 90 mii proectile pentru tunurile de calibru mare, adică se fabrică în total pe fiecare zi 280 mii proectile. Anglia care, la începutul războiului, nu putea da nici 10 mii proectile pe lună, acum fabrică zilnic 200 mii. Dar aliații mai au în serviciul lor fabricele din America de Nord care alimentează stocul munițiilor anglofranceze cu o producție zilnică de 150 mii proectile. Rusia produce zilnic 150 mii proeetile, din care 120 se fabrică în imperiu și 30 mii în Japonia. Paralel cu această extraordinară producție a munițiilor, se urmărește în Anglia și în Franța și fabricarea intensivă a tunurilor. Numai în Franța se construesc pe fiecare zi între 30—40 tunuri, adică circa 1000 tunuri pe lună, ceia ce însemnează că, în câteva luni, Franța va putea avea reînoit, pe frontul de luptă, întregul său material de artilerie. Fabricele austro-germane nu dau actualmente mai mult de 300 mii proectile pe zi. Față cu cele 780 mii proectile ale aliaților, producția nemților este dar cu peste 60 la sută mai mică. Aceste cifre ne pot da o idea de ca va fi ofensiva aliaților pe frontul occidental. Se crede că această ofensivă va începe în luna Martie și va întrece în înverșunare tot ce mintea omenească și-a putut închipui. Luptele din Champagne, din Septembrie trecut, ne pot da o slabă indicație. Atunci pozițiile germane au fost bombardate, în continuu, pe un front de 25 km. lungime și 4 km. adâncime, timp de 72 ceasuri, asvîrlindu-se peste trei milioane proectile. La sfârșitul lui Martie franco-englezii vor putea bombarda cu enormoe loi’ muniții și cu noul material de artilerie întreg frontul german timp de o lună de zile și vor putea asvâr’li în cursul acestei neînchipuite bombardări peste una sută milioane proectile !... Este fantastic. Dar este și irezistibil. Nu este forță care să poatâ rezista unnui așa de formidabil atac de artilerie. Dar deja am spus prea multe. Să așteptăm evenimentele. ------------■<——- ---------- SPECTACOLE Domnișoara FRANCESCA BERTINI creatoarea rolului de acasă, din celebra dramă: NELLY LA GIGOLETTE reapare pe ecranul de la CINEMAMODERN, astăzi, atât la matineul de la ora 5 cât și seara la 9 jumătate. Piesa aceasta, este una din cele mai tari din vastul ei repertoriu și desfășoară, în 7 acte mari, viața de taverne, decăderea, amorul, suferințele, ura și răsbunarea unei tinere femei perdută. D-rei BERTINI au o nevoe să i se facă o reclamă specială, ea fiind bine cunoscută publicului ieșen, și apreciată ca cea mai talentată artistă din câte apar pe pânzele. Cinematografelor,, de pe întregul glob. Programul e complectat cu o vedere și o comedie. Sâmbătă 2 matineu«. Duminecă și Luni, noul program cuprinde între altele și marea tragedie NERA SAU NOBIL ȘI BURGEZ. Sala Sidoll. Cinema „Farché- Freres“.— în astă seară Sâmbătă 28 Ianuarie, are loc mare reprezentație cu program nou. De remarcat: Dama cu Camelii (La Dame aux Camélias), dramă sentimentală în 6 mari acte. Fidelă redare după celebra scriere a lui Alex. Dumas fiul. In rolul Margaretei Gauthier apare d-ra Francesca Bertini.