Evenimentul, aprilie-iunie 1916 (Anul 24, nr. 49-116)
1916-06-11 / nr. 102
Anii XXIV No. 1025 BANI ABONAMENTE Pe un an . . 20 Pe jumătate an ,10 Pe trei luni... ,5 la striliuAtate un an , 30 Un număr vechi 30 bani Organ, si pa-Redacția xticLalijLi comspiTator și Administrația Iași_Piața Unirea Victoria Quadruple"! Cuvântarea d-lui Barbu Devrancea D. Barbu Delavrancea, a ținut următorul strălucit discurs, la clubul conservator din Capitală, în seara zilei de Mercuri S Iunie: De aproape 2 ani, lumea trece prin cea mai mare vijejie, și prin cele mai extraordinare jertfe de vieți omenești. Contra imperiilor centrale s’au unit atâtea state. Numai noi stăm lihniți, noi și Spania (aplauze). Nu noi am provocat acest conflict. Nu noi am dus la moarte femei, copii și bătrâni. Nu noi am dorit măcelul. S’au dorit Germania și Austria. Germania s’a preparat pe ascuns în 44 ani în acest scop făcând totdeauna pe sincera apărătoare a păcei. Cunoașteți cum a declarat Germania războiul. A așteptat vacanța, plecarea Prezidentului Franței spre Petrograd. Și atunci, a găsit prilejul atentatului de la Sarajevo. (Aplause frenetice). In plină vacanță, Austria inspirată desigur de Germania, a trimes acea notă jignitoare la Belgrad, notă pe care un popor demnea sârbii... (aplauze furtunoasă). Voci. (Trăiască Serbia). Germania au răspândit la noi mii de broșuri, în cari dădeau vina războiului pe alții. Se tipărea broșurile acelea în Berlin, și nu știu dacă nu a colaborat la ele și ministrul nostru de acolo. (Rușine). Vinovată de această crimă ea încearcă zadarnic să o arunce altora. Au susținut o vreme că „Forța e dreptul“ și azi încearcă să ne momească, pe greci, pe noi și celelalte țări neutre. Dar noi, rasă latină, nu putem concepe nimic decât prin noțiunea de dreptate. Și ca să răspundem de partea cui e dreptatea, trebue să spunem aci că cel care a dezlănțuit războiul acela nu poate avea dreptate (aplauze furtunoase). Și simțul de adevăr și de dreptate (aplauze, ovații, voci: Trăească Franța) Ca și intr’o ceartă sângeroasă dintre doi, noi nu putem fi decât de partea celui care a fost provocat. Germania nu are forța morală. Forța morală e de partea cealaltă, și colo trebue să fim și noi (aplauze frenetice). Dar pe noi ne duce lângă Franța, Italia, Portugalia, față de orice popor latin sufletul nostru (aplauze). Gândim la fel cu popoarele latine. Instinctul nostru ne-a păstrat limba și cugetarea noastră. Și înțelegem și ne înțeleg. Și când această năpustire a Germaniei s’a făcut contra Franței și Belgiei, am înțeles că disprețul și ura Berlinului contra Parisului e invidia, invidia ce nu il ajunge, invidia că nu îl întrece (aplauze furtunoase). Din aceste legături instinctive trebue să ne arătez că luceafărul latin e în pericol (aplauze). Și am spus-o d-lui Marghiloman, de la început, că prefer să fiu zdobit, dar lângă Franța (aplauze, ovațiuni). Dreptul și instinctul nostru național, ne arată prin urmare că trebue să luptăm lângă Quadruplă (aplauze frenetice). Dar și un motiv practic, ne face să fim alături de Quadrupla. (Aplauze). Ni se spune că Turcia și apoi Austria vor fi împărțite. De 44 de ori s’au ridicat românii din Ungaria, ca să-și păstreze limba și neamul. Retrăiți veacurile de mai înainte. Cereți ca visul nostru să se împlinească odată (aplauze furtunoase). Azi Ardealul e gol de feciori, văduvit de floarea lui. Ardealul care se vartă și cere scăparea lumii. Am citit scrisorile văduvelor, cari ne întrebau „când veniți“ ? Românii puși în primele rânduri. Ce scapă de la dușman e împușcat în spate de unguri. Trebue să fim alături de Quadrupla înțelegere, pentru mărirea României, pentru salvarea neamului (aplauze furtunoase și prelungite). Iată ce ne face să iubim întăi pe Franța, pe Italia, pe Anglia, imperiul Rusiei. (Aplauze prelungite). Contele Tisza a provocat războiul. Nota către Serbia de el a fost redactată. El s’a înțeles cu Germania și războiul a început în numele culturei germane. Voci: Jos! Nu. Cultura germană este. Dar civilizația, iată ce nu e în Germania : civilizația. Sufletul nemțesc nu s’a schimbat deloc. Un țăran al nostru e mai civilizat decât cel mai cult german. Când germanul cult spune că Forța crează dreptul,—concluzia aceasta e sălbatică. E mai civilizat săteanul nostru ca acel savant german Oswalt, care spunea că împăratul Germaniei întruchipează ideile geniului omenesc !“ (ilaritate). Nu putem fi de partea acestora. Nu putem fi decât lângă statele înțelegerei și inzbânzile lor să ne bucure și să ne îmbărbăteze. Nu pericolul slav ne amenință pe noi. Alți oameni, ceva mai deștepți ca principele Sterberg, vor ști ei să rezolve chestia Dardanelelor și a Constantinopolului. Pe noi ne amenință altceva : frica și nehotărârea. Să ne bucurăm de izbânzile împătritei înțelegeri. Să strigăm: Ttrăiască armatei victorioase ale Țarului. Aplauze furtunoase). -oooooo ■ Informații O telegramă circulară transmisă eri. a Ministerului de instrucțiune publică către direcțiile școlilor secundare din țară, hotărăște ca să fie declarați promovați acei dintre elevi, care vor avea perimestrul al patrulea chiar nota 4 la un obiect. Se știe că pănă acum, elevul care de și la celelalte trei bimestre ar fi avut note mari iar pe ultimul bimestru nota 4, era declarat corigent. Comisiunea compusă din d-nii dr. Sion, directorul general al serviciului sanitar și farmaciștii Konya și Belibașa, a comunicat comisiunei de import că medicamentele și produsele farmaceutice cumpărate în Germania pentru o sumă ce trecu de 3 milioane lei, și reprezentînd o capacitate de 20 vagoane, vor începe să sosească în țară din primele zile ale săptămînei viitoare. Comisiunea care a plecat în Germania pentru a cumpăra diferite materiale pentru căile ferate, a obținut deasemenea rezultate satisfăcătoare. D. Gh. Vîlsan a fost numit profesor agregat la catedra de geografie de la facultatea de științe din Iași. M. S. Regele a aprobat proectul de regulament pentru biblioteca centrală alipită Universității din Iași. D. Locotenenit D. Gall din Reg. 25 Infanterie Vaslui, licențiat în drept și unul dintre cei mai valoroși ofițeri, a fost mutat în Ministerul de Război, Direcția școalelor militare. Foarte multe persoane, plecate în viligiatură la M-rile Agapia, Varatec și Neamț, au fost nevoite să se reîntoarcă în orașele respective, din cauză că n’au avut ce mânca, fiind lipsă totală de alimente prin acele părți. Vănduții nemților din țară — în care întră firește și cei din orașul nostru — au trecut și trec prin clipe foarte proaste: ofensiva rusă, succesele rusești strălucite, nu’i lasă nici să doarmă, în sfârșit e o plăcere să te întâlnești astăzi cu acești oameni, să’i vezi în ce stare sunt bieții de ei. Totalul refugiaților din Bucovina depășește 15.000 de oameni. Marea majoritate sunt evrei. Guvernul a înștiințat autoritățile austriace ca să facă pregătiri pentru primirea în Austria a acestor refugiați, căci în caz contrariu ei va fi retrimiși în Bucovina. Printre refugiați sunt și câțiva români. Acestora li s’a pus în vedere că sunt liberi, dacă vor să rămână în țară. Deocamdată toți refugiații sunt internați în localul abatorului Burdujeni. Mai multe vagoane cu făină și grîu s’au trimis pentru hrana lor. In zilele de 11 și 12 Iunie, este deschisă expoziția de desemn și lucru de mână a elevelor Institutului ortodox. Examenele de piano și vioară au loc Sâmbătă 11 Iunie p. m. Corespondentul din Londra al lui „Berlingske Tidente“ vestește că criticul militar al lui „Times“ anunță că aliații vor începe acum simultan ofensiva și pe frontul asiatic. „Nu va trece mult timp și întregul orizont va fi în flăcări,—scrie criticul militar al lui „Times“—ori încotro privești, nu se va vedea decât foc“. Generali nu rezervă menținuți Generalii de divizie în rezervă. Cica, Tătărăscu, din infanterie, Gigurtu, Zossima, din cavalerie, Robescu, Stoica din artilerie, generalii de brigadă Spiroiu, Marcu, Lazarescu, din infanterie, Costescu, Șaguna, Zătranu, din cavalerie, Boteanu, din artilerie, Mihăiță, din intendență, cari urmau a fi trecuți în pozițiune de retragere pentru limită de vârstă, se vor menține încă un an. Aceiași măsură s’a aplicat pentru un număr de coloneii și maiori. Anul trecut, când lâna se vindea cu 4,50 lei kilogramul, postavul țărănesc costa pe piață 10—12 lei metrul. Acum, când prețul lânei a fost redus la 3 lei, postavul se vinde cu 20—30 lei metrul. Comisiunea de import, constată că fabricele de orez din țară au început să fabrice arpacaș care constitue un aliment prețios populațiunei și care ar putea să înlocuiască orezul, al cărui cost au atins prețuri considerabile, au impus fabricelor care a cerut autorizația de export ca o treime din producțiunea lor să o vândă în țară și să nu exporte decât restul de două treimi, fixându-le ca pentru consumațiunea internă să vândă ligf. de arpacaș pentru armată și spitale cu 50 bani, iar pentru public cu 60 bani. Comisia centrală de export a autorizat un nou export de cașcaval, în schimbul unui export de cafea. Autorizația nu specifică dacă acest cașcaval va fi proaspăt ori sărat; transportul va eși din țară prin Predeal. Exa 1 9 Iunie a. c., în aula facultăței de medicină, d. Dumitru H. Hulban și a susținut teza sa de doctor în medicină și chirurgie. Subiectul tezei a fost: Studii asupra Vaccinațiunei Antigonococice. Juriul a fost compus din d-nii profesori din: Mezincescu, Demetriade, Negel, Manicatide, Slătineanu și Lalu. Candidatul a fost viu felicitat. Constatându-se că mulți vizitatori ai Băilor Slănic-Moldova prezintă numai bilete de identitate fără a face și dovada că sunt supuși români și cum prin ordinele Ministeriale numai supușii români pot vizita această stațiune, aflată în zona militară, se pune în vedere tuturor celor cari doresc a merge la Slănic sau T.Ocna, ca pe lângă biletul de identitate care trebue neapărat să conțte semnalmentele purtătorilor, ei trebue să facă și dovada că sunt supuși români, fără de care autoritățile militare nu pot îngădui trecerea în localitățile sus arătate. Sâmbătă 11 Iunie 1916 ä BANIA nUNCIURI t*&rtul 9 t Amdlamm In pagina a 2-a rîndul I k. In pagina a 3-a rindul 50 h. In pagina a 4-a rîndul 30 b. — o— TELEFON No. 305 Furt de bani D-na Ghizela Fichman din strada Arhxxeană No. 10, reclamând siguranței că dintr’un saltar prin forțare i s’a furat suma de 1000 lei, făcându-se cercetări s’a stabilit că autorul este bucovineanul Gavril Cimpoieșul servitor fost în serviciul d-sale și pe care’l coxxcediase cu 3 săptămâni în urmă. Find arestat, s’a găsit asupra lui suma de 880 lei, iar restul îl cheltuise. Numitul declarând faptul a fost trimis cu lucrări parchetului local care l’a depus în penitenciar. Asupra țiganului loan Cliș lăutar și pungaș voiajor arestat la Brigada de siguranță locală, s’a găsit un ceas de aur bărbătesc cu lanț de valoare, fără a putea dovedi provenința lui. Publicăm aceasta spre cunoștința păgubașului. NEVINOVĂȚIA Astă seară, la Cinematograful lașilor. Conferința socieței Clerului Duminică 5 Iunie, ora 3 p. mm. în sala corului și în fața uui public numeros Păr. C. Bobulescu a desvoltat conferința sa despre"*""ce este anul 1865 pentru biserica română din regat. Cum Sfinția Sa se ocupă asiduu exi citirea de documiente și acte istorice, cu inscripțiile bisericilor, obiectelor sfinte, pietrilor mormântale etc. și urmărește în deosebi activitatea clerului în societatea românească de când sunt urme documentare și pâină azi, e expus bazat pe acte neîndoelnice ce a făcut clerul de toate gradele și monastirile pentru societatea românească până la aul 1865 , cum s’a făcut în acest an reforma numită a lui Cuza și care a constat în scoaterea clerului din tot ce făcea el pentru societate mărginindu-1 la altarul bisericei; cum în fața acestei reforme nu s’a găsit destulă pregătire și energie din partea clerului și când de la acest act datează anemia bisericei și a clerului de care s’a plâns și se plânge încă societatea românească conștientă. Vindecarea anemiei propune Sfinția Sa a se găsi într’o eliberare a bisericei și a clerului de sub tutela largă și afundă a statului. Conferința a fost precedată și încheiată cu bucăți religioase și laice cântate f, bine de corul bisericei Talpalari, aflător sub conducerea d-lui Trohixx. Aplaiazele îndelungate a fost nota meritorie a acestui necunoscut cor, îndată după conferință și între bucățile corului a delectat publicul d. Toader Burada și mica artistă, fiica d-sale, Lucia, cu vioarele acompaniați la pian de finul maestru Ciolan. Ambii deputanți au smuls aplausele îdelungate ale publicului. Dar artista de 8 ani, Lucia Burada, care se ocupă cu vioara odată cu învățarea buclelor și a primelor operații aritmetice, și care în cântul său demască talent, gust și pasă de artist, a uimit publicul și l-a umplut de admirație. Cu toată letargia sa, lașul scoate talente și mișcări culturale, care au darul a mai înviora din când în când societatea. Un asistent După cât aflăm, mai mulți cetățeni din Galata sunt hotărâți de a chema în judecată pe diacoul intendent Pavel Vărlănescu, pentru faptul de strămutări de cruci. In sarcina acestui intendent ni se mai comunică și următorul fapt: în iarna anului trecut a tăiat mai mulți copaci pe care vroia a’i transporta cu carul lui Horaiț fecior boex’esc, dar a fost prins și înaintat comisiei a Il-a. Rezultatul anchetei nu se știe. Rugăm pe cei în drept a face cercetări. Enoriașii din parohia Sf. Ștefan aduce mulțumiri d-lui D. Burghelea vechiul epitrop al acelei biserici, pentru grija ce poartă reparațiilor și înfrumusețării acestei biserici. Nu mai puțin și prea Sfinției Sale preotului Mihai Ionescu noul paroh al bisericei, care de asemenea se îngrijește și dânsul de buna rânduială a bisericei. TRIBUNA PUBLICA O întrebare cu prilejul încheerei anului școlar O chestiune de o fundamentală importanță pentru formarea și călăuzirea sufletului copilului este acela de a ști dacă orice persoană numai din dorința de a fi profesor sau profesoară poate ocupa acest loc și dacă aduce foloase reale pentru viitorul copiilor. Căci a aduna un număr cât de mare de cunoștințe în creerul uiui om este fixa, iar a îixcălzi și lumina diferitele caractere cu care are de a face un profesor intr’o școală este alta. Iată de ce găsesc ixx co explectă și chiar superficială instrucția și educația timpului nostru. Atâtea caractere și suflete deosebite trecute toate prit aceiași filieră. Un program prea încărcat și în acelaș timp destul de nesărat. Cât privește templul sufletului (judecând după rezultate) nu joacă aproape nici un rol în educația modernă, pare că (epuisarea) sleirea forțelor printre multe de studiu, aceasta ar fi idealul. Mă opresc astăzi asupra părerei marelui cugetător și om de stat al Italiei Angelo Degubernatis anume: Profesorii școlilor normale nu pot și nu trebue să fie decât Apostoli, dar apostolii nu se fabrică, trebue ca sufletul să fie deja gata pentru marea și sfânta misiune, examenele și diplomele nu implică nici de cum această sarciiă spirituală. Asupra acestui profund adevăr am atras atențiunea tuturor membrilor societăței ortodoxe, cu prilejul cuvântărei mele de la al IV-lea congres rugând pe toți domixii și doamnele membre, să se gândească serios asupra acestui punct, și printr’o convingere generală asupra folosului ce ar rezulta din punerea în practică a gândirei citate, s’ar putea proceda treptat treptat la o stare mai bună în materia de educație, care nu se poate limpezi numai prin cuvântări teoretice fără a le da viață practică. Țin cu acest prilej să atrag atențiunea persoanelor în drept de a corija și această parrte de influență morală anume cărțile ce se citesc de elevii și elevele de școală, o mică informație la librăria Socec ar scoate la lumină adevărul: elevii și elevele din școli cumpără scrierile ce cuprind cele mai obscene părți din Bucovina precum și alte romane de cea mai ordinară categorie. Ei bine doamnelor și domnilor ce voiai să culeagă elevii și elevele de pe mâna acestor obscenități ? Un prizont nou și cel mai puternic dintre toate apare în lumea Secolului nostru deschis prin făclia creștinismului, care a luminat și încălzit în decursul veacurilor și peste care palida lumină omenească și a închipuit, că ar putea pune un văl, dar astăzi raza de lumină strălucind din nou întreg globuul pământesc, a ajuns și noi să hotărască și să întărească puterea sufletească a clerului nostru, de a-și relua sfânta și sublima misiune, sâ formeze suflete echilibrate printr’o educație religioasă, desvoltând astfel deopotrivă toate facultățile sufletești deoarece Mântuitorul în adânca sa înțelepciune a lăsat toată libertatea perfecționărei sufletului omenesc. M. L. GLUMA ZILEI Primim spre publicare următoarele versuri adresate unui om politic, însărcinat (?) cu ducerea tratativelor între două tabere germanofile din localitate: Avocat de nu sunt rău Datoresc lui Bădărău iar de-acuma ce-oi mai fi Lui Pella datoresc.... s’o știi. * * * De n’ar fi Marghiloman Ș'un proces cu Dinerman Nu știu ce m’aș face rău Far de-Alecu Bădărău.