Evenimentul, aprilie-iunie 1917 (Anul 25, nr. 49-116)
1917-06-11 / nr. 105
I EVENIJ RENTUL ....._____ __ .................................. PARLAMENTUL CAMERA Ședinței de la 9 iunie 1917 Îmfântarea d-lui B. Delavrancea D. Barbu Delavrâstirea relevă Discursurile d-lor Matei Cantacuzino și Dezi. C«1 d’intâi a vrut să vorbească ce toată durerea și fără cruțare. Durerea i-am văzut-o, dar fără cruțare n’a vorbit. Deși a atașat oameni din toata partidele, au fost și oameni cruțați. D. Cuza a fost lung și a vrut să ia rău. Dar cura posda fixau, un om care vorbește cu roze la butonieră? (rîsete). Pa rău nu se clădește nimic. Spune că toată lumea trebue să-și dae se ambî de importanța momentului, dacă ar fi judecat numai faptul că la moment cele două partide istorice care n’au războit cu cruzime se găsesc la olaltă. Toți am căutat să contribuim cu câte ceva și aceasta un’a dovedit că oamenii vii sunt așa răi cum vor să pară unii. Declară că ceea ce’i hotărăște să votase această reformă fără să se gândească dacă au și un scop lăturalnic, este instinctul pe care’l simte coborând cu sufletul în mijlocul atâtor eroi care au scăldat cu singlle lor pământul apărat ca vitejia, (vii aplauze). Spune că’i este indiferent imboldul din care au pornit reformele și ea. Iată gestul frumos al oligarchial. Cuvântul a fost încărcat cu o ură care nu gânea loc în cuvântul de oligarchii. Și noi și dv.vrem să lărgim bazele acestei oligarohii. Oligarchia da azi va fi inlocuita cu obligația da mâine, oligarchia a existat de când e lumea. Diferența e că noi vrem să lărgim această Oligarhie. Dreptate, libertate, egalitate, a fost scria pe drapelul roș al revoluțiunei franceză. Mâine va fi scris și pe mândrul nostru tricolor. Libertate, cât vroiți, dar libertate mărginită de libertatea altora. Fraternitatea este singura noțiune absolută din gândul omenean. Egalitatea nu este posibilă izbită de inegalitățile nature! va da un prag de oțel. Cu cât te sui pe scara umanității ta izbești de atâtea inegalități. Egalitate in fața legilor așadar atât. Să nu predeți că oligarchia de o zi nu va fi Înlocuită prin oligarchia de mâine. Declară că pentru două motive votează reformele: unul personal și unul impersonal. In acest moment nu este de discuțiuni și incriminări. Acum trebue să ne întărim înăuntru și în contra dușmanului de afară (aplauze). Sunt 67 ani de când nu au existat decât două clase. Clasa boerească și clasa țărănească. A existat și o breaslă negustorească, dar ea nu era o clasă socială. Face istoricul celor două partide și spune că nu-și aduce aminte să fi văzut pe banca ministerială grupuri compacte reprezentând numai burghezimea. Partidele erau amestecete din boeri și burghezi, fără să se vadă amestecul elementului țărănesc decât în rare exceepțiuni. Eu nu pot să acuz oligarhia de azi pentru că nu cunosc nici un om de stat care tu toată voința să fi făcut rău clasei țărănești (aplauze). Dar dacă n’au făcut tot binele clasei țârânești, p’an făcut nici clasei orășenești. Cu toate aceste a căutat să facă bine clasei țărănești prin împroprietăririle pe oiive le-am făcut și vori să le facă (aplauze). Acum când cele două partide istorice s’au unit un moment o voce. Numai un moment. V. Delavrancea. Da, numai un moment pentru că văd că aci dat toate nemulțumirile. Cum credeți că eu ași putea să nu votez aceste i supropietăriri. Ce ar spune țăranii dacă ar afla că eu n’am votat pământ pentru ei: „Ăsta a tști dintre noi, dar s’a dus“. Nu, d-lor. Eu n’am uitat că sânt fiu de clăcag (vii și frenetice aplauze). Eu n’am încetat de a fi țăran. Orice ași face eu nu uit că am izvorât din pătura întunecată, din țărănimea adânc și îndelung răbdătoare și in acest moment nu la pot da decât graiul pe care Îl pot da. Pe mine nu m’a furat politica nici din interes mei din ambițiune. Eu am gândit și am luptat in chestia națională pentru că chestia națională mi s’a părut torța pe care ne’au trecut’o generațiile trecute și pe care o vom trece generațiilor viitoare. ..^Vorbește de debutul său !n chestie națională alături de Nicolae Filipe3on și Ionaș Grădișteanu și de campania de la 1892 ia fruntea căreia se pusese Dimitrie Sturdza care a trebuit să sa retragă când a fost vorba să vie la guvern pentru că nu se putea. Aveam în coastă Austria, acea imensa temniță a naționalităților. Relevă apoi felul cum Dimitrie Sturdza a devenit servitorul intereselor austro-ungare. Atunci s’a răsbunat răsturnândul. (aplauze). Dimitrie Sturdza a trădat în timp de pace, fiul său, maiorul Sturdza a trădat în timp de război (aplauză). Consideră reforma agrară și cea electorală ca cea mai arzătoare chestie națională. Acei oara mor apărând România, nu trebue să aibă din atâtea bunătăți aerul pa care îl respiră. Noi prin acesta ueforme nu facem decât să deretesăm casa în care vom primi pe frații noștri după atâtea veacuri da suferința, (aplauze). Spune că nu pompară pa orator cu cai. Exiști un cal arab, foarte puțin cunoscut, pe care încăleoasa Alah aad să se ducă la Maca și când a ajuna l’a trântit. Alah i’a spun urmașii tăi vor fi eleganți voi aici,dar șugubeți. D. Matei Cantacuzino vă este fiu, elegant dar șugubeț (răsăto). Da .spune că na votaasă reformele pentru că guvernul n’are autoritate morală și pentru că o parte din țara este cotropită. Patria nu este pământul ci acel sentiment al patriei pe care li avem întreg Insuflatul nostru (aplauze). Dar vorbind cu d. Mate Cantacuzino am înțeles că d aa ar voi totuși, că va vota reformele (aplauze). D. Matei Cantacuzino. (care cuvântul), D. IDei,avrancea. Și de aceea, începând cuvîntarea mea m'am gândit la d-sa când am spus că oameni sunt mai buni decăt vorba (aplauze). D. Bazilescu a spus că nu votează raformala pentru că o convină că nu se va face nimic. Dar crede d-sa că oa la două milioane hectare o dată I date clasei țărănești vor putea fi luate înapoi (aplauze). Arată că In fruntaa celor oara au vrut reformela sunt oameni ca Mihail Cantacuzino, Prințul Brăncoveanu și alți, și ai s’au arătat demni de numele po oara’i poartă. Să nu ferim d-lor da axaas da democratism, ca să nu Intrăm în demagogium (aplaisae). Cunosc pe un om din majoritate, foarte bun și destoinic, saru oufare și tace. Cât de elocventă este tăcerea lui și cabina ar fi fost dacă n’am fi vorbit în deșert mai feine de o lună, acolo unde nu era loc de vorbe multă (aplauze). Ce bine ar fi dacă ne simțeam muți, uniți cu frontul nostru și dacă le arătam că la fiecare picătură de singe a lor curge și o lacrimă din ochi noștri (vii aplauze). Ca bine și ce frumos ar fi dacă ați fi și dv. uiți cu noi. Dacă toți ar face cum face d. Matei Cantacuzino care votează reformele, dacă și cei din partidul muncei ar vota reformele. Nu îndrăznesc să fac apel și la cealaltă opoziție constituțională de subșefia d lui Chzs (rărite). D-sa este atăt de unit cu partidul său încăt am avut adesea iluzia că d-sa și partidul d-eale sunt una și aceiași persoană (ilaritate). Nu trebue să uiți d-le Cuza că porți numele fi descinzi din familia marelui demnitor- Cusa care a dat pământ țăranilor,—și votează reformele pentru ca ele să nașei din marea noastră majoritate (vii aplauze). Că cei care vin cu reformele de azi vor fi influențați de ideile și reformele din alte țări, se poate, dar faptul că ei nu așteaptă să fie siliți ci I dau acum, dovedește sufletul mare al românului care rupe de la gura sa și dă (aplauze). De aceia nouă, care nu dăm de cit cuvinte, nu ne o îngăduim să ba,focosrim pe cei ce dăm pământ. Votați cu conștiința împăcată pentru că nu votați legile guvernului ci votați legile țarei (vii și furtunoasa aplauză). Oratorul este via frelicitat. Se suspendă ședința pentru cinci minute. La redeschiderea ședinței se dă cuvăntul d lui Matei Cantacuzino. Dealarația d-lui Matas Caniacuzinio Dl. Matei CantacusVfio spune că d. Delavrancea în superbul d-nale discurs a destăinuit o taină a conștiinței sale bine să lamuroasă deci votul ce ii sa cere. N’fus mana ds retractat din ceea ce a spus. N’a fost impresionat ds nimeni și dacă i’a impresionat ceva a fost discursul d-lui Delavrancea. Ii este egal dacă se va mai prezintă mâine înaintat, corpului electoral și cum se va prezenta. Declară că a criticat uneia reia prea adânci S și care credea că te vor opune real iizărei acestor reforme. In conștiința mea cuvântul meu ! n’a fost un strigăt de deznădejde va fi un strigăt de îndreptare. Observă că reformele cuprind une stângăcii juridica și morale și totuși se pune alternativa sau votezi reformele așa cum sunt sau nu. Și atunci mi’am zis, și, dar la vot ce te faci ? Râu cu rău dar mai rău fără rău (aplauze). Aduse criticale sale modalităților de expropiere și împroprietarire. Arată care a fost contribuția sa la izbânda ideiei votului obștesc, pe cacare a a&ruxat’o col di’ntăi iutr’uix parlament conservator. In această grea cumpănă mă găsesc ea un drumeț pe care l’a surprins pe drum noaptea adâncă. El ved fi daparte o licări Tă da lumină. Departe de tot. Să fiam are lumina înșelătoare. Nu d-lor. Să mergem spre ea și că credem pentru că credința este mântuitoare (vii aplauze, strigăte bravo). Deplerația d-lui T. Samandi D. Samandi citește o diclarație arătând motivele personale pentru care votează reformele, cu oarecare restricții. Diaeuiscul d-iul larga D. Iorga spune că n’avea intenția să ia Cuvântul asupra reformiei. Dar fc’au aruncat păreri care tre*bu- 0*6 rectificate și care vor zâmisa dacă ele nu vor fi relevate. Bri ns’au venit oaspeți la oara nu o așteptam. Trebue să spunem deci ceva pentru ei. om noi spuneam că trebue să luăm Ardealul ca să aducem la noi ceva din sufletul democrația. Azi vin dinșii la noi și ne spun să ne pregătim casa pentru ai primi. Oricum a’aii înfățîșa formula ultimă a acestor reforme, este sigur că isvorul lor eata curat cum este curat sentimentul Regelui care ne îndrumă pe toți spre unitatea noastră »Rțională. Spune că eata încă sub impresia adâncă pe care i’a făcut’» hora unirei jucată erl in jurul statuii lui Cuna, nuda și’au dat mâna alături de ardeleni, oameni oara se urăsi», eare nm a’au udat unul iu, ochii altuia și care pa farig șî’au iatina mimala. Să ne inspirăm deci de atast act al «nirei și s ă nu câutăm fimula ei spiritul practic. Apără baerimaa da ’diînosră di injirila «a îi »’au adus. La*da «aorifiai* marei proprietăți care renunță la pezeaiunile sale în favoarea țăranil»? și spune că este inexistentă piedica legăturilor sufletești dintre proprietari și pământ. Spune că latre trecut și viitor exită un prezent om na are necesitățile lui «ele mai imperioasa. Noi nu trebue să iam pământ și libertăți ca un dar oi ca un omagiu dreptal alb al ® r cara a îngereasă apărînd această țară (vii aplauze). Cu cât vom discuta mai mult cu atit ne vom înțelege mai puțin și cu atU vem dovedi a mai mult că nu santesc demni să facem aceste reforme (aplauze). Cât trataură pământul sub bubuitul tunurilor dușmane nici u cuvânt nu va ei din condeiul și de pe buzele mele, care să ne învrăjbească pe noi [aplauze). Acum nu mai există decât chestiunea revanșei biruitoare "(vii aplauze). Ședința se ridică la orale 6. Ședința de noapte Ședința se deschide sub prezidenția d-lui V. G. Morțun. Sa dă cuvântul d-lui raportor Danielopol. D. Raportor Danielopol, oratorul vorbite despre socializarea mijloacelor de producție și de naționalizarea solului. Spune că sufragiul universal este un mod de transmisiune a suveranității. Partidul mancei spune d sa după numărul care formează după membri ce-i compuni este mai mult un grup de burghezi poate cu intenții frumoase dar nu un partid al muncii socialist. Organizarea proprietăției sub forma individuală, nu există nicăeri. Rafarindu-se la procesul partidului mtneal care are ca principii improprietarirea tuturor și principiu coexistenței mai multor forme de proprietate. Discutând elisetimea scării progresive d-sa arată că sec.1 prezentat in proiectul de reforme este mult mai democratic, decât aceea pe care o prezentați d-voastră. Luând interestara pronotul partidului muncită, îi observă că nu cuprindă nici o sancțiune cu privire la împroprietărire și că există un paragraf in acel proiect, prin care sa cere ca plata pământului să se facă la bani. Fără insă să se gândească se găsească o soluția financiară pentru ea că se postă face această plată in bani. Și părerea emisă de d. Barilesen cu privire la plata in bani este inadmisibilă. Nu se ndmitri renta perpetuă, atunci când țăranii sunt obligați să-și plătească pământul in 25 ani, încheind cuvântarea d-sa spune comisiunea «1 voastră pătrunsă de fanomanele care sa produc, a pus in disecție tumal si chestiunile ce păreau fi puse la proiect, pentru ca să nu ne soar promită aseastă bastiana dreaptă și înswflețită de ideal, prin care se va putea pune statului românea« baze și temelii solide pentru viitor, ranfă , bonă franceză sau care să cunoască bine limba franceză pentru S copii de 4 și 6 ani, și care să stea la vie în împrejurimele Iașului. A se adrese : Avocat Boureanul, via general Boureanul Copou. frautati cffadtÉsf ü«c Londra 21 Iunie. Ziarul „Batto Mail“ Bill din Atena cu guvernul Zatmis va fi c&mplistat cu Venisilișii. Dr. Megoulis ur partisan și amic intim al lui Veniselos va f numit Ministru de interne și justiție. Di asemenea ministerul de rasboi va fi prezedinț al unui partisan al lui Venizzelos. Domnii Gounaris, Dousnanis și Generalul Metanas, sfetnicii filo-germani ai fostului rege Constantin au fost preveniți că nimeni nu se va opune dacă vor cere pașapoartele pentum se duce In Elveția. ‘ (A. T. E) ispirisül Italiei si nota iivirorii resisc Boian 10 Iunie. Tată textul răspunsului trimis de Ministru de externe al Italiei guvernului rus: „Am primit nota 20 j6, 1917, prin cari ați binevoit a’sti comuneaa mianifestul Guvernului provizoriu prin care se lămuresc vederile Guvernului Rusiei asupra scopurilor războiului de față. „ Cu cea mai via mulțumire, guvernul regal al Italiei a luat cunoștință de declarațiile guvernului rusesc, care sunt o nouă dovadă a voinței nestrămutată ce însuflețește glorioasa națiune rusească de a duce războiul până la victoria hotărâtoare. „ Guvernul regal a luat cunoștință, tot deodată de hotărârea Rusiei de a înmulți sforțărițele sale, spre a enaera teritoriile patriei ocupate de dușmani și pentru realcătuirea Poloniei în unitatea și așatărnarea sa. „ Aceste declarații vor sluji să zădărnicești că încercările pune la cale de vrăjmașii noștrii spre a face ca să fie bănuite intențiile Rusiei. „ Uniunea era mai sinceră și statornică cu aliații aăi îi va da Rusiei libere o chezășie prețioasă pentru dezvoltarea-i viitoare. Cu această condiție Rusia nu depună înțelegere cu națiile libere și democratice ale lun ei cu aliații săi va atinge scopul să așeze o bază nemeinică pentru o pace statornică, care va asigura omenirei o stare de dreptate și de libertate. (A. T. I.) apar ațiile pe toate frontfurile Londra 10 Iunie Pa frentul francez la nord sat de Chasilar des Dunes, gsraxanii după o patarnică px’aparație de artilerie au atacat cu 5 trupe net antrenate pentru atac. Toata acese atacuri au fost însă respinsa da fesul artileriei francez» care a atins cea mai mare intensitate la sectorul Neuptschise. Pa frontul ramasa artileria rusă a dat „xx atac de aur prindere împotriva rezervelor germane conventrate la Volhinga. Pe frontul italian la Adamello, în Trentisio italienii au cuperit o pozițiune austriacá puternic întîrită. La Corno Cavantsi italianii au capturat Întreaga garnizoană austriacă luând și 2 tunuri mari precam și un bogat material de răsboi (A T. B.) Resfailllei erufiii in Grecii O UUgramA din Malta anunță că s'a constituit la Atena, o comisiune mixtă, din care fas parte și vini»*liști, care sa «* ocupe cu restabilirea ordinei si unității naționale In Grecia. * i nou sucesc frasciz le Ciioipagns Paris 14 Iunie. Un contraatac puternic al francezilor, în sectorul Noisy, a dat rezultat frumoasa, prin faptul că francezii eu reluat totalitatea pontiîanilor. In Champagne, francezii înaintează victorios. Francezii urmăresc pe germani, până în tranșeele lor, realizând aici o înaintare de 300 metri în adâncima pe o întindere de 600 metri. Nenumărate cadavre germane au rămas pe teren. Maghita I. Vlâdoianu mamă; Vasile și Olga frate și soră , Veto Oracan, Vasile Theohari cu soția, Constantin și Ellana Gațămoși, Gheorghi și Elena Tisescu, Generalul Naculai Ruginschi, cu soția și copii, Colonelul Dimitrie Cardaș cu soția, Lucreția cu copii, colonelul Dimitrie Ruginschi și Ortstisai Ruginsohi, soție, Maiora Gh. Rugînehi cu soția, Colonelui Dionisi Bănescu și soția sa Elena cu copii, Inginerul Tăslăuanu cu soția Maria cu copii, Căpitan Jean Gîță cu soția Elna și copii, moși, veri și nepoți face cunoscut Încetarea din viață a iubitului lor Omitrie iniind magistrat care s’a săvârșit din viață in ziua de 9 Iunie a. e. după o grea suferință, înmormântarea se va face la Cimitirul Eternitatea in ziua da Duminecă orele 4 pm. t D-na și d. Maior Sofronis L. Mârzea pâriiți, Olgnța ceră, Lt. Vasile Bubulac câț și familiile Maxzea, Bubulac au nemărginita durere a voi finanța pierderea mult iubitei lor Lilli V.V. Bibuiu în etate de 19 ani decedată în ziua de 9 iunie 1917 «la 8 seara în urma unui nenorocit accident, înmormântată» va avea loc in ziua de 11 Iunie 1917 ora 14 p. m. Cortegiul funebru pornind din str. Aurora Mo. 6 ia Cimitirul Eternitatea. « T ■.. "■"■ffT I 1 '■—* CAMERA Bedingt de la 10 Iunie Dezbateri la Iasip la orele 2 iam. Prezidează ö. V. G. Morțun. Comunicări D. M. Forschidi. Ca veteran al partidului liberal spune că nu poate lăsa să se treacă cuvintele spusa de d. Delavrancea față de memoria lui Dumitru Sturdza. Ține deci să aducă omagiile gale memoriei aceluia oara a condus timp de 17 ani partidul liberal (aplause). D. Bálin. Spune că pe drum, venind spre Icși, a întâlnit țărani care l-au întrebat ce o cu reformele. Declară că d-sa le găsește foarte bine și le va vota. D. Cuzia. Interpelează din nou pe d. ministru de război ce măsuri au au luat pentru a se împiedica accidentele și exploziile de pa la diferite instituții militare. D. Rădulescu întreabă de ce se face revizie reformaților și scutiților din Moldova, exceptându-se pe cei din provinciile evacuate. (Ședința continuă). Scnficu. Ședința de la 10 Iunie 1917 D. I.I. C. Brătianu dă citire mceagiului Regal pentru prelungirea aosiunii actuale până la 20 Iunie inclusiv. Comunicat OfIo.No.300 din 9 iunie 1917 ora 21 seara, Frontul Soman Nimic important da semnalat în afară de obișnuitul foc de infanterie și artilerie, care a avut loc in diferite sectoare ale frontulu. Activitatea artileriei a fost mai vie in regiunea Căîieni-Vadul Roșca și in regiunea Șirbănești-Mărgineni, Pa Dunăre până la Marea Neagră liniște. Marele Cartier General