Evenimentul, aprilie-iunie 1917 (Anul 25, nr. 49-116)

1917-06-11 / nr. 105

I EVENIJ RENTUL ....._____ __ .................................. PARLAMENTUL CAMERA Ședinței de la 9 iunie 1917 Îmfântarea d-lui B. Delavrancea D. Barbu Delavrâstirea relevă Dis­­cursurile d-lor Matei Cantacuzino și Dezi. C«1 d’intâi a vrut să vorbească ce toată durerea și fără cruțare. Durerea i-am văzut-o, dar fără cru­țare n’a vorbit. Deși a atașat oameni din toata partidele, au fost și oameni cruțați. D. Cuza a fost lung și a vrut să ia rău. Dar cura posda fi­x­au, un om care vorbește cu roze la butoni­eră? (rîsete). Pa rău nu se clădește nimic. Spune că toată lumea trebue să-și dae se ambî de importanța momentului, dacă ar fi judecat numai faptul că la moment cele două partide istorice care n’au războit cu cruzime se găsesc la­­ o­laltă. Toți am căutat să contribuim cu câte ceva și aceasta un’a dovedit că oamenii vii sunt așa răi cum vor să pară unii. Declară că ceea ce’i hotărăște să votase această reformă fără să se gândească dacă au și un scop lătu­ralnic, este instinctul pe care’l simte coborând cu sufletul în mijlocul atâ­tor eroi care au scăldat cu singll­e lor pământul apărat ca vitejia, (vii aplauze). Spune că’i este indiferent imboldul din care au pornit reformele și ea­­. Iată gestul frumos al oligarchial. Cuvântul a fost încărcat cu o ură care nu gânea loc în cuvântul de o­­ligarchii. Și noi și dv.­vrem să lăr­gim bazele acestei oligarohii. Oligar­chia da azi va fi inlocuita cu obliga­ția da mâine, oligarchia a existat de când e lumea. Diferența e că noi vrem să lărgim această Oligarh­ie. Dreptate, libertate, egalitate, a fost scria pe drapelul roș al revoluțiunei franceză. Mâine va fi scris și pe mân­drul nostru tricolor. Libertate, cât vroiți, dar libertate mărginită de libertatea altora. Fraternitatea este singura noțiune absolută din gândul omenean. Egalitatea nu este posibilă izbită de inegalitățile nature! va da un prag de oțel. Cu cât te sui pe scara uma­nității ta izbești de atâtea inegalități. Egalitate in fața legilor așa­dar atât. Să nu predeți că oligarchia de o zi nu va fi Înlocuită prin oligarchia de mâine. Declară că pentru două motive vo­tează reformele: unul personal și u­­nul impersonal. In acest moment nu este de discu­­țiuni și incriminări. Acum trebue să ne întărim înăuntru și în contra duș­manului de afară (aplauze). Sunt 67 ani de când nu au existat de­cât două clase. Clasa boerească și clasa țărănească. A existat și o breas­lă negustorească, dar ea nu era o clasă socială. Face istoricul celor două partide și spune că nu-și aduce amin­te să fi văzut pe banca ministerială grupuri compacte reprezentând nu­mai burghezimea. Partidele er­au amestece­te din bo­­eri și burghezi, fără să se vadă a­­mestecul elementului țărănesc de­cât în rare exceepțiuni. Eu nu pot să acuz oligarh­ia de azi pentru că­­ nu cunosc nici un om de stat care tu toată voința să fi făcut rău clasei țărănești (apla­uze). Dar dacă n’au făcut tot binele cla­sei țârânești, p’an făcut nici clasei o­­rășenești. Cu toate aceste a căutat să facă bine clasei țărănești prin împro­prietăririle pe oiive le-am făcut și vor­i să le facă (aplauze). Acum când cele două partide isto­­­­rice s’au unit un moment o voce. Numai un moment. V. Delavrancea. Da, numai un mo­ment pentru că văd că aci dat toate nemulțumirile. Cum credeți că eu ași putea să nu votez aceste i supropietă­­riri. Ce ar spune țăranii dacă ar a­­fla că eu n’am votat pământ pentru ei: „Ăsta a tști dintre noi, dar s’a dus“. Nu, d-lor. Eu n’am uitat că sânt fiu de clăcag (vii și frenetice aplauze). Eu n’am încetat de a fi țăran. Orice ași face eu nu uit că am iz­­vorât din pătura întunecată, din ță­rănimea adânc și îndelung răbdătoa­re și in acest moment nu la pot da de­cât graiul pe care Îl pot da. Pe mine nu m’a furat politica nici din interes mei din ambițiune. Eu am gândit și am luptat in ches­tia națională pentru că chestia națio­­­nală mi s’a părut torța pe care ne’au trecut’o generațiile trecute și pe care o vom­ trece generațiilor viitoare. .­.^Vorbește de debutul său !n chestie națională alături de Nicolae Filipe3­­on și Ion­aș Grădișteanu și de cam­pania de la 1892 ia fruntea căreia se pusese Dimitrie Sturdza care a tre­buit să sa retragă când a fost vorba să vie la guvern pentru că nu se pu­tea. Aveam în coastă Austria, acea i­­mensa temniță a naționalităților. Relevă apoi felul cum Dimitrie Sturdza a devenit servitorul intere­selor austro-ungare. Atunci s’a răsbu­­nat răsturnândul. (aplauze). Dimitrie Sturdza a trădat în timp de pace, fiul său, maiorul Sturdza a trădat în timp de război (aplauză). Consideră reforma agrară și cea electorală ca cea mai arzătoare ches­tie națională. Acei oara mor apărând România, nu trebue să aibă din atâtea bună­tăți aerul pa care îl respiră. Noi prin acesta ueforme nu facem de­cât să derete­săm casa în care vom primi pe frații noștri după atâtea veacuri da suferința, (aplauze). Spune că nu pompară pa orator cu cai. Exiști un cal arab, foarte puțin cunoscut, pe care încăleoasa Alah aa­d să se ducă la Maca și când a ajuna l’a trântit. Alah i’a spun urmașii tăi vor fi eleganți voi aici,­dar șugubeți. D. Matei Cantacuzino vă este fiu, e­­legant dar șugubeț (răsăto). D­­a .spune că na votaasă reforme­le pentru că guvernul n’are autorita­te morală și pentru că o parte din țar­a este cotropită. Patria nu este pământul ci acel sentiment al patriei pe care li avem întreg In­suflatul nostru (aplauze). Dar vorbind cu d. Mate Cantacu­­zino am înțeles că d aa ar voi totuși, că va vota reformele (aplauze). D. Matei Cantacuzino. (care cu­vântul), D. IDei,avrancea. Și de aceea, în­cepând cuvîntarea mea m'am gândit la d-sa când am spus că oameni sunt mai buni de­căt vorba (aplauze). D. Bazilescu a spus că nu votează raformala pe­ntru că o convină că nu se va face nimic. Dar crede d-sa că oa la două milioane hectare o dată I date clasei țărănești vor putea fi lu­ate înapoi (aplauze). Arată că In fruntaa celor oara au vrut reformela sunt oameni ca Mihail Cantacuzino, Prințul Brăncoveanu și alți, și ai s’au arătat demni de nu­mele po oara’i poartă. Să nu ferim d-lor da axaas da de­mocratism, ca să nu Intrăm în dema­gogium (aplaisae). Cunosc pe un om din majoritate, foarte bun și destoinic, saru oufare și tace. Cât de elocventă este tăce­rea lui și ca­bina ar fi fost dacă n’am fi vorbit în deșert mai feine de o lu­nă, acolo unde nu era loc de vorbe multă (aplauze). Ce bine ar fi dacă ne simțeam muți, uniți cu frontul nostru și dacă le arătam că la fie­­care picătură de singe a lor curge și o lacrimă din ochi noștri (vii a­­plauze). Ca bine și ce frumos ar fi dacă ați fi și dv. u­iți cu noi. Dacă toți ar­­ face cum face d. Matei Cantacuzino care votează reformele, dacă și cei din partidul muncei ar vota refor­mele. Nu îndrăznesc să fac apel și la cealaltă opoziție constituțională de subșefia d lui Chzs (rărite). D-sa este atăt de unit cu partidul său în­căt am avut adesea iluzia că d-sa și par­tidul d-eale sunt una și aceiași per­soană (ilaritate). Nu trebue să uiți d-le Cuza că porți numele fi descinzi din familia mare­lui demnitor- Cusa care a dat pământ țăranilor,—și votează reformele pen­tru ca ele să nașei din marea noas­tră majoritate (vii aplauze). Că cei care vin cu reformele de azi vor fi influențați de ideile și refor­­­­m­ele din alte țări, se poate, dar fap­­­­tul că ei nu așteaptă să fie siliți ci I dau acum, dovedește sufletul mare al românului care rupe de la gura sa și dă (aplauze). De aceia nouă, care nu dăm de cit cuvinte, nu ne o în­găduim­ să ba,focosrim pe cei ce dăm pământ. Votați cu conștiința împăcată pen­tru că nu votați legile guvernului ci votați legile țarei (vii și furtunoasa aplauză). Oratorul este via frelicitat. Se suspendă ședința pentru cinci minute. La redeschiderea ședinței se dă cuvăntul d lui Matei Cantacuzino. Dealarația d-lui Matas Cani­acuzinio Dl. Matei CantacusVfio spune că d. Delavrancea în superbul d-nale discurs a destăinuit o taină a con­științei sale bine să lamuroa­să deci­ votul ce ii sa cere. N’fu­s man­a ds retractat din ceea ce a spus. N’a fost impresionat ds nimeni și dacă i’a impresionat ceva a fost discursul d-lui­ Delavrancea. Ii este egal dacă se va mai pre­zintă mâine înaintat­, corpului elec­toral și cum se va prezenta. Declară că a criticat uneia reia prea adânci S și care credea că te vor opune rea­­l­­ iizărei acestor reforme. In conștiința mea cuvântul meu ! n’a fost un strigăt de deznădejde va­­ fi un strigăt de îndreptare. Observă că reformele cuprind une­­­ stângăcii juridica și­­ morale și to­tuși se pune alternativa sau votezi reformele așa cum sunt sau nu. Și atunci mi’am zis, și, dar la vot ce te faci ? Râu cu rău dar mai rău fără rău (aplauze). Aduse criticale sale­ modalităților de expropiere și împroprietarire. Arată care a fost contribuția sa la izbânda ideiei votului ob­ștesc, pe ca­­care a a&ruxat’o col di’ntăi iutr’uix parlament conservator. In această grea cumpănă mă gă­sesc ea un drumeț pe care l’a sur­­prins pe drum noaptea adâncă. El ved fi daparte o licări Tă da lumină. Departe de tot. Să fia­m are lumina înșelătoare. Nu d-lor. Să mergem spre ea și că credem pentru că cre­dința este mântuitoare (vii aplauze, strigăte bravo). Deplerația d-lui T. Samandi D. Samand­i citește o diclarație a­­rătând motivele personale pentru ca­re votează reformele, cu oare­care restricții. Diaeuiscul d-iul larga D. Iorga spune că n’avea intenția să ia Cuvântul asupra reformiei. Dar fc’au aruncat păreri care tre*bu- 0*6 rectificate și care vor zâmisa da­că ele nu vor fi relevate. Bri ns’au venit oaspeți la oara nu­­ o așteptam. Trebue să spunem deci ceva pentru ei. om­ noi spuneam că trebue să luăm Ardealul ca să adu­cem la noi ceva din sufletul demo­crația. Azi vin dinșii la noi și ne spun să ne pregătim casa pentru ai primi. Ori­cum a’aii înfățîșa formula ul­timă a acestor reforme, este sigur că isvorul lor eata curat cum este curat sentimentul Regelui care ne îndrumă pe toți spre unitatea noas­tră »Rțională. Spune că eata încă sub impresia a­­dâncă pe care i’a făcut’» hora uni­­rei jucată erl in jurul statuii lui Cuna, nuda și’au dat mâna alături de ardeleni, oameni oara se urăsi», eare nm a’au udat unul iu, ochii al­tuia și care pa farig șî’au iatina mim­­­ala. Să ne inspirăm deci de atast act al «nirei și s ă nu câutăm fim­ula ei spiritul practic. Apără baerimaa da ’diîn­osră di injir­ila «a îi »’au adus. La*da «aorifiai*­ marei proprietăți care renunță la pezeaiunile sale în favoarea țăranil»? și spune că este inexistentă piedica legăturilor sufle­tești dintre proprietari și păm­ânt. Spune că latre trecut și viitor e­­xită un prezent om na are necesită­țile lui «ele mai imperioasa. Noi nu tr­ebue să iam pământ și libertăți ca un dar oi ca un omagiu dreptal al­b al ® r cara a îngereasă apă­­rînd această țară (vii aplauze). Cu cât vom discuta mai mult cu atit ne vom înțelege mai puțin și cu atU vem dovedi a mai mult că nu santesc demni să facem aceste refor­me (aplauze). Cât trataură pământul sub bubui­tul tunurilor dușmane nici u­­ cu­vânt nu va e­i din condeiul și de pe buzele mele, care să ne învrăjbească pe noi [aplauze). Acum nu mai există decât chesti­unea revanșei biruitoare "(vii aplauze). Ședința se ridică la orale 6. Ședința de noapte Ședința se deschide sub preziden­ția d-lui V. G. Morțun. Sa dă cuvântul d-lui raportor Da­­nielopol. D. Raportor Daniel­o­pol, orato­rul vorbite despre socializarea mij­loacelor de producție ș­i de naționa­lizarea solului. Spune că sufragiul universal este un mod de transmi­siune a suveranității. Partidul mancei spune d sa după numărul care­­ formează după mem­bri ce-i compuni este mai mult un grup de burghezi poate cu intenții frumoase dar nu un partid al mun­cii socialist. Organizare­a proprietăției sub for­­­ma individuală, nu există nicăeri. Rafarindu-se la procesul partidului mtneal care are ca principii impro­­prietarirea tuturor și principiu coexistenței mai multor forme de proprietate. Discutând elisetimea scării pro­gresive d-sa arată că sec.1 prezentat in proiectul de reforme este mult mai democratic, decât aceea pe care o prezentați d-voastră. Luând in­terestara pronotul par­tidului muncită, îi observă că nu cu­­prindă nici o sanc­țiune cu privire la împroprietărire și că există un paragraf in acel proiect, prin care sa cere ca plata pământului să se facă la bani. Fără insă să se gân­dească se găsească o soluția finan­ciară pentru ea că se postă face a­ceastă plată in bani. Și părerea emisă de d. Barilesen cu privire la plata in bani este inad­misibilă. Nu se ndmitri renta per­petuă, a­­tunci când țăranii sunt obligați să-și plătească pământul in 25 ani, încheind cuvântarea d-sa spune comisiunea «1 voastră pătrunsă de­­ fanom­anele care sa produc, a pus in disecție tum­al si chestiunile ce păreau fi puse la proiect, pentru ca să nu ne soar promită aseastă b­astiana dreaptă și înswflețită de ideal, prin care se va putea pune statului ro­mânea« baze și temelii solide pen­­tru viitor, ran­fă , bonă franceză sau care să cunoas­că bine limba franceză pentru S co­­pii de 4 și 6 ani, și care să stea la vie în împrejurimele Iașului. A se adrese : Avocat Boureanul, via general Boureanul Copou. frautati cffadtÉsf ü«c Londra 21 Iunie. Ziarul „Batto Mail“ Bill din Atena cu guvernul Zatmis va fi c&mplistat cu Venisilișii. D­r. Megoulis ur partisan și amic intim al lui Veniselos va f numit Ministru de interne și justiție. Di asemenea ministerul de rasboi va fi prezedinț al unui partisan al lui Venizzelos. Domnii Gounaris, Dousnanis și Generalul Metanas, sfetnicii filo-germani ai fostului rege Constantin au fost preveniți că nimeni nu se va opune dacă vor cere pașapoartele pentu­m se duce In Elveția. ‘ (A. T. E) ispirisül Italiei si nota iivirorii­ resisc Boian 10 Iunie. Tată textul răspunsului trimis de Ministru de externe al Italiei gu­vernului rus: „Am primit nota 20 j­6, 1917, prin cari a­ți binevoit a’sti comuneaa mianifestul Guvernului provizoriu prin care se lămuresc vederile Guvernului Rusiei asupra scopurilor războiului de față. „ Cu cea mai via mulțumire, guvernul regal al Italiei a luat cunoș­­tință de declarațiile guvernului rusesc, care sunt o nouă dovadă a voinței nestrămutată ce însuflețește glorioasa națiune rusească de a duce războiul până la victoria hotărâtoare. „ Guvernul regal a luat cunoștință, tot deodată de hotărârea Rusiei de a înmulți sforțărițele sale, spre a en­aera teritoriile patriei ocupate de dușmani și pentru realcătuirea Poloniei în unitatea și așatărnarea sa. „ Aceste decla­rații vor sluji să zădărnicești că încercările pune la cale de vrăjmașii noștrii spre a face ca să fie bănuite intențiile Rusiei. „ Uniunea era mai sinceră și statornică cu aliații aăi îi va da Rusiei libere o chezășie prețioasă pentru dezvoltarea-i viitoare. Cu această condi­ție Rusia nu depună înțelegere cu națiile libere și democratice ale lun­ ei cu aliații săi va atinge scopul să așeze o bază nemeinică pentru o pace statornică, care va asigura omenirei o stare de dreptate și de libertate. (A. T. I.) apar ațiile pe toate frontfurile Londra 10 Iunie Pa frentul francez la nord sat de Chasila­r des D­unes, gsraxanii după o patarnică px’aparație de artilerie au atacat cu 5 trupe net antrenate pen­tru atac. Toata aces­e atacuri au fost însă respinsa da fesul artileriei fran­cez» care a atins cea mai mare intensitate la sectorul Neuptschise. Pa frontul ramasa artileria rusă a dat „xx atac de aur prindere împo­­tr­iva rezervelor germane conventr­ate la Volhinga. Pe frontul italian la Adamello, în Trentisio italienii au cuperit o po­­zițiune austriacá puternic întîrită. La Corno Cavantsi italianii au capturat Întreaga garnizoană austriacă luând și 2 tunuri mari precam­ și un bogat material de răsboi (A T. B.) Resfailll­ei eru­fiii in Grecii O UUgramA din Malta anunță că s'a constituit la Atena, o co­­misiune mixtă, din care fas parte și vini»*liști, care sa «* ocupe cu restabilirea ordinei si unității naționale In Grecia. * i­ nou sucesc frasciz le Ciioipagns Paris 14 Iunie. Un contr­a­atac puternic al francezilor, în sectorul Noisy, a dat rezul­tat­ frumoasa, prin faptul că francezii eu r­eluat totalitatea pontiîanilor. In Champagne, francezii înaintează victorios. Francezii urmăresc pe ger­mani, până în tranșeele lor, realizând aici o înaintare de 300 metri în a­­dâncima pe o întindere de 600 metri. Nenumărate cadavre germane au r­ămas pe teren. Maghita I. Vlâdoianu mamă; Va­sile și Olga frate și soră , Veto Ora­­can­, Vasile Theohari cu soția, Con­stantin și Ellana Gață­moși, Gheor­­ghi și Elena Tisescu, Generalul Na­­culai Ru­ginschi, cu soția și copii, Co­lonelul Dimitrie Cardaș cu soția, Lu­­creția cu copii, colonelul Dimitrie Ruginschi și Ortstisai Ruginsohi, soție, Maiora Gh. Rugînehi cu soția, Colo­nelui Dionisi Bănescu și soția sa E­lena cu copii, Inginerul Tăslăuanu cu soția Maria cu copii, Căpitan Jean Gîță cu soția El­­na și copii, moși, veri și nepoți face cunoscut Înceta­rea din viață a iubitului lor Om­itrie in­iin­d magistrat care s’a săvârșit din viață in ziua de 9 Iunie a. e. după o grea suferință, înmormântarea se va­­­ face la Ci­mitirul Eternitatea in ziua da Dumi­necă orele 4 p­m. t D-na și d. Maior Sofronis L. Mârzea pârii­ți, Olgnța ceră, Lt. Vasile Bu­­bulac câț și familiile Max­zea, Bubu­­lac au nemărginita durere a voi fi­nanța pierderea mult iubitei lor Lilli V.V. Bibuiu­ în etate de 19 ani decedată în ziua de 9 iunie 1917 «la 8 seara în urma unui nenorocit ac­cident, înmormântată» va avea loc in ziua de 11 Iunie 191­7 ora 14 p. m. Cortegiul funebru pornind din str. Aurora Mo. 6 ia Cimitirul Eternitatea. « T ■.. "■"■ffT I 1 '■—* CAMERA Bedingt de la 10 Iunie Dezbateri la Iasip la orele 2 iam. Prezidează ö. V. G. Morțun. Comunicări D. M. Forschidi. Ca veteran al partidului liberal spune că nu poate lăsa să se treacă cuvintele spusa de d. Delavrancea față de memoria lui Dumitru Sturdza. Ține deci să aducă omagiile gale memoriei aceluia oara a condus timp de 17 ani partidul li­beral (aplause). D. Bálin. Spune că pe drum, ve­nind spre Icși, a întâlnit țărani care l-au întrebat ce o cu reformele. De­clară că d-sa le găsește foarte bine și le va vota. D. Cuzia. Interpelează din nou pe d. ministru de război ce măsuri au au luat pentru a se împiedica acciden­tele și exploziile de pa la diferite in­­stituți­i militare. D. Rădulescu­ întreabă de ce se face revizie reformaților și scutiților din Moldova, exceptându-se pe cei din provinciile evacuate. (Ședința continuă). Scnficu. Ședința de la 10 Iunie 1917 D. I.I. C. Brătianu dă citire mc­­eagiului Regal pentru prelungirea ao­­siunii actuale până la 20 Iunie in­clusiv. Comunicat OfIo.No.300 din 9 iunie 1917 ora 21 seara, Frontul S­oman Nimic important da semnalat în a­­fară de obișnuitul foc de infanterie și artilerie, care a avut loc in di­ferite sectoare ale frontulu. Activitatea artileriei a fost mai vie in regiunea Căîieni-Vadul Roșca și in regiunea Și­rbănești-Mă­rgineni, Pa Dunăre până la Marea Neagră liniște. Marele Cartier General

Next