Evenimentul, octombrie-decembrie 1917 - ianuarie-februarie 1918 (Anul 25, nr. 196-291)
1917-10-14 / nr. 207
Anti XX f No. 207 10 MD Redacția și Administrația Iași Piața Unirea Un număr vechi 30 bani SC UNCIURI 10ERȚII ȘI RECLAME if paginia I-a rândul 2 Lei hi pagina I l-a rândul 1 Leu n ÄäSs Hus Säppis^^ Cuvîntul Cezarului! Kaizerul a vorbit din nou, și iar despre pace. Se tnebunește după ea. Amenin ä,tună ca Jupiter, vrea pace. Tunurile sale bubua pe toate fronturile, vrea pace. Flota lui, în care a izbucnit revolta, a debarcat, prin surprindere, în Dago și Cesar , vrea pace. El vrea pacea fără anexiuni. In acelaș discurs insă, vrea una și cu anexiuni pentru prea iubiții lui prieteni bulgari. Știe că aliații, adică lumea ’ntreagă, vrea ca pacea lumii pe viitor să fie asigurată; știe că ea nu poate fi garantată decit prin sincera aplicare la viitoarea hhartă a lumii a principiului naționalităților ; toîupi El declară că va lupta păn' la ultimul om dacă cineva s’atinge de hotarele așa de drapte și de cinstite ale Germaniei ca și a aliaților ei. Știe El bine că aceasta nu se poate ; și totuși vrea pace Cum s’o fi învintind capul său cezarian și ce lumea iu ’nțelege și prin noțiunea aceasta, se vede bine nu din ce vorbește, dar din ce faptu esta. Toată lumea vede că armatele i se pregătesc s’atace Petrogradul ; tot așa reiese și din însăși declararea din urmă a Ministrului de război—rus, și El spune la Sofia că vrea paos. Furios că Regele nostru I s’a pus in cale așa de Frontul apusean Germanii știu că vor fi învinși. Siguranța re vine de pe frontul apusean. Acolo englezii și francezii le dau loviri de moarte. Aliații înaintează mereu, cucerindu-le cu fiecare nouă ofensivă teriprii și făcindu-le numeroși prizonieri. Vremurile de la 1914, cînd armatele Kaizerului, atunci c\nd francezii și englezii nu erau indeajuns de pregătiți, au trecut. Atunci sacrificiile de oameni, tunuri și munițiuni, erau macar răsplătite cu oarecari succese militare și pentru poporul de acasă era victoriea care-i mângîia de jertfile pe cari le făcea. Acum pe acel front nu culeg de ce insuccese și indărăptări. Pe fiecare zi comunicatele ne aduc știri despre înaintările franco-englezilor precum și despre realele lor succese militare. Germanii Înșiși, sunt nevoiți să le recunoască în comunicatele lor, cu tot cunoscutul ocol al stilului. Pricina dar pentru care singurul curbit care flutură pe buzele tuturor, de la cel de pe urmă muncitor până la Kaizer, este pace. O doresc ; o vor; o cer. O doresc Înaintea inevitabilului sfint; o vor înainte de dezastru ; o cer înainte de pedeapsă. Gândul cu această fatală realitate, pe care n’o pot opri In mersul ei, cu toate puterile lui Wothan, nu i-a adus încă ln starea complectă de descurajare, este că ei cred că vor putea evita, măcar in parte, ceia ce știu bine că-i așteaptă. De aceia ne asurzesc necontenit cu propunerile lor de pace, preneted și cu așa de mare succes, ne amenință că ne va distruge !— Totuși zice că vrea pace! Pâmîntul nostru și bogățiile lui, cari’L ispitesc, ii plac nepoment de mult. Se plimbă pa la noi, de colo până colo. Ne vizitează cu de-amănuntul. Dă ordine ca să se exploateze și suprafața și sub solul nostru așa de bogat. In folosul patriei germane, și El crede că toate acestea i se cuvin și că toată lumea se va închina primind pacea pe care o vrea El. Că vrea Kaizerul pace, asta e sigur, dar vrea ca lungea să primească pacea Lui, pacea pe care o vrea El. La această dorință a Kaizerului se opune un lucru de nimic: dorința lumii întregi de a-și asigura temeinică și garantată că nu una va mai fi tulburată nici odată de nimeni și sub nici un pretext. Numai in ziua cînd Kaizerul se va supune acestei condițiuni se va putea realiza și acea pace, pe care o vrea lumea, nu pe care-o dorește acum El. Din toate acestea însă rămân a constatat un fapt sufletesc, care va rămânea o caracteristică a lui printre veacuri: una spune, alta face. Acesta-i Cezarul, care-și tornăe pintenii și care nu mai poate de minte că lumea nu se supune crăieștilor lui porunci, cum și cu tânguirile că ei o vor, și că aliații sunt aceia cari n’o primesc. Neputind înregistra nici un succes pe frontu’, unde știu că toți germanii că se va hotărî războiul, fac pe voinicoșii pe frontul, care, de fapt, le este deschis. Hrănesc pe cei de-acasă—cu iluzii de pe țărmurile Balticei, câid ei știu că pe frontul apusean se joacă penultimul act al tragediei reale. Înainte de deznodămbitul final, dar situl. Ei se’ndreaptă ușor spre Reval franco-englezii Înaintează mai greu, dar sigur in apus. Se laudă cu înaintări unde nu’nnmnesc deocamdată rezistență, franco-englezii citează în comunicatele lor numărul prizonierilor și a localităților pe cari nu le vor mai da Inmără germanilor. Aliații au început a tăcea și a lucra. Își irosesc energia in fapte cari vorbesc mai mult de at cele mai eloquente discursuri ale Kaizerului. Germanii au început a vorbi, și incă așa de mult, își astupă urechile ei inșiși ca să nu mai audă—in fiecare zi vorbe, pe cari—frontul apusean le contrazice cu figurile și realele lui—fapte. I I Informații Ziua deschiderei cursurilor școlare nu s’a fixat încă de Ministerul Instrucțiunii și Cultelor. Deocamdată se lucrează cu străduință la rechizițonarea localurilor necesare, predării cursurilor. Când aceste localuri vor fi complect rechiziționate, ministerul va face cunoscut data deschiderei cursurilor școale, arătând și localurile unde vor funcționa școlile. înfrățirea ruso română. Joi 5 Octombrie ia ora 16 a avut loc in gara din Piatra-N., solemnitatea inauguratrei cantinei ruse. S’a oficiat un serviciu divin de către un preot rus, in prezența Comandantului rus a piații Piatra N., al medicului șef din misiunea sanitară rusă, a șefei surorilor de caritate, a șefei infirmării și cantinei, a Comandantului de gară rus și a altor ofițeri ruși. După oficiarea serviciului Victor Albini a luat cuvântul divin durând ca războiul acesta să se termine prin suvaatul aliaților pentru binele întregei umanități. A răspuns dl. Conjocărescu comandantul rus al gării Piatra, care a spus că Rușii liberi vor lupta până la sfîrșit timful libertății popoarelor. pentru tistrigând : Trăiască România Termină mare și Rusia liberă. Seria cuvîntărilor a fost încheiată de șefa cantinei ruse, care a aratat că la cantina ca ia ființă astăzi se va servi zilnic și gratuit ceai și masă la 1000 soldați, fie ei Ruși, fie Români, francezi sau Englezi, iar la infirmeria gării vor fi îngrijiți 60 bolnavi. La urmă s’a servit o gustare, după care, conform obiceiului rus, participanții s’au sărutat frățiște, retrăgîndu-se foarte înaintați... .va face cunoscut că biletele tru cinematograful din Teatrul penNațional, se vor vinde, cu incepere de Jei 12 Ost. 1917 la Agenția teatrului „Thalia“ Th. Maximoviei din Trecătoarea Banu No. 3. Consiliul de disciplină al Baroului corpului de Avocați din Iași, a mis cererile d lor A. D. Sterescu ac' și A. D. Ionescu licențiați in drept de la facultatea juridică din Iași, de a fi iusprigi ca avocați in Baroul local. De asemenea cererile d-lor G. Calogneanu, C. D. N.’grescu, și Emil T. Jellea avocați stagiari de a fi trecuți ca avocați definitivi și a ordona inscrierea lor in tabloul de avocați, ca avocați definitivi. De asemenea cererile d lor Dinu M. Strassen licențiat in drept de la Universitatea din București și avocat din Baroul din Brăila și a d-lui P. Pavlu, avocat din Tulcea, de a fi transferați in baroul local, ordonându se înscrierea lor printre avocații definitivi. Cu începere de Luni 16 Octombrie reprezentațiunile d-rei Mărioara Ventura de la Teatrul Național vor începe la ora 3 jum. fix. Duminică 16 Octombrie la ora 4 jumătate, se va reprezenta pentru a cincia oară pe scena Teatrului Național, din întuneric 11, piesă cu 3 note de d. N. N. Beldiceanu. Sălile arhipline pe cari va face drama aceasta sobră și puternică, luată din mediul țărănesc, vestesc de Bigur, o serie neobișnuită. De data aceasta, va juca in rolul Țiganca Chiradina d -na Elvira Popescu care a izbutit să închege in piesa d-lui N. N. Beldiceanu una din cele mai frumoase creații ale sale. Cursurile facultăței de medicină se vor deschide in cursul lunei aceștia. Luni 16 Octombrie se va întruni consiliul facultăței in vederea deschiderea cursurilor. ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Apel pentru soldați Doamna Lucia D. Grecianu, face un apel către toți acei cari î și dau samă de suferințele ce vor avea de îndurat soldații noștri la tranșeele de pe front, atunci când iarna li va prinde din nou neclintiți la hotarul țârei. D-na Lucia Grecianu ar dori, pentru a alina suferințele sentinelelor de la posturile avansate, să cumpere cu banii ce se vor subscrie, șoșoane de pâslă, menite a se așeza peste bocănii. Restul rămas de la subscripția pentru cămăși D na Lucia D. Grecianu . . . D na Constanța Gr. Eremia . . . Clubul Conservator . . . D. Ion V. Praja . . . . D-na Alexandra G. Luoasiavici . . . . Jocícey-Clüb D-na Olga Rosettos D. N. Movilă D-na și D. Teodosie Motăș Ofițerii spitalului de evacuare medical No. 2 D. Sever de Zotta Contribuția Banan Naționale D na și D. Const. Hiotu D-na Dr. Emerande Sculy D-na Ecaterina Constantinescu prof. conferențiară prin Primăria Dorohoi . Lei 1063 . . . „ 1000— 100. „ 5000— . . „ 500. „ 100-18.844.20 100- 60- 600— 100— 250— 300- 150 - 100-100— 1000— 200— ruble „ 20— 40— 200 — 300— 200- 430— 100- ruble 400— 100— 240 — 20— 2020-100- 100— 20— 100— 100— ruble 100— ruble 100 — ruble 25— 100— 40— 600— 100— 20— 15— 100— 600- 100— 20— 6- 100— 60— ruble 40— 4- Dm Meottial largo din subscripția deschisă de d-sa, pentru incălțăminte D-na Maria dr. G. Konya D. Nathan Grünspan D-na Zoe Brăeacu D na Elena I. Țăuțu D. Ion Werner D. Neculai Ghermani D-na B. colonel Filipesau D-na Ana Gh. M. Sautaru Spitalul Alexandria Huși D. ministru Neculai Titulescu D. Dimitrie Vizanti D. Atanasa Călugăreanu D. Neculai Mladinoff Vaslui D. Rudolf Fritz Tg.Neamț D. Ionitza Dimitreanu Foarei O d-nă de lângă Varatec Funcționar, super. M. Liter. Publice D. N. V. Gheorghiu D. Athanasia Bordescu D. Ștefan H. Ștefan deputat Ofițerii spital, contagioși No. 6 D-na Eug. Căp. O. Gorescu Dr. Mareș Dr. Lopot. Banbergher D. V. Trifu D na Maria D. Gr. Sturdza D. I. Grigoriu instit. Bacău D na Cecilia M. Cratero Galați Doamna Aneta N. R. Căpităneanu Inginer Cesar Dimitriu Locotenent Ștefan Barbu D. Alexandru Stoica Doamna Enrica Tudor Rădulescu D. Profesor Dr. C. Thiron D. Colonel Marini reg.. Calaragi D na Elena Pertinari D na Virginia Căp. Negossen Bacău D-ra Marieica Mircea Bacău D. Isidor Grünspan Galați D-na Lisette N. Stroici D. Avoat Petru Bogdan D-na Maria Dimitriu Gh. Frânculescu Galați D-na Sophie L. Missir D-ra Liii D. Ionescu D-na și D. D. Cădere Radu D. Cădere Mărioara D. Cădere Toader D. Cădere Mariana D. Cădere Chelnerii Restaurant: Traian Comandantul militar al orașului bani confiscați Ioan și Natalia Motăș D. Inginer G. Barbaria Din partea Teatrelor Naționale Un medic D-na Ecaterina A. Golescu D. Toma Nestorică Dl. Inginer Ion Hălăceanu Pictorul M. Sibiceanu din Constanța D. Titus Teodorovici D. Gh. D. Buțureanu D-na Lucia loc.-colonel M. Negruzzi D-ra Lufim Zerfas Contribuția Primăriei Iași Aprovizionarea orașului Iași D. Ministru Al. Constantinescu „Familia Luptătorilor“ D. și d-na Mihai Hóiban D-na Lnoia L. Bogdan-Dobreni D. I. Panaiteson director Siguranței -n *lfcsi 70 — 175— 48- 20— 1000— 10,000— 100— 100— 100— 168 — 100— ruble 6000— lei 100— 200— 250- rnble 16— lei 100— 50- ruble 80— lei 10— „ 40- lei 100— » 100- „ 40- lei 1000— ruble 1000— léi 600— lei 10,000— lei 50 - lai 1000— . 100- Oidjifa iijtriid pe irealul italian. Roma, 13 Octombre. „Tribuna” primește de la corespondentul ei de la cartierul general că, ziarele austriace care pot parveni în Italia, se forțează că înmulț a foft argumentele capabile să ridice spiritul populațiunei austro ungare. „Reichspost” declară iminentă ofensiva austriacă. Sâmbătă 14 Octombrie 191