Evenimentul, octombrie-decembrie 1917 - ianuarie-februarie 1918 (Anul 25, nr. 196-291)
1917-10-26 / nr. 216
f A * <► >v * V 1 XXV No. 216 10 BANI Redac (ia si Administratia iași Piața Unirea Un număr vechi 30 bani HflBSBUFSQII Nu devieaza c’o iotă din politica lor tradițională. De la Rudolf începătorul și pîn’la tineretul deazi, acelaș sistem. Traditiea se urmează : s’ajungă a domni peste clți mai multi, prin orice fel de mijloace. Ghid se crede că se va sfîrși cu împilarea athtor de multi. In folosul atîtor de puțini, când se crede că se va putea pune capăt celui mai ticălos pentru a se putea bucura și cel mai nedreptățit de bunuile, care i se convin după legile firești, atunci tradiție, politica habsburgică gâsește în arsenalul ei principiul și metodul pentru a-și ușura, mai departe, parazitismul. Ceia ce au făcut, acum de curînd, în chestia limbii de comandă asupra popoarelor pe cari le are sub a sa stăpînire Ungariei precum și dispoziție a lui Appony de a statifica școlile românești, a stîrnit și cu drept cuvint, revolta sentimentelor tuturor popoarelor de sub coroana habsburgică. Croatia, care avea un statut al ei, un som de quasi—autonome, dar autonomie, a fi mai binel, ea care-și cunoaște așa de bine mame vitregă, noua ticăloșie a dualismului felix. După cum reese, din noua atitudine a Vienei ea a cedat Ungariei, pentru nevoile ei de stat naționa 1 ungar, Transilvania, Croațiea, etc. Deputatul de la Agram însă, Ștefan Radici, care a simțit, după atitudinea președintelui, vechea sub formă nouă politică a habsburgilor, a strigat: „Această politică va avea de urmare că nici în croat nu va fi Credincios împăratului. Dacă se continuă cu acest sistem, voiu fi cei d’intăi care nu voiu avea frica de spînzurătoare șî voiu striga : „Jos habsburgii“ Romînii, luînd armele contra habsburgilor, cari într’atîtea rînduri i-au tradat, deși întotdeauna i-au ajutat, așteaptă în liniște soarta armelor. Ele vor hotărî, dacă pe viitor Habsburgii Imparati ai Austriei și Regi ai Ungariei, vor mai putea dispune pe placul lor, de viața națiunilor. Armele vor hotărî dacă principiul teuton ; forța primează dreptul unit cu forța, sau acest din urmă, emanatiune a spiritului latin, va învinge și va întrona în univers o lume de dreptate pentru toate națiunile. Habsburgii se grăbesc / Uită că cei pe cari acum li ajută, îu sapă de mult, și cei căror le vor din nou îngenuncherea i-au salvat. Și romînii și croații vor ținea minte această neschimbată atitudinea habsburgilor. La timpul cuvenit vor vorbi cum trebue și cum se cere dreptatea firii lor. Războiul actual doar se poartă de peste șaptezeci de milioane de oameni pentru acest scop : rezolvirea chestiei naționalităților. Se va rezolvi, se asigură pacea lumii, dacă nu, va urma o nouă epocă de pregătire de înarmare pentru viitorul măcel. Lumea își vrea pacea ei, nu pe aceia a habsburgilor de la Viena, sau a Hohenzolerilor de la Berlin. Cântecul lebedei Amenințarea Italiei de a ocupa Triestul, a provocat un nou acces de hemoptysie incurabilei bătrâna monarhii a Habsburgilor. Pe de altă parte în urma strălucitelor victorii franco engleze pe frontul occidental, deprimarea era atât damnare în toată Germania, încât lauda sinistră de la Berlin a fost silită ,la sacrificiul de a hrăni cu un bou și ultim balon de oxigen, răbdarea exasperată a unui popor supraincercat. Trebuia numaidecât încă o lovitură de teatru și au ales decorul Alpilor Iulieni, deoarece scena din luncile Siretului nu l- a prea lăsat plăcute amintiri. Și au jucat... o farsă, care poate prinde numai la cei prea naivi Căci nu se poate altfel explica faptul ca Germanii să scoată trupe de pe frontul francez, unde sunt mereu Înfrânți și siliși la retrageri zilnice, spre a le trimite în ajutorul Austriacilor. Pe frontul occidental, însă ,acolo unde se decide intr’adevăr soarta răsboiului, superioritatea aliaților este vădită. Cănd Germanii slăbesc și mai tare acest front, înseamnă ,ca ei își dau perfect seama de apropierea unei Înfrângeri definitive, cu atât mai sigură cu cât ofensiva aliaților merge mai încet. — pricei dar [bine] spune un vechi aforism al lor, pe care faptele sunt departe de a-l desminți. Tactica franceză, în scop de a cruța viețile ostașeșilor, exclude [loviturile repezi și zgomotoase, cari cer mari sacrificii aducând in schimb numai succese vremelnice Germanii, siguri deci de o înfrăngere definitivă în apus, se folosesc însă de întârzîierea ce se pune intenționat în realizarea ei, spre a-și excita cele din urmă resturi de nădejde. Datorită liniștei momentane pe frontul oriental, mijloacelor bune de comunicație de care dispun și situația nea avantajoasă din punct de vedere geografia, ei au îngrămădit trupe fără număr in Alpii Iulieni, dănd o puternică lovitură intr’un punct strategic, care le-a permis o ușoară învăluire, provocând la Italieni o retragere grăbită pe o nouă linie de apărare. — Nu tăgăduim că nu au avut un succes local, Germa însă departe de a echivala cu care e o înfrângere a Italienilor, nu minele cărora sta victoria în ajun. De altmintere retragerea s’a făcut pe linia de frontieră, teritoriul italian nu este încălcat și vigoarea neatinsă a armatei aliaților noștri o vor simți căt de curând pa spatele lor trufașii agresori. Manopera germană, care tinde lămurit la condițiuni de pace cât mai puțin oneroase pentru dânșii, nu va reuși nici de astă dată. Succesul lor, fără îndoială cel din urmă, este ultima licărire pe care o aruncă, înainte de a se stânge, văpaia mistuitoare de viață și distrugătoare de civilizație pe care ti, dușmanii genului omenesc, au aprins-o în lume. Este târtecul Ubidti. E. Nu vom putea ierta In ziare ! „Evenimentul“ citesc cu indignare că un profesor universitar care fuge de la catedră in timp de războiu și rămân in teritoriul ocupat, să apere interesele dușmanilor noștri și să insulte poporul care n’a trădat, guvernul și pe regele său, ia apărarea internaților austro-germani din tabăra de la Huși cari ar fi tratați fii in acest colț de Românie liberă unde un popor întreg sufere și luptă, păstrând cu încredere nădejdea in triumful unei idei pentru care vom muri cu toții de va fi nevoe. Plânge noul patriot a astre german pe conaționalii stăpânului său, dar nu scoate nici un suspin pentru acei cari s’au luptat cu brațele și piepturile lor numai, pănă când zdrobiți și covârșiți de mistiv n’au mai avut puterea să se retragă și au căzut in minele călăilor, care după ne i-au umilit, i au lăsat să moară de foame, de frig și de boala și nu ingâduiesc nici azi să fie ajutați acei copii nenorocoși cari picaseră cu voioșie și avânt să înfăptuiască unirea unui popor a cărui unire sufletească n’a putut-o sfărâma saocii întregi de oprimare. Renegatul nu știe ce clocotește iu sufletele noastre, a celor de aici cari am văzut și ne-am luptat luni de zile cu dușmanul, cu mizeria și cu moartea, pe cari i-am învins cu răbdarea și cu credința, păstrând un suflet mereu curat idealul pentru care am intrat in acest cumplit războiu și din care nu ne va scoate decât victoria desăvârșită, care să ne răzbune de tot ce am suferit și să ne dea fructul după care intindem măna din leagăn. După înfrângerea și trădările suferite au rămas destui de-ai noștri cari inălțăndu-se sufletește au putut zdrobi in luptă dreaptă ingâmfarea poporului german care a îngăduit atătea crime și vor rămâne incă destui până la urnă care să mătura după stăpânirea lor pe acei netrebnici dintre ai noștri cari și-au uitat pănă intr’atăt datoria, in oăt, după ce au trădat, să ne mustre că nu dăm și noi dușmanilor noștri florile și purpura pe care le-au întins ei domnilor lor, cari țin sub călcăi sufletele îndurerate ale celor mai dragi ai noștri. Pentru cei cari vor indrăzni să rămână, după plecarea silită a stăpânilor și complicilor lor, vor sta întinse săptămâni întregi spănzurătorile, care vor curăța ca a mai rămas netrebnic și ticălos in marea noastră țară, dăndu-ne încrederea astfel, că dreptatea, patriotismul și cinstea ne vor conduce de aci vieinte. Dr. O. Marinescu. — _____— I Joi 26 Octombrie 1917 10 BANI ANUNGURI INSERȚII ȘI RECLAME In pagina l a rândul 2 Lai la pagina LU* rândul 1 Leu . ORGANI AL PARTICuluI CONSERVATOR Apel pentru soldați Doamna Lucia D. Grecianu, face un apel către toți acei cari î și dau samă de suferințele ce vor avea de indurat soldații noștri în tranșeele de pe front, atunci când iarna îi va prinde din nou neclintiți la hotarul țârei. D-na Lucia Grecianu ar dori, pentru a alina suferințele sentinelelor de la posturile avansate, să cumpere cu banii ce se vor subscrie, șoșoane de pâslă, menite a se așeza veste bocanii. Restul râuri da la subscripția pentru cămeși Lei 1053 — D na Lucia D. Grecianu 1000— D-na Constanța Gr. Eremia 200 — Clubul Conservator 5000— D. Ion V. Praja 5QQ — D-na Alexandra G.Lucasievici 100 — Om Nooulai larga din subscripția deschisă de d-sa, 13.844.20 Chelnerii Restaurant.Traian lei 70 — Comand, militar al orașului bani confiscați „ 175— Ioan și Natalia Motăș 48 — D. Inginer G. Barberis 20— Din partea Teatrelor Naționale 1000— Jockey Club 10,000— D-na Óiga Rosettos 100— D. N. Movilă 100— D-na și D. Teodosie Motăș 100— Ofițerii spți, de evacuare medical No. 2 153— D. Sever de Zotta 100— Contribuția Băncei Naționale ruble 6000— D-na și D. Const. Hiottu lei 100— D-na Dr. Emerinde Souly „ D-na Ecaterina Constantinescu 200— prof. conferențiară Dorohoi 250— Un media ruble 16— D-na Ecaterina A. Golescu lei 100— D. Toma Nestorică 60— Inginer Cesar Dimitriu ruble 100— Locotenent Ștefan Barbu ruble 100 — D. Alexandru Stoica ruble 25— D-na Enrica Tudor Rădulescu 100— D. Profesor Dr. C.Thiron 40— D. Col. Marini rag... Calarași 500— D-na Elena Perticari 100 — D-na Virginia Căp. Negoescu D-na Maria dr. C. Konya 100 — D. Nathan Grünspan 60 — D-na Zoe Bräascu 600— D na Elena î. Tăutu 100— D. Ion Werner 250— D. Neculai Ghermani 300 — D-na B. colonel Filipescu 150 — D-na Ana Gh. M. Suutaru 100 — Spitalul Alexandria Huși 100— D. ministru N. Titulescu 1000— D. Dimitrie Vizanti 200— D. Atanase Călugăreanu ruble 20— D. Naculai Mladinoff Vaslui 40— D. Rudolf Fritz Tg.Neamț 200— D. Ionitza Dimitreacu Faurei 800— O d-nă de lângă Varatec 200— Fune, sup.M. Lucr. Publice 430— D. N. V. Gheorghiu 100 — D. Athanasia Bordasan ruble 400 — D. Ștefan H. Ștefan deputat 100 — Ofițerii spital, conf. No. 6 240 — D-na Eug. Căp. O. Gorescu 20— Dr. Mareș 20 — Dr. Lopot. Banbergher 20— D. V. Trifu 100-D-na Maria D. Gr. Sturdza 100 — D. I. Grigoriu Instit. Bacău 20— D na Cecilia M.Crateru Galați 100— D-na Aneta N.R. Căpităneanu 100 — Bacău 20— D-ra Maricica Mircea Bacău 15— D. Isidor Granspan Galați 100— D-na Lisette N. Stroici 600— D. Avocat Petru Bogdan 100 — D-na Maria Dimitriu 20— D-na Sophie L. Missir 100 -D-ra Lili D. Ionescu 50— Familia D. Cădere ruble 56— Suzana Tiberiu Eremie ruble 25— Cornelia Tiberiu Eremie „ 25- Inginer Tiberiu Eremie „ 50 -T. și G. B. Vaslui lei 10-Un grup de pers. din Epureni 30- D na Mihai Vlădescu 100-D na Constanța N. Eremia „ 100 ■ [UNK] D-na Lucia I.Dragomirescu „ 20-D. I. Zamfirescu Craiova ruble 40- D-na Maior Grosso „ 10-Princesa Adina Știrbeyiei 200- Colonel Radu R. Rosetti „ 500- D-na Lucia V. Vrânceanu ruble 20 -Dl. Inginer Ion Hălăceanu ruble 30— Gh. Frânculescu Galați 5 — Pictorul M. Sibiceanu din Constanța lei 10— D. Titus Teodorovici „ 40— D. Gh. D. Buțureanu lei 100— D-na Luoia bloc.-oolonel M. Negruzzi „ 100— D-ra Luîsa Zerfas „ 40— Contribuția Primăriei Iași lei 1000— Aprov. orașului Iași ruble 1000— D. Ministru Al. Constantinescu lei 500— „Familia Luptătorilor“ lei 10.000 — D. și d-na Mihai Huiban lei 50 — D-na Lucia L. Bogdan-Dobreni lei 1000— D. I. Panaitescu director Siguranței „ 100— D-na Ketty L. Dauș lei 100— D. Ion P. Carp „ 100— Societatea ..Intermediarul „ 100— Căpitan Nicorescu-Rădăuți „ 100 — Sopot. Alexis Mavrocordatu „ 100 — N. A. Petroff Bârlad „ 25— D.G. D. Scraba, în amintirea Căp. Florescu mort la Marășești 100— Produsul reprezentației de la Teatru Național lei 3480— D. T. Raux din Slatina 200— D. Arist. Șipotsanu notar 6— D. G. Iliescu (Independența) 40 — Lopos. Rădulescu Dobrogea In amintirea camarazilor morți din Reg. 74 Inf. Constanța lei 20— Dna colonel isvoranu „ 50 — Dna Maria G. Bacaloglu „ 60— Personalul D. C. Mandatelor „ 44— Societatea Pădurea Maxut lei 500— D. Emanoil Candrea Bacău lei 80— Subloc. Ioan Stănescu I din Vânători lei 10— Ilia I. Stăneacu „ 5— I Tipu I. Stănescu „ 5___ I Ileana I. Stăneacu „ 4__ I Mircea I. Stanescu ,- 2— I7mmm —------—mu I Infarmații Din cauza serbatoarei de mâni Sf. Dumitru, ziarul nostru nu va aparea decit Vineri 27 Octombrie, la orele obișnuite. Toate cercurile autorizate se preocupă actualmente cu măsurile ce trebuise luate grabnic, pentru aprovizionarea populațiunei pe timpul Urnei Adunarea „Societății Scriitorilor Români“ se va ține, conform statutelor, cu orice număr de membri, Sîmbătă 28 Octombrie orele 2 p. m. in localul zbirului „România“ Str. Lăpușneanu 33. La ordinea zilei : Alegerea noului comitet și descărcarea gestiunii vechiului comitet. Toți membrii aflători in Iași sunt rugați să ia parte. Primim următoarele rânduri: Citim in decare zi cite o disposițiune nouă in ceia ce privește Aprovisionarea. Așa de pildă, in numărul de ori vedem modul și tonul de distribuție a bonurilor de lemne. In ordonanță, se vede că Primăria va face control în persoanele care sunt aprovizionate cu lemne pe altă cale și va anula partelele, dacă va găsi persoane care ar poseda 1—2 metri de lemne, să’și piardă porția de la Comună, întrebăm care este concursul ea ni’i dă ca să aducem lemne de la pădure ca să putem renunța la drepturile noastre de la Comună, in folosul celor nevoiași, după cum se face apel de către Comună. In „Monitorul Oficial“ de astăzi dimineață, a apărut o decizie ministerială, relativă la acordarea sporurilor de soldă prevăzută de inaltul decret No. 773 din 25 Iulie 1917, personalului sanitar, SESM----------------------------— Eli Cizmarii și confecționarea încâlțămintelo r Suntem nevoiți din nou să atragem atențiunea Onor. Ministerului Industrie și Comerț, asupra modului cum știu unii cizmari ste’gi îndeplinească însărcinarea pe care au primit’o de la acest minister, pentru confecționarea incălțămintelor. Cismarii astăzi au ajuns niște funcționari ai Ministerului de Industrie, prin faptul că dânșii in baza bonurilor eliberate de Minister, trebue cu materialul de’l prinsse, să confecționeze clienților încălțăminte, intr’un timp anumit. Costul integral se achită de client direct la Minister. Cismarilor deci nu le rămâne să aibă decât bunăvoință față de client și să confecționeze cu materialul ce-i primește de la Minister o păreche de încălțăminte, in timp de 7 zile. O persoană ducă,aduce un astfel de bou la cismarul Pascariu, din strada Lăpușneanu, in lipsa patronului din oraș, o calfă din magazin, a arătat arătarea voință incăt ne adresăm d-lui secretar general Stroescu, rugându’l să aplice și acestuia cuvenita pedeapsă care să servească de exemplu și pentru alții. Mai mult, aceasta a cerut clientului să’i aducă materialul, habar neavând că cismarul este dator, in baza bonului, să ridice el materialul de la Minister. Bonul eliberat de Minister este un drept al celui care’l posedă, iar cismarul are datoria să servească pa client, in toate privințele, corect. In caz contrar, ori i se rădică acest drept, ori i se dă cuvenita pedeapsă cum leVu mai dat, de către Ministerul de Industrie. La Kersen a încetat din viață și a și fost înmormântat in acea localitate de Anton Suciu,membru la Curtea de Casație.