Evenimentul, octombrie-decembrie 1917 - ianuarie-februarie 1918 (Anul 25, nr. 196-291)

1917-10-26 / nr. 216

f A * <► >v * V 1 XXV No. 216 10 BANI Redac (ia si Administrati­a iași Piața Unirea Un număr vechi 30 bani HflBSBUFSQII Nu devieaza c’o iotă din poli­tica lor tradițională. De la Rudolf începătorul și pîn’la tineretul de­­azi, acelaș sistem. Traditiea se urmează : s’ajungă a domni pes­­te clți mai multi, prin orice fel de mijloace. Ghid se crede că se va sfîrși cu împilarea athtor de multi. In folosul atîtor de puțini, când se crede că se va putea pu­ne capăt celui mai ticălos pentru a se putea bucura și cel m­ai ne­dreptățit de bunuile, care i se convin după legile firești, atunci tradiție, politica habsburgică gâ­­sește în arsenalul ei principiul și metodul pentru a-și ușura, mai departe, parazitismul. Ceia ce­ au făcut, acum de cu­­rînd, în chestia limbii de coman­dă asupra popoarelor pe cari le are sub a sa stăpînire Ungariei precum și dispoziție a lui Appony de a statifica școlile românești, a stîrnit și cu drept cuvint, revolta sentimentelor tuturor popoarelor de sub coroana habsburgică. Croa­tia, care avea un statut al ei, un som de quasi—autonome, dar autonomie, a fi mai binel, ea care-și cunoaște așa de bine mame vitregă, noua ticăloșie a dualismului felix. După cum reese, din noua atitudine a Vienei ea a cedat Ungariei, pentru ne­voile ei de stat n­a­ț­i­o­n­a 1 ungar, Transilvania, Croațiea, etc. Deputatul de la Agram însă, Ștefan Radici, care a sim­țit, după atitudinea președintelui, vechea sub formă nouă politi­că a habsburgilor, a strigat: „Această politică va avea de urmare că nici în croat nu va fi Credincios împăratului. Dacă se continuă cu acest sistem, voiu fi cei d’intăi care nu voiu avea fri­ca de spînzurătoare șî voiu striga : „Jos habsburgii“ Romînii, luînd armele contra habsburgilor, cari într’atîtea rînduri i-au tradat, deși în­totdeauna i-au ajutat, așteaptă în liniște soarta armelor. Ele vor hotărî, dacă pe viitor Habsburgii Imparati ai Austriei și Regi ai Ungariei, vor mai putea dispune pe placul lor, de viața națiuni­lor. Armele vor hotărî dacă prin­cipiul teuton ; forța primează dreptul unit cu forța, sau acest din urmă, emanatiune a spiritului latin, va învinge și va întrona în univers o lume de dreptate pen­tru toate națiunile. Habsburgii se grăbesc / Uită că cei pe cari acum li ajută, îu sapă de mult, și cei căror le vor din nou îngenuncherea i-au salvat. Și romînii și croații vor ținea min­te această neschimbată atitudine­a habsburgilor. La timpul cuvenit vor vorbi cum trebue și cum se cere dreptatea firii lor. Războiul actual doar se poartă de peste șapte­zeci de milioane de oameni pentru acest scop : rezolvirea chestiei naționalităților. Se va re­­zolvi, se asigură pacea lumii, dacă nu, va urma o nouă­­ epocă de pregătire de înarmare pentru viitorul măcel. Lumea își vrea pacea ei, nu pe aceia a habsbur­gilor de la Viena, sau a Ho­­henzolerilor de la Berlin. Cântecul lebedei Amenințarea Italiei de a ocupa Triestul, a provocat un nou acces de hemoptysie incurabilei bătrâna mo­narhii a Habsburgilor.­­ Pe de­­ al­tă parte în urma strălucitelor victo­rii franco engleze pe frontul occi­dental, deprimarea era atât damnare în toată Germania, încât lauda si­nistră de la Berlin a fost silită ,la sacrificiul de a hrăni cu un b­ou și ultim balon de oxigen, răbdarea e­­xasperată a unui popor supraincercat. Trebuia numaidecât încă o lovi­tură de teatru și au ales­­ decorul Al­­pilor Iulieni, de­oarece scena din lun­cile Siretului nu l- a prea lăsat plă­cute amintiri. Și au jucat... o farsă, care poate prinde numai la cei prea naivi Căci nu se poate altfel explica faptul ca Germanii să scoată trupe de pe fron­tul francez, unde sunt mereu Înfrânți și siliși la retrageri zilnice, spre a le trimite în ajutorul­­ Austriacilor. Pe frontul occidental, însă ,acolo un­de se decide intr’adevăr soar­ta răs­­boiului, superioritatea aliaților este vădită. Cănd Germanii slăbesc și mai ta­re acest front, înseamnă ,ca ei își dau perfect seama de­­ apropierea u­­nei Înfrângeri definitive, cu atât mai sigură cu cât ofensiva­­ aliaților mer­ge mai încet. — pricei dar [bine] spune un vechi aforism al lor, pe care faptele sunt departe de a-l desminți. Tactica franceză, în scop de a cru­ța viețile ostașeșilor, exclude [lovitu­rile repezi­­ și zgomotoase, cari cer mari sacrificii aducând in schimb nu­mai succese vremelnice Germanii, siguri deci de o­­ înfrăn­­gere definitivă în­­ apus, se folosesc însă de întârzîierea ce se pune in­tenționat în realizarea ei, spre a-și excita cele din urmă resturi de nădejde. Datorită liniștei momentane pe frontul oriental, mijloacelor bune de comunicație de care dispun și situa­­ția nea avantajoasă din punct de ve­dere geografia, ei au îngrămădit tru­pe fără număr in Alpii Iulieni, dănd o puternică lovitură intr’un punct strategic, care le-a permis o ușoară învăluire, provocând la Italieni o retragere grăbită pe o nouă linie de apărare. — Nu tăgăduim că nu­ au avut un succes local, Germa însă departe de a echivala cu care e o în­frângere a Italienilor, nu minele că­rora sta victoria în ajun. De altmintere retragerea s’a făcut pe linia de frontieră, teritoriul ita­lian nu este încălcat și vigoarea ne­atinsă a armatei aliaților noștri o vor simți căt de curând pa spatele lor trufașii agresori. Manopera germană, care tinde lă­murit la condițiuni de pace cât mai puțin oneroase pentru dânșii, nu va reuși nici de astă dată. Succesul lor, fără îndoială cel din urmă, este ul­tima licărire pe care o aruncă, îna­inte de a se stânge, văpaia mistui­toare de viață și distrugătoare de civilizație pe care ti, dușmanii ge­nului omenesc, au aprins-o în lume. Este târtecul Ubidti. E. Nu vom putea ierta In ziare ! „Evenimentul“ citesc cu indignare că un profesor universitar care fuge de la catedră in timp de războiu și rămân in teritoriul ocu­pat, să apere interesele dușmanilor noștri și să insulte poporul care n’a trădat, guvernul și pe regele său, ia apărarea internaților austro-germani din tabăra de la Huși cari ar fi tra­tați fii in acest colț de Românie li­beră unde un popor întreg sufere și luptă, păstrând cu încredere nădej­dea in triumful unei idei pentru care vom muri cu toții de va fi nevoe. Plânge noul patriot a astre german­­ pe conaționalii stăpânului său, dar nu scoate nici un suspin pentru acei cari s’au luptat cu brațele și piepturile­­ lor numai, pănă­ când zdrobiți și co­vârșiți de mistiv n’au mai avut pu­terea să se retragă și au căzut in minele călăilor, care după ne i-au u­­milit, i au lăsat să moară de foame, de frig și de boala și nu ingâduiesc nici azi să fie ajutați acei copii ne­norocoși cari pi­caseră cu voioșie și avânt să înfăptuiască unirea unui po­por a cărui unire sufletească­­ n’a pu­tut-o sfărâma saocii întregi de opri­mare. Renegatul nu știe ce clocotește iu sufletele noastre, a celor de aici cari am văzut și ne-am luptat luni de zile cu dușmanul, cu mizeria și cu moar­tea, pe cari i-am învins cu răbdarea și cu credința, păstrând un suflet me­reu curat idealul pentru care am in­trat in acest cumplit războiu și din care nu ne va scoate de­cât victoria desăvârșită, care să ne răzbune de tot ce am suferit și să ne dea fruc­tul după care intindem măna din leagăn. După înfrângerea și trădările su­ferite au rămas destui de-ai noștri cari inălțăndu-se sufletește au putut zdrobi in luptă dreaptă ingâmfarea poporului german care a îngăduit a­­tătea crime și vor rămâne incă des­tui până la urnă care să mătura după stăpânirea lor pe acei netreb­nici dintre ai noștri cari și-au uitat pănă intr’atăt datoria, in oăt, după ce au trădat, să ne mustre că nu dăm și noi dușmanilor noștri florile și purpura pe care le-au întins ei domnilor lor, cari țin sub călcăi su­fletele îndurerate ale celor mai dragi ai noștri. Pentru cei cari vor indrăzni să rămână, după plecarea silită a stă­pânilor și complicilor lor, vor sta în­tinse săptămâni întregi spănzurăto­­rile, care vor curăța ca­ a mai rămas netrebnic și ticălos in marea noastră țară, dăndu-ne încrederea astfel, că dreptatea, patriotismul și cinstea ne vor conduce de aci vieinte. Dr. O. Marinescu. — _____—­ I Joi 26 Octombrie 1917 10 BANI ANUNGURI INSERȚII ȘI RECLAME In pagina l­ a rândul 2 Lai la pagina LU* rândul 1 Leu . ORGANI AL PARTI­Cu­luI CONSERVATOR Apel pentru soldați Doamna Lucia D. Grecianu, face un apel către toți acei cari î și dau samă de suferințele ce vor avea de indurat soldații noștri în tranșeele de pe front, atunci când iarna îi va prinde din nou neclintiți la hotarul țârei. D-na Lucia Grecianu ar dori, pentru a alina suferințele sentinelelor de la posturile avansate, să cumpere cu banii ce se vor subscrie, șoșoane de pâslă, menite a se așeza veste bocanii. Restul râuri da la subscripția pentru cămeși Lei 1053 — D na Lucia D. Grecianu 1000— D-na Constanța Gr. Eremia 200 — Clubul Conservator 5000— D. Ion V. Praja 5QQ — D-na Alexandra G.Lucasievici 100 — Om Noou­lai larga din sub­scripția deschisă de d-sa, 13.844.20 Chelnerii Restaurant.Traian lei 70 — Comand, militar al orașului­­ bani confiscați „ 175— Ioan și Natalia Motăș 48 — D. Inginer G. Barberis 20— Din partea Teatrelor Naționale 1000— Jockey­ Club 10,000— D-na Óiga Rosettos 100— D. N. Movilă 100— D-na și D. Teodosie Motăș 100— Ofițerii spți, de evacuare medical No. 2 153— D. Sever de Zotta 100— Contribuția Băncei Naționale ruble 6000— D-na și D. Const. Hiottu lei 100— D-na Dr. Emerinde Souly „ D-na Ecaterina Constantinescu 200— prof. conferențiară Dorohoi 250— Un media ruble 16— D-na Ecaterina A. Golescu lei 100— D. Tom­a Nestorică 60— Inginer Cesar Dimitriu ruble 100— Locotenent­­ Ștefan Barbu ruble 100 — D. Alexandru Stoica ruble 25— D-na Enrica Tudor Rădulescu 100— D. Profesor Dr. C.Thiron 40— D. Col. Marini rag... Calarași 500— D-na Elena Perticari 100 — D-na Virginia Căp. Negoescu D-na Maria dr. C. Konya 100 — D. Nathan Grünspan 60 — D-na Zoe Bräascu 600— D na Elena î. Tăutu 100— D. Ion Werner 250— D. Neculai Ghermani 300 — D-na B. colonel Filipescu 150 — D-na Ana Gh. M. Suutaru 100 — Spitalul Alexandria Huși 100— D. ministru N. Titulescu 1000— D. Dimitrie Vizanti 200— D. Atanase Călugăreanu ruble 20— D. Nacul­ai Mladinoff Vaslui 40— D. Rudolf Fritz Tg.­Neamț 200— D. Ionitza Dimitreacu Faurei 800— O d-nă de lângă Varatec 200— Fune, sup.M. Lucr. Publice 430— D. N. V. Gheorghiu 100 — D. Athanasia Bordasan ruble 400 — D. Ștefan H. Ștefan deputat 100 — Ofițerii spital, conf. No. 6 240 — D-na Eug. Căp. O. Gorescu 20— Dr. Mareș 20 — Dr. Lopot. Banbergher 20— D. V. Trifu 100-D-na Maria D. Gr. Sturdza 100 — D. I. Grigoriu Instit. Bacău 20— D na Cecilia M.Crateru Galați 100— D-na­ Aneta N.R. Căpităneanu 100 — Bacău 20— D-ra Maricica Mircea Bacău 15— D. Isidor Granspan Galați 100— D-na Lisette N. Stroici 600— D. Avocat Petru Bogdan 100 — D-na Maria Dimitriu 20— D-na Sophie L. Missir 100 -D-ra Lili D. Ionescu 50— Familia D. Cădere ruble 56— Suzana Tiberiu Eremie ruble 25— Cornelia Tiberiu Eremie „ 25- Inginer Tiberiu Eremie „ 50 -T. și G. B. Vaslui lei 10-Un grup de pers. din Epureni 30- D na Mihai Vlădescu­­ 100-D na Constanța N. Eremia „ 100 ■ [UNK] D-na Lucia I.Dragomirescu „ 20-D. I. Zamfirescu Craiova ruble 40- D-na Maior Grosso „ 10-Princesa Adina Știrbey­iei 200- Colonel Radu R. Rosetti „ 500- D-na Lucia V. Vrânceanu ruble 20 -Dl. Inginer Ion Hălăceanu ruble 30— Gh. Frânculescu Galați 5 — Pictorul M. Sibiceanu din Constanța lei 10— D. Titus Teodorovici „ 40— D. Gh. D. Buțureanu lei 100— D-na Luoia bloc.-oolonel M. Negruzzi „ 100— D-ra Luîsa Zerfas „ 40— Contribuția­­ Primăriei Iași lei 1000— Aprov. orașului Iași ruble 1000— D. Ministru Al. Constantinescu lei 500— „Familia Luptătorilor“ lei 10.000 — D. și d-na Mihai Huiban lei 50 — D-na Lucia L. Bogdan-Dobreni lei 1000— D. I. Panaitescu director Siguranței „ 100— D-na Ketty L. Dauș lei 100— D. Ion P. Carp „ 100— Societatea ..Intermediarul „ 100— Căpitan Nicorescu-Rădăuți „ 100 — Sopot. Alexis Mavrocordatu „ 100 — N. A. Petroff Bârlad „ 25— D.G. D. Scraba, în amintirea Căp. Florescu mort la Marășești 100— Produsul reprezentației de la Teatru Național lei 3480— D. T. Raux din Slatina 200— D. Arist. Șipotsanu notar 6— D. G. Iliescu (Independența) 40 — Lopos. Rădulescu Dobrogea In amintirea camarazilor morți din Reg. 74 Inf. Constanța lei 20— D­na colonel isvoranu „ 50 — D­na Maria G. Bacaloglu „ 60— Personalul D. C. Mandatelor „ 44— Societatea­­ Pădurea Maxut lei 500— D. Emanoil Candrea Bacău lei 80— Sub­loc. Ioan Stănescu­­ I din Vânători lei 10— I­lia I. Stăneacu „ 5— I Tipu I. Stănescu „ 5___ I Ileana I. Stăneacu „ 4__ I Mircea I. Stanescu ,- 2— I­7mmm —------—mu I I­nfar­mații Din cauza serbatoarei de mâni Sf. Dumitru, ziarul nos­tru nu va aparea decit Vineri 27 Octombrie, la orele obiș­nuite. Toate cercurile autorizate se preocupă actualmente cu măsuri­le ce tre­bui­se luate grabnic, pen­tru aprovizionarea popula­țiunei pe timpul Urnei Adunarea „Societății Scriitorilor Români“ se va ține, conform statu­telor, cu ori­ce număr de membri, Sîmbătă 28 Octombrie orele 2 p. m. in localul zbirului „România“ Str. Lăpușneanu 33. La ordinea zilei : Alegerea noului comitet și descăr­­carea gestiunii vechiului comitet. Toți membrii aflători in Iași sunt rugați să ia parte. Primim următoarele rânduri: Citim in de­care zi cite o dispo­­sițiune nouă in ceia ce privește A­­provisionarea. Așa de pildă, in numărul de ori vedem modul și tonul de distribuție a bonurilor de lemne. In ordonanță, se vede că Primăria va face control în persoanele care sunt aproviziona­te cu lemne pe altă cale și va anula partelele, dacă va găsi persoane care ar poseda 1—2 metri de lemne, să’și piardă porția de la Comună, întrebăm care este concursul ea ni’i dă ca să aducem lemne de la pădure ca să putem renunța la drep­turile noastre de la Comună, in fo­losul celor nevoiași, după cum se face apel de către Comună. In „Monitorul Oficial“ de astăzi dimineață, a apărut o decizie minis­terială, relativă la acordarea sporu­rilor de soldă prevăzută de inaltul decret No. 773 din 25 Iulie 1917, personalului sanitar, SESM----------------------------— Eli Cizmarii și confecționarea încâlțămintelo r Suntem nevoiți din nou să atra­gem atențiunea Onor. Ministerului Industrie și Comer­ț, asupra modului cum știu unii cizmari ste’gi îndepli­nească însărcinarea pe care au pri­­mit’o de la acest minister, pentru confecționa­rea incălțămintelor. Cismarii astăzi au ajuns niște func­ționari ai Ministerului de Industrie, prin faptul că dânșii in baza bonu­rilor eliberate de Minister, trebue cu materialul d­e’l prinsse, să confec­ționeze clienților încălțăminte, in­tr’un timp anumit. Costul integral se achită de client direct la Minister. Cismar­ilor deci nu le rămâne să aibă decât bună­voință față de client și să confecțio­neze cu materialul ce-i primește de la Minister o păreche de încălțămin­te, in timp de 7 zile. O persoană ducă,adu­ce un astfel de bou la cismarul Pascariu, din strada Lăpușneanu, in lipsa patro­­nului din oraș, o calfă din magazin, a arătat arăta­rea voință incăt ne adresăm d-lui secretar general Stro­­escu, rugându’l să aplice și acestuia cuvenita pedeapsă care să servească de exemplu și pentru alții. Mai mult, aceasta a cerut clientului să’i aducă materialul, habar neavând că cisma­­rul este dator, in baza bonului, să ridice el materialul de la Minister. Bonul eliberat de Minister este un drept al celui care’l posedă, iar cis­­marul are datoria să servească pa client, in toate privințele, corect. In caz contrar, ori i se rădică acest drept, ori i se dă cuvenita pedeapsă cum leVu mai dat, de către Ministe­rul de Industrie. La Kersen a încetat din viață și a și fost înmormântat in acea loca­litate de Anton Suciu,­­membru la Curtea de Casație.

Next