Evenimentul, iulie-septembrie 1918 (Anul 26, nr. 122-193)

1918-09-19 / nr. 183

f* A atn ^e&adVa »■ j^6Ltava\sUa\\a IASI fmTA urwuei a □ o □ ORGAN :: '' angmifrnyw COMSERVfITCH 20 BA?J| Inserții și reclame narnrța 2-a 1 ieu rândul Un număr vechi 50 huni □ □ □ □ 1 HI * fcâ m Noi și ei Bulgarii au fost nevoită in ur­ma succeselor trupelor aliate de pe frontul macedonean, să ceară pace. Nu ne bucurăm de nenoroci­­rea vecinilor noștri, pe cari, noi <i împreună cu Hușii, in 1877-78, i-ara re­adus la viață. Nu putem insă, in aceste momente tragice pentru ei, să nu ne amintim de tot trecutul. Informații Atragem atențiunea guvernului cit nu s’au făcut și nu sa fac, semănături cu grâu de­­ toamnă in Basarabia; nu se face da foc a­­rb­ura da toamnă și, puțină să­mânță cit s’a recoltat in acest an dezastruos, se vinde pe pr­­ari is­pititoare, astfel că nu se vor pu­tea face ui­ci semănăturile de pri­măvară. Această stare de lucruri este absolut exactă, gravitezia conse­cințelor ei trebue sä îngrijora­­scâ pe ori­ce bun român. Frimflria Comunei Iași mai dispu­nând de o cantitate de grâu, va fur­nica ea direct brutari or, făina nece­­sară pentru fabricarea pănen 8i nd­ carele agricole, se vor ocupa în curând ca această chest­une Orașul e iipi­t cu totul, ,de fă­nă de popișor, untde­ eam și făină de grâu. Dacă se găsește pe la băcănoi, se vănd cu 4 lei, cu 60 lei și cu 15 lei chilogramul In virtutea art. 9 din Constituțiu­­ne, se recunoaște calitatea de cetă­țean român d-lui Emilian Ciuceanu, tom­ăn din Transilvania, domiciliat in comuna București, județul Ilfov. Prin deciziunea d-lui ministru de interne cu No. 14 491 de 18 Septem­­brie 1918, d nii doctori Zossin Pa­­naite și Anghel Paul, medici primari ai spitalelor Ff Spiridon din Iași, se numesc membri o­norfici in con­siliul de igienă al orașului Iași, pe timp de 3 ani, in locul d-lor profe­sori dr. Bejen și Socor, al căror termen a expirat. Pe fixează 30 zile, cu drept la in­demnitatea de misie, pentru farma­cistul șef al armatei, pentru inspec­tarea farmaciilor și depozitelor sani­tare Pe sporește la 40, numărul zilelor de inspecții pentru comandantul di­viziei XV. Știm că purtarea noastră co­rectă de-acum, nu poate avea nici­ o repercuție la sufletul lor, dar nu ne putem opri de-ai ară­ta și pe ei și pe noi, in aceleaș împrejurări aproape. Se pot trage atâtea concluziuni, atâtea învăță­minte ! Un ungur în audiență la regina Maria Dr. Ștefan Dobay publică in „az Est“ (20 și 21 Septembr­e), două scrisori datate Bicaz 28 August des­pre audiența sa la regina Maria a României și la principele moșten­tor Carol. Cu regina Maria slavistul ungur a vorb­i despre svonurile cari cir­culă in stră­nntate că regina ar agi­ta­ împotriva puterilor centrale, svo­nuri, pe care M. S. le a desmințit cu acest prolil declarând că și-a fă­cut numai istoria vizitând pie cei ce au luptat pentru țară și măngâind pe cei ce au suferit. Toate cererile pentru de cherestea vor fi trimise distribuite sindica­tului fabricelor de cherestea care le va rezolva in conformitate cu dis­porțiunile legei sindicatelor, publi­cată n Monitorul O­ficial No 110 di­n 1918. Serbarea bisarabenii In Basarabia s'a luat inițiativa ra­dicărai unui monument pentru slă­virea s­mintirei martirilor naționali Murafa Mateevici și Hodorogea. Dar ceia ca se ntămplă in B­sa­rabia nu ne lasă nepăsători,, Durerea lor să fie și durerea noas­tră, bucuria lor să fie și bucuria noastră, sărbarila lor să fie serbări și pentru noi, recunoștința lor să o împărtășim și noi, eroii lor să fie și eroii noștri, martirii lor să fie și martirii noștri. Numai așa sa va inchega unirea cea adevărată, unirea sufleteasca Ca să contr­buim și noi, românii de dincoloe de Prut la rădicarea monumentului din (­­hișinău s’a orga­nizat o serbare, care va avea lots in ziua de 20 Septembrie a. c. ora 9 seara la Teatrul Național cu bine­voitorul concurs al d-lui Eneaoa, Pan Halippa și Fărșan, al d­noarelor Ven­tura și L­ices­cu, al corului Mitropo­liei din Iași și al unui cor din Ba­­sarabia. Biletele se silă de vSnsara la li­brăria Iliescu. Mci un corsiliu de Coroană nu s’a ținut cri și nu se va ține nici astăzi. Descoperiri In­vazia din ziua de 13 Septembrie 1918 s’au arestat 12 indivizi, din vara 4 desertori Au fost cercetați Pttscu Vasile co­pist la direcția aprovizionări rare semnând fals pa d Lite sau șeful serviciului petrolifer in trei cartela de benzină, a incercat să le plaseze pentru bani in complicitate cu Sob­ Lt. Mihail Ionescu dela aviația și func­­ționarul Alex .Lepădătescu funcțio­nar la biroul de agentură și o mision din str. Cuza Vodă Toți s’au inaint­at ora­b­erări la parchet­­ Subcomisarul Malamuceanu a des­­coperit obiectele casnica ce s’au fu­rat f«mesi Elena Acacuti din strada Ciurchi 64 prin spargerea locuinței, de către cunoscutul­­ spărgător gomir Petrache dispărut astăzi. Dra­ Lu­crurile se vănduse la Maria Constan­tinul din str. Ciurchi 67. Eri­cominiunea de anchetă par­­lamentară a asculat pe d. Al. Constantinescu fost ministr­u de­ domenii și interne. Afacerea Vidrighin Ert a venit înaintea Tribunalului Ia și so­ția s-a, judecarea mandatelor de arestare emise de d, judecător de instrucție cabinetul 1, contra lui Vi­­drigh n, inginerului August Kieser, Neculai Simionescu funcționar la dis­tribuția de petrol șimisitului Alteres­cu, învinuiți de complicitate in frau­dele de petrol. Tribunalul era compus din d-nii Dem. Lupu prim președinte, Ceaur Aslan judecător, Coroi procuror și din partea deținuților de avocat Os­­vald Te­doreanu. Tribunalul le-a con­firmat mandatele de arestare și toți au făcut apel la camera de punere sub acuzare JUDICIARE Dl. ministru de justiție a delegat pe d Aurel Saferescu judecător de instrucție de la tr­b. Durostor la tri­bunalul Iași, secția I-a ca judecător de ședință. —­ Idem a delegat pe d. D Bălinea­nu, grefier de la trib. Durostor ca grefier la tribunalul Iași — dri Curtea cu Juri, a amânat procesele, din cauza lipsei acuzaților. — D-nii atacați Const. Simionescu, Osvald Racoviță au luat inițiativa formării Cercului Avocaților — Curtea de apel Iași secția I, a admis apelul d­lui prim procuror trib. Iași, a reformat sentința trib. Iași, secția I, prin care deținutul Dumitru P­ersachi era condemnat la 6 lui pentru omor, și in consecință îi ma­jorează pedeapsa la 10 ani. — Idem a admis apelul d-lui pro­curor trib. Botoșani, reformă sen­tința acelui tribunal prin care in­culpatul Iosub Tauber era condemnat la 300 lei amendă pentru delictul de bancrută simplă, și in consecință 51 condamnă la 3 luni închisoare pentru 1 bancrută simplă . Idem a respins apelul inculpa­tului Toader Perju și confirmă sen­tința trib­unului prin care era con­damnat la 6 luni inchisoare pentru loviri căutătoare de moarte, ff M&n^mni ,iy­nHijrrjUMJttJtUMi­­n­ ix~ Astăzi a reapărut in localitate zia­rul „Epoca“. In nămolul de gazete cari apar in Capitala Moldovei, de cănd Iașii a devenit provizor Ca­pitala Țărei, reapariția bătrânului or­gan conservator nu poate trece ne­relevată de noi, conservatorii mol­doveni. In adevăr, „Epoca“ reprezintă o tradiție glorioasă, atăt in politică căt și in ziaristică întemeiată de marele romăn Ni­­colae Filipescu pe timpul opoziției­­unite ea deveni in curând ziarul cel mai popular și mai bine scris. Bu­­curăndu-se de colaborarea unor scrii­tori ca : Gh. Panu, I L. Caragiale, Delavrancea, Baba Novak, N. Filipes­cu, C. Hiotu și alții, „Epoca“ a mar­cat cn curent nou in politica ro­mânească Luptele ei au rămas me­morabile in analele ziaristicei noastre De aceia, astăzi, cănd valorosul nos­tru confrate reapare ca organ de provincie, in condi­ții tehnice atăt de grele, îl salutăm cu bucurie și ii u­­răm aceleași isbănzi glorioase ca și in trecut Incendiul care a­­ sbucnit zilele tre­cute la vechia școală de sericicultură „Vith­masen“, a consumat o cantitate de material și instalație ale școalei, străine și adunate după o muncă de ani de zile Ca valoare, tot ea a fost pradă focului, întrece suma de 50 000 lei insă munca și tot devotamentul personalului școalei, in frunte cu ini­moasa directoară, nu se vor mai pu­tea pune la loc. Ar trebui insă, ca cei in drept, să întindă o mănă de ajutor acestei vechi școli, rămasă as­tăzi fără adăpost, căci școala se în­grijește și de orfanele celor căzuți in râsboi. s»*** Guvern parlamentar în Germania Ziarul „Virog“ din 2 Septembrie st. a scrie următoarele : Viața politică din Germania se află in preajma unor mari schimbări Par­tidele majorității Reichstagului au in­ceput o acțiune pentru unui guvern parlamentar alcătuirea Cercurile pol­tice germane sunt convinse că un guvern parlamantar ar putea accelera chestiunea păcei prin faptul că s-ar produce o apropiere intre partidele opuse Partidele majorităței germane nu vor să se oprească la rez­oluțiunea de pace din anul trecut; ele vor să obțină reforme radicale prin care să se asigure o mai mare influență po­porului, adică reprezentanților săi asupra politicei imperiului. Răsboiul a dovedit indeajuns că poporul este un mai bun păzitor al păcei de­căt diplomația secretă. Cuvântul decisiv in această chestiune il va spune “Cen­trul Reichstagului. Punctul de vedere al social demo­craților cari fac și ei parte din ma­joritate se poate cunoaște dintr’un articol al ziarului „Vorweerts“, in care se spune că formarea unei ma­jorități parlamentare nu se va putea face de­căt prin evoluțiunea Centru­lui spre dreapta sau spre stănga. In cazul din urmă social democrați nu vor intra in cabinet. Insă chiar și in cazul cănd coaliția se va face spre stănga, dificultățile politice ac­tuale nu se vor putea inlătura prin intrarea in cabinet a cătorva social­­democrați. Opoziția nu poate fi ador­mită prin condescendența ce se arată unora dintre membrii ei Chestiunea este clar dacă partidele din Centru sunt hotărâte să urmeze o politică pentru care social-democrații ar pu­tea să-și ia și ei răspunderea In con­secință guvernul să nu-i întrebe pe social democrați căte locuri pretind un cabinet, ci cum trebue să fie po­litica imperiului pentru ca ei să-și poată asuma vre­o răspundere. I ^ri Camera n’a ținut ședință Condițiaile social democraticii germani în ședința partidului social demo­crat german care a avut loc in ziua de II c. e’au stabilit următoarele condiț­uni pentru intrarea social de­mocraților in guvern : 1.) Aderarea nelimitată la hotărâ­rea Reichstagului din 19 iulie 1917. Admiterea principiului li­șei popoa­relor bazată pe rezolvarea pașnică a tuturor chestiunilor litigioase căt și pe baza defarmărei generale 2) O declarație absolut ireproșa­bilă cu privire la chestiunea Belgiei restaurarea Belgiei, o înțelegere cu privire la despăgubiri restaurarea Serbiei și Muntenegrului 3.) Tratatele de pace de la Brest Litovsk și București nu trebue să formeze o piedică pentru indicerea păcei generale, introducerea imedia­tă a administrației civile in terito­riile ocupate 4) Autonomia Alsaciei Lorenii: votul cu versal egal, secret și direct in toate statele federale germane. 5. ) Unitatea in conducerea impe­riului, excluderea guvernelor laterale fără răspundere, formarea unui gu­vern din majoritatea parlamentară. 6. ) Restrângerea autorității cen­zurii. CINE A GĂSIT pe strada Lascar Catargi un șevalau de pictor, este ru­gat al aduce in strada­ Codrescu 11. Recompensă ACT DEMU­LȚUMIRE Prico’pnas Olga D. M Sturdza din Iași, care e pasă in frunte« faptelor de mari jertfe in timpurile de grea mmpfina prin o?ra t­eie țara și ne» mul, nu o mamă moloișită ds jalea os npa­­ă naftetHla calor asnorosiți, i­’ara făcut scat de adăpost și »jatol lor și natala fiÎ Butropico ce in­depli­­neșta și sprijină cnut «caoacute și nn coliba sarasîdîii, cări dăndsi și obolul mic «nu­ da căt posibil, probează prin «»easti­t?n vădit pstriotissra Sa apriul nostru avădd genararitmt m da s d »M da pa downi­oi, Novaci de 260 m­p, Divin« orfanilor și 1836 jagrari Lemna­riî» dcivilor și fanîilților odor m coanHotul possrarml „Finnte Luptători­lor“ din j­­ d. țd Botoș«?, pomana Limca, os prinos d ® r»auru>£ tin­'*, din psrta orfanilor, văduvelor și fenaiu­l­lor «robiiisu­sior, îi exprimă prin pra­clia'tate viile și re­pic­rtea«el îi sm! țranH Isptîț Darea și SaSe ^ervstsită, d» pildă și altora. Nu mai puțin aducem mulțumiri și* d­ini Paul Dobias­ing ner e­lvia da, p» *<»*ata űimeni­, a**» g’s dat es­te cda pentru idea­ția fruntoasă și, iftudibră feptă. Președintele ■­ontteth­us I­.vfțător, C­­Pü'wdfism D-uelft Victoria Coivítaotiue mk» (Dr» gowiy), Elita Gheț'î (8 mari») șl dra 'Jnsraü! a Nídujbe, prt;fes -ara *a școria Biatalui, deigăhid nu anrs preparator péntrú t'laseíe «»fericea'« eeotradwe. Io “crieri e s® primea pdffi la 1 Ootombri-a le d na Coastiwiaaiau, «strada Tâatn No. 4. in oral« 4-6 p * Comarnic«! austriei Lupta 1 ® de lângă Verd­an Viena 28 Septembr­e 1918. La 26 septembrie 1918, și una din z­iele de mari lupte de pe frontul da vest, trup­e la austro­en­­garo ce se găseau la Verdan, sub comanda steneralului-locotene­nt Men­­ger, s’au dis­t­us in mod glorios. O străpungere dușmană a fost complect indreptata prin repedea intervenție a reeservelor imperiale­re regale Trupele austro-ungare au interve­nit in afară de aceasta cu toa­te for­țele ce le stăteau în dispoziție, in luptele sectoarelor vecine și au pu­tut prin aceasta să acorda un spri­jin foarte eficace fraț­lor de arme germani.

Next