Evenimentul, iulie-septembrie 1918 (Anul 26, nr. 122-193)

1918-07-22 / nr. 138

isi, unde fusese sovietul bolșevic gi § ends­ses» ss retsresess „Froatovicii“ adlet soldați ce refuzau ge să bată pa­troniul romăn-galițian. Froratovicii, vn iie»si de vr’o 10 000, armați din bel §ag­en granaté gi Mitraliere, era» la oraș­ul vr’o 12 sile» dar fostul soviet »o­părase la înțelegere ca reprezen­tanții frontului, și aceștia stăteau la așteptare, fără a se manifesta. Ei nu erau ales chiar declarați împotriva ifu­mților. Aceștia au găsit milă cumin­tește efi dezarmeze o asemenea masă­­ de ioMați, aflători intr’un oraș, unde ei vroiau să stabilească ordine. Pro­cedeul nemților insă a fo­st stângaci. Prezintăndu-se un aga mic număr in fața cantonamentului frontoviu, un ofițer „bavarez“ cu cissornicul sa brațîlită, le- a dat 20 minute ca să sa predea» Xgi poate ori­cine inshipui ca o tru­pă dar soldați ca a fost pe front doi sui de sila, găsește incă destulă de» uitate pentru a se rezorva in fața unei asemenea umilință Rezultatul nu s'a făcut așteptat. A doua zi de la ora 7 la 12 temui­ți -mitraliera n’a mai contenit. Către s«­ars frumosul pt0log ukranian ca sa ridicase pa tur­nul primăriei, a fost înlocuit cu stea­gul rug revoluționar. Germanii erau alungați, 4 automobile din șase capti vata, iar restul de germani—cu pu­­țină armată os lupta pastra Ukraina continuau luptele in afară de oraș.­­Tunurile de pe vasele de pe Nipru îngrozise lumea, din prag, care se sso­borăse deznădăjduită in pivnița. Din acest moment viața in Kárson devine sa supliciu. Frontovici iau­ administra­ția orașului și prima lor grija este percheziția de bănci groasse particulare in puterea nopței sau chiar ziua mars, El dă chiar ordin ca viața să rein­­ceapă normal, că­d in ziua de 9, la ora 12 dîn zi, reîncep tunurile de pa vasele „Xenia“ și „Dunărea“. Ea semnalase a doua venire a nem­ților. De data aceasta, se zicea că sunt vro 2 mii. Frontovicii fac angajări de soldați plătiți cu câte 50 ruble pe si" Toți derbedeii și pungașii de 14 —16 ani au p&us-o armă și buzunarele pline de cartușe și granate. Popa Mi­hai Spiridonov, intr’un automobil im­podobit cu egsi­pe si panglice „su r­­moneaza“ publicul, face adepți. El care la prima venire era in capul recepției, acum este pe tranșee îm­potriva „dușmanului patriei“. In ziua de 12, după un uragan de foc gi­spijă, orașul b’be liniștit, nemții sau retrasi a doua oară, popa Spiridonov, întors la Otel Europa sa proclamă salvatorul Bolșevismului in Ukraine. E. S. ziua când asa luat portofoliul in 1912 șeful marelui stai major a venit că­­ci din demisia crezând, eu nu va pu­tea fi agreat de noul minister. I-am respins demisia. Gând­ am plest insă en dels minister a plecat și, șeful statului major. Am agasat la­­ marele stat major un­ general , capabil, pe care ii cunoșteam și pe cari îi gă­sisem îndepărtat din statul major. Mi er a apoi să nu mai fac acte da ca­­maradesiie. Voi face insă caima radarie căt timp ea va fi adevărată camara­deria av­eaa a nepotismului. . . Ședința din 20 Iulie D. senator Micescu a rădicat chestiunea scrisorii d­lui Cad­re, pu­­blicată in „Mișcarea“ cu privire la buna Îngrijire de care a’ar fi" bucu­rat 67 p&rfets"și, din partea Coman­­damantului Cercetașilor. Protestând, cere explicațiuuni d-lui ministru cum­­ admite d lui Cădere că fa­­ă politică scănd spălarea fostului guvern intr’on ziar liberal intr’o a­­facere in care e declară s’a făcut vi­novat omorând mii de copli. D. D. Coros Un odor răpit dintre noi șî. a&r cans in tenebrele mtaisecoaâe ale tarii moșmat ce-i inchide pentru veșnicie vazele i strălucitoare . Cu suflat «Ies și bogst iu plină desTOltarș 'pentru înfăptuirea unui ideal măreț, s’a stîna in vremuri at tit de grele și frămf­ntata ea și in­­teaag­a lui viații,... Dnest'mama sa plîng pe @i, va plinge încă mulită vreme pa iubitul său Tică, noi cești­lalți vom plînga pe confratele nostru, pa colegul nostru, pa prietenul nostru Gestică Coroi,... Părinții, copiilor vor plânge după profesorul Vaivaraitar, indrumătorul spre muncă cinstită și luptă voiaiaă pentru neam a tinerilor vlăstari ce intră pe ușa sanctuarului științei și erî cănd rămășițele păsfînte și sînt a­­dasa aci la Isși sprs a fi îngropate in orapd ce l’a iubit, indurarăți capetele in să ne plecăm fața aceluia sare n ® coboară in mormînt gi care deși sili de tinăr a stăruit admirația țării prin materitataîi concepției sale, prin muncii fără preget și prin pu­terea. eloquenței sale 1.. .Quid est eloquenția, nisi sonii­­„nuus animi motus și sofistul său mare a fost intr’o continuă miș­cata 1.. Acfima, D-Z0U să’l odihnesscă ’n pace 1. Axinte, Avocat * * * f Corpurile Legiuitoare Șădirța de la 19 iulie 1918 Camera D. Zdea Codreacu spune că nu s’a mai întocmit,­ comisiunea proeotată pentru cerestarea situației parlamen­­tarilor învinuiți că au­­ au făcut da­toria către patria. D. Văgăunescu era să i se co­munice dosarul cu privire la acapa­rarea zahărului de către P. Solomon. In tot cazul interpelarea să-i fie fi­xată Sâmbătă. Relevă un act abuziv al adminis­trației din Vaslul care a rechizițio­nat ilegal porumbul unor săteni. D. Tranen­la și se declară contra proastelor pentru obligativitatea mun­­cii țăranului. Munca acestora— spune vorbitor« —ar trebui stimulată dănduli la pă­­mint. D. Văgăunescu protestează și d sa împotrivă proeotului depus.­­ Ședința de Vineri §0 Iulie 21. J. &. Stoi un cit­.țta proectul Se lege pentru obligativitatea sauneei fa ce p­rîvo­ts talatul traverselor și transportarea lor la stațiile de C. F. R. fi *# trece la votarea legei pe articole. D. Tr&ncU­ lași sa rădică impo­­triva sistemului legilor da ob­ligativi­tate a muncii și ca sa arăta cum pri­vase țăranii aceste legi, citește o pe­tiție a țâr*nli»r din cos». Shvina. A­­ceștia protestează contra legei care i scoate cu sila la slunca câmpulu­i spre a lucra niște pământ care nu e al lor. Sarsâici Ședința de la 19 Iulie D. Misiliatu depune­­ proectul pan­­tru modificarea organizării curților cu jurați, d­r. Mculescu. In urme chipului eiins ei au făcut avansările, prestigiul ofițerilor azi a scăzut. Avem câte 3—4 colonei de regiment. D. ministru Hărjeu. Figâd se ști că va face tot ca­­ i va sta in putn­­­ță să curețe armata de toate păcatele trecutului. E adevărat că el a făcut politică m­­anuală. A»integta apelul d­lui Tsk ® K­assen la £ 07 să nu se facă politică fin armată. Totuși as nu a putut f­­­i piedecată de a patrul de acolo, a arí«resus-itaa»siita.,. Camera Ședința de la 21 iulie 1918 Ședința sa deschide la orele 10­8. m. md președinția d­lui "O. Meissner. Pa bansa Ministerială d raii miniș­trii Al. Märgkillman, S. Mitilmes, Gr. Caatsousino, Mehedinți, Garoflid și G. Ario». D. ministru Mehedinți depune Proectul pentru modificarea art. 61 al. 3 din Legea organizației Centrale a Ministerului de Instrucție și a art. 16 din legea învățământului narm­al primar din 1909 și 1910 D. Mazilu, Raportor al proectului pentru înființarea școalei pregatito­ara și sdminariale normale, citește pro actul. D. Mitulescu lufind onvăntat a­rată importanța l­egii și rezultatul ce vor da curge den sa. Declară că o va vota.­ Da Mihaileanu arată că legea sare sfifd arată școlile secundare la sate va crea o atmosferă culturală la țară. Spune că numim învățătorilor și pro­fesorilor este insuficient răsplătită. Proectul va deschide o cale largă pentru toți învățătorii vrednici. Urmează la tribună d. Pătrășcanu. Ședința continuă. Uitimi Informați Aflăm că proectul pentru­­ as­­ rendirea forțată a unei părți a moșiilor, a fost din nou prelu­crat și se va aduce in disas­­ția con­silielui de miniștri. Proecipe probabil va fi depus Marți­ pe biroul Camerei. Se publică spre cunoștința general­­ă, că in zi­ua de 20 August (2­tembrie stil nor) 1918, orele 11 Sep­ti­mineața, se va ține licitație publică la Direcțiunea Generală a Poștelor, Tariigrefelor și Telefoanelor strada Arcului Iași, pentru furnitura a : 70000 kgr. orz sau ovăz 70000 „ tin 35000 „ pae diferite. Condițiile sub care se va ține a­­ceastă licitație se găseau publicate prin Monitorul Oficial, iar, pentru orice alta­ informații, concurenții se pot adresa la Inspectoratul General Teh­nic Divizia Eranosaatului din strada Ștefan cel Mare No. 6 Iași, in toata zilele da lucra iutii orei« 9—13 dimineața. Ivindu­se cazuri de Holeră in Pe­trograd, Charcow­, Nicol­at w și­­ 10er­­#ob, călătorii și proveniențele din Rusie, cu începere da la­ 21 iulie, se vor supune măsurilor prevăzute in convenția RÎR internațională sanitară din Paris (1903). Serviciul sanitar aduce la cunoștin­ța­ tuturor fabricanților și comercian­ților de Busc gata de drum înalt Decret Regal No. 1445 că prin din 13 iunie 1918 se modifică uz 178 din regele mentul de priveghere sanitară asupra fabricatei gi vănză­ri alimen­telor și băuturilor. De la acea dată controlul sanitar a acestor­ fabricata nu face cu­ respectarea nouei modi­ficări. La sacțiu IV a fost arestat indivi­dul Mihai Bozescu, pontru­­ furturi de haine săvârșite in localitate. La Siguranță a fost arestat indi­vidul Aurel Dumitrescu bănuit in­tr’un furt sărut in localitate. Primul Ministru pleacă in astă seară la Bicas pentru a lucra cu M. S. Regele. Eli s’a ținut un Corsu­la de Mi­niștri care s’a ocupat cu diferita pre­sets da legi. ' & i- MlViMMm Uh Celebrul doctor spaniol Don Trigalorio Glisliroz va face experiența in fața publicului cu Microbul Gripei Spaniole la gridîoa Tratat in revista DI­O BAND­AVI Familia mult regretatului G. C. Coroi Docent Universitar decedat ia Mănăstirea Varată ®, adusa la cuneg­­tința prietenilor și cunoscuților, că rămășițele pământești ale defunctu­lui au fost aduse in Iași ori dimi­neață și dt­pusa În Cimitirul Eterni­tatea. înhumarea va avea loc mâni Du­minică ora 5 p. m.* Consiliul de disciplină al Baroului de Avocați din Iași, intrunindu-se astăzi sub preșidenția d­lui Decan,cu ocazia Inhumărei regretatului C. C. Corpi Avocat și Conferențiar Univer­sitar a decis, să se depui o coroană pa sióidul defunctului. L’a dslîsgat pe d. Eugen Herovanu să­­ verbasseri din partea baroului Corpului din Avocați din Iași, pa d. Os. Teodoreanuu din partea ConsUiu­­lui de Disciplină, și pe d. Victor Ia­mandi din partea tinerilor avocați. S’a invitat întregul barou că iea parte la înhumarea colegului lor C. O. Coroi, COANA LE­ANCA’ CIOMAG Sosind din București va cânta si dansa in revista DL GRAND­U !­! la grădina Traian Funcționarii de la Primărie au în­ființat o Soc. Cooperativă cu un ca­pital de 80.000 lei in scop de a-și procura cele necesare in mod mai­eftin. Primim următoarele rânduri: Luând cunoștință da declarațiunea făcută de domnii I. Comărăștescu, î. Chrissoveloni și Mihail Orlea nn in privința imediatei arendări a moșii­­lor d lor obgiiilor țărănești, subsem­natul dealar că sd î*rez la acea­ pro­­punere și iau, angajamentul să aran­­­dez țăranilor chiar din toamna a­­ceasta moșia mea Putruchioeia din județul Covurlui. Grigore Gh. lonescu Pom­ohtoais, gara Maria Teatrul Cinema Elisabeta Teatrul Elisabeta ar. Gănda, vis-a­­via de Liceul Național Sâmbătă 21 și Câijarnică 22 iilie .1918 in fiecare zi oăte 2 Reprezentații. Matineu la ora 5 jum­. si seara la 9 jum. Sâmbătă și Duminică au loc © feti. 2 matineim la 8 jum. si 5 jum.—și reprezinte un­ ae­­­rtie GROZAVIILE SPIONA­JULUI, dramă modernii in 4 acte, plină de peripeții senzaționale a cărei acțiune se disfășosera in Japonia și o parte in Norvegia. Splendide videri ds pe natură și o admirabilă Comedie, complectează programul, Orchestra sub conducerea eminen­tului artist d. Budală. Biletele se st­ă de vânzare la Casaa Teatrului Bn­esbsta de la ora 10 di­mineața. D. Romulus Demetriscu și-a tre­cut Lipența la Filosofie. * L­aÍ fii îi Iulie 1918 am fit Aiua pierdut recipisa Băncei Moldova din Iași de plată a tuturor vărsămintelor pentru 2 titluri prov. 5 la gută a împrumutului Național, din 1916 și apoi o declar nulă și fără valoare in mâna ori­cui Vax »fia. Maria CMfu TELEGRĂMELE DE E R üstrtíU de la JVEan>a și Champagne îk Is­h­«pa, ofe astfel gentne: 33,490 priiesieri Radio Lyon 1 August. La nord de Domans Raima, francezii au câștigat după o luptă îndâr­jită, cazul Rîmigny și au făcut 100 prizonieri. Numărul total al prizonierilor germani făcuți pe frontul bătăliei de la Mersa și Champagne, in perioada cuprinsă între 15 Iulie, data începutului ofensiv« giroane­­i 81 Iulie, se ridică la 33 400, dintre care 674 ofițeri. Kîi nou atac german respins Radio Lyon 1 Atígast ora 15. In regiunea la sud vest da Rassias, un atac german asupra muntelui Bligny, a fost respins după a via luptă. Germanii au Incercat mai multe incursiuni in regiunea Four du Paris, pa malul drept al Manșei,fără a obține resultat. Francezii au cauzat pierderi inamicului și au adus prizonieri. C QOD o înaintare a trupelor franco-engleze 0 înaintare de 3 km­. U Crand­salle-Qund Assoy în france­ilor­ 600 soi prizonieri Radio Lyon 1 August. La nord de Ourcq, trupele franceze in legătură cu casa engleze, au socus pe germani din pozițiile unde ei 33 cramponaseră cu energie,­ in regi­­unea Plessier-Hulon pe rău. Francezii au luat înălțimea de la nord de Grand Reudy, trecând de satul Bangnsux, stingând Crasnoisolla și Oramoille, raalîsănd in acest punct o inaintare de circa 3 kilometri. 600 prizonieri au răsans in mările lor. Mai la sud francezii au pătruns la Ciarges și pădure­a Meunieres, 3 piiluie și uri sat în silite francezilor Radio Lyon 1 August. La sud vest de pădurea Meuniereî, trupele noastre după o vie luptă la baionetă, au elős dușmanul din pădure. Am luat pădure» Grimpette gi atins natal Cisrgas. In Alsiers și Lorena, incursiuni inamica au fost­ respinse cu pierderi. tample&t ItiUan. Radio, Coltano 2 j­8 1918 In diferite puncte ale frontului,ac­tivitatea combativă locală a fost mai vie in timpul zilei de esi. In valea Edro, unul din batalioanele noastre de explorere, intălnindu se cu o pa­trulă puternică inamică, a pus’o pe fugă, capturând căti­va prizonieri. Pe muntele Corino, Vollarna și pe Cor­­none, detașamente inamice care cer­eau să ei apropia de liniile noastra, după o pregătire de artilerie, au fost respinse in mod sângeros prin intervenția eficace a artileriei. Pe A­­solone, printr-o lovitură fericită, un post avansat inamic a fost surprins, 125 soldați, 2 ofițeri sa fost captu­rați. Trei avioane inamice au fost doborâte, în cursul luptelor aeriene. Comunicat americin — —­* Comunicat a­merican —­ Ultima Oră v mmmms intrarea trupelor franceze la Stissaas Trecerea râu­luii de către fmetal-Francezii în pă­­durea I ® Dele.Cinci noi localități ocupate-Ocuparea și Viile cu Tardifisis Lyon 2 August ora 23 Atacurile conduse de 2 sile de către trupele franceze și unitățile aliate pe frontul de nord al­­ Marnei, au obținut un deplin succes: împinși pe întreaga linie, germanii au fost constrânși să abindonize pozițiunea rezistenței de atre o aleseseră, între Lzre en Tar­denote și l­isie en Tar­denote și să­ grăbească retra­­ger­ea lor. La stânga, trupele franceze au Intrat In 5o­-5SC18S. Mai la sud, ele au trecut Crise pe tot parcursul lui. In centru, progree&nd târg la nord de Oureq, ele au de­pășit Ang Samte­ j estitue și c­u pătruns \n pădurea de Dole. Mai la est, Coulognes, la 4­ Memetri ,la nord de pădu­rea Meuniere, este \n posesiunea lor. Li-, dreapta, Ggussecuccurt, Viliét s-Agrcn și Vili en 1 arderiois le aparțin. Pe această parte a frontului, francezii au împins l­iniile lor la 5­­ kilometri la­ nord de drumul Dor­mans-Reims, pe li­nia generală Vezily-Lhuy. Ind­e Ardre și Vesle, au ocupat Gueux și Tallois, serioasă, găsește pe.it . O a fiiIn­d Biuna in familie in țară contra ajutorului in menaj. Sa oferă eventual gi plată. A se adresa etr. Sffi. Atanesi ® 7. M la posesiunea mea un mas da s âu­l an3fi an jnal și o cruce care au fost inat ®­­es prizonieri români la Odessa. Calor in drept poate sa le primească după identificați ® la Le­­gațiunea Britanică, str. Carol No. 21. Colonel Bogie. Lucrătoare de ori-ce națio­nalitate se cara­tă la Manufactura de Tutun Iași. ■W t »

Next