Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)

1919-10-26 / nr. 199

-5K it W DUMINICA 26 OCTOMBRIE 1919- ^.s4ac­\a 5! 3^&m\tv\sUaUa IAȘI PIAȚA UNIREI 25 Bani @r­ata al parlidului Biemocrat «BtflMK» «gEM5 gara«nM»iB»^:râ^^^ jfjfr • r r Inserții și Reclame­­ pagina 2-a 1 lea rândul Cto număr vechiu. 50 bani 1 ...■­­ 7”" încă din prima și a reaparițiunei „Epoaei“ la Iași. Și”de aceea credem că nu putem încheia mai bine acesta rânduri, de­­cât reamintind ceea ce scriam în a­­cest loc e­a­um mai bine da­ta au : „Ca și la prima apariție a „Epo­­cei“ vremurile sunt tulburi Națiunile luptă pentru liberatesi și­ independen­ța lor. indivizii suferă și se sacrifică in speranța unui viitor mai bun, iar în suflet­el­e­ lor ce se întorc din tran­șee a încolțit un simț mai viu și mai puternic de demnitate omenească Pretutindeni clocotește o lume nouă. La noi contururile acestei lumi m­oi au fost deja soli­tate și bazele ei fac de­ja parte din așezământul nostru Constituțional. Ea urmează acum să fie organizată, și reformele pe care țara le așteaptă, nu vor trebui să fie exploatate de unii, nici «Iubito de alții, ele vor trebui să fie fstente con­form cu prescript unile ‘­Constituțio­­nale, într’un spirit larg și fără re­ticențe. La greutățile problemelor ce sunt de rezolvat, să nu mai adăugăm al­­tele, provenind din vre­un interes de partid sau de clasă, rău înțelese In această lume nouă „Epoca“ nu va fi dezprentată.­­El sa va adresa celor mulți, La va vorbi limbagiul ordinar, al dreptului, al legalității, al patriotismului, cu convingerea că va găsi un ecou în bunul simț da ősre acest popor a dat atâtea dovezi în împrejurările cele mai grele“. (Epoca) C. lliottu. Aniversarea d­esrobirei bucovinei La 27 Octombrie se împlinește un an del* convocarea constitu*­tuantei­­ Române din Bucovina, care, in aceiași zi memorabilă, a hotărât in unanimitate și cu un entusiasu­ nespus „unirea Buco­vinei integrale cu celelalte țări ro­mâneștiu. O zi mare, in special noi Moldovenii și chiar de pentru n’ar cădea intr-’o sărbătoare, ziua crotitoarei Moldovei, a sfintei fă­­­­cătoare de minuni Paraschive, o zi sfântă. Pentru cetății lașului, atunci capitala României ciuntite de o­­cupația nemțească, constituirea și hotărârea Consiliului Național era o surpriză, căci cine putea să se aștepte că, pe când guvernatorul imperial, contele Ezdorf, rezidă incă in capitala B­ucovinei și pin­tenii ,scutiți ai generalului Fis­cher, comandantul jandarmeriei Galiției și Bucovinei, zăngăneau pe tro­tuarele ei, o mână de ‘Ro­măni va avea curajul să sfideze cele mai grave posibilități, proclamând e*­șirea Bucovinei din cadrul pro­vinciilor inuptiale. Pe lângă posibilitățile acestea mai erau de infruntat atât zvonul, deprimant pentru sufletele slabe, cu armata lui Mackensen, a cărei retragere pr­in Ungaria era am­e­­nințată de trupele aliaților, era să­ se retragă prin Moldova in Buco­vina, cit și părerea unor oameni „bine informați“ că Romînia nu va îndrăzni, c­u timp Bucureștii se aflau supt ocupațiune­străină, să provoace eventual represalii dtud Românilor din Bucovina, in caz de nevoie, concursul ei armat. Pe de altă parte guvernul Ro­­rul­iei, preocupat de chestiunile grave la ordinea zilei, cari se pre­cipitau, nu avea răgaz să se ocupe in special și de chestiunea Buco­vinei, a cărei rezolvare făcea par­te din complexul chestiunilor ex­terne, cari făceau obiectul trata­tului nostru cu Aliații și era deci legată de întregul rost al râs baiu­lui nostru. Nu ne-au surprins deci cuvin­tele d­lui Marghiloman, rostite după emanciparea Bucovinei, la clubul din Bucur­­ști : „Ce știam noi despre Bucovina ? Absolut nimic c. Iată acum te s’a petrecut in acea zi la Cernăuți. In urma exemplului dat de alte națiuni prin constituirea unor Sta­turi Naționale cu caracter de su­veranitate, bazate teoreticește pe manifestul împăratului, care re­cunoștea cele 14 puncte ale lui Wilson,­ sperând să-și scape prin tangență o Austrie federalistă, in­telectualii romîni din Cernăuți in frunte cu ince­patul luptător in­tran­sigent lancu Flondor, care prin tot timpul răsboiului râmase în­crezător in steaua convocaseră pentru ziua Rominiei, de 27 Oct. ora 3 p. ro. la Palatul Na­țional o adunare din representanți din toată țara, pe cind ei în­suși erau să hotârească intr’o șe­dință de dimineață moțiunea ce urma să fie supusă aprobării a­­dunării. Din cauza insă a șovăelilor uno­ra se întinse o discuție fără re­­sultat, care, orele fiind înaintate, făcu pe Iancu Flondor, reprezen­tantul ideei drepturilor noastre is­torice asupra Bucovinei vitregi să părăsească ședința și­­ să apeleze direct la bunul simț al adunării constituante de la Palatul Național. Așteptările lui erau întrecute. Propunerea lui de a formula sin­­gur punctele constitutive, fu pri­mită cu încredere și la ora 3 p. m. întreaga suflare românească, inclusiv cei până atunci șovăitori, aplauda cu vrem­uie următoarea moțiune : 1) Reprezentanții poporului Peó­­nian din Bucovina, întruniți as­tăzi in ziua de 27 Octombrie 1918 in capitala Bucovinei se de­clară in puterea suveranității na­ționale constituantă a acestei țâri rom­înești. 2) Constituanta hotârește uni­rea Bucovinei integrale cu cele­lalte țări romănești intr’un stat națîonal independent și va purce­de spre acest scop in deplină so­lidaritate cu Românii din Tran­silvania și Ungaria. 7) Spre a conduce poporul ro­­mân din Bucovina [și a i apăra drepturile și s­pre a stabili o le­gătură strânsă intre toți Românii, constituanta instituie un consiliu națonal de 50 de membri. Acest consiliu ne va reprezen­ta prin mandatari și la conferința de pace și in afară de el nu re­cunoaștem nimănui dreptul de a hotărî sau trata asupra poporului romăn din Bucovina. 4) Constituanta respinge cu ho­tărâre ori­ce încercare ca ar ținti la știrbirea Bucovinei, dorește in­să să se înțeleagă cu popoarele conlocuitoare. A urmat acestor clipe de emo­ție adâncă, care ca fiorii însem­nătății istorice a actului împlinit, cuprinse adunarea intre" gă"­stituirea Consiliului Național, con­ve cănd mulțimea, de mii de capete, se îndruma spre palatul guverna­torului spre a manifesta pentru unirea tuturor Românilor. Iir spre simbolizarea zilei, hotărâtoare in istoria Românilor bucovineni, se înălțau, unul după altul, fără sfiala obișnuită, ci triumfătoare, in cen­trul orașului, steagurile tricolore, supt ale căror cute ocrotitoare era să se desvolte de acum inain­te liberă națiunea română, scăpată de o asuprire de aproape un secol și jumătate. De pe balconul Palatului Na­țional, octogenarul părinte Dio­­nisie ca valer de Bej­in, vice­președintele Consiliului Național, rosti mulțimei »djincte următoa­rele cuvinte: cu cari ingheiam: ,,Acum slobozește Doamne pe ro­bul tău, căci imi văzură ochii mărun­tuirea neamului“. Sever Zotta C­zi­os au susținut la ,1914 intrarea României in războiu alături de aliați, pentru realizarea idealului național, și au da­t bine »■seama că vor trebui să infa­ptuiască exproprierea și su­fragiul universal, ca niște necesități fără de care­­ nu se putea con­spii România Mare, iar cei care la 1917, la Iași au votat aceste reforme, știau că așezând țara pe temelii nouă, vor trebui să se­ adapteze și dă așii nouei stări de asediu, care era in cea mai mare parte opera lor. Panănd bazare partidului democrat din Romania întregită, partidul con­servato­r nu-și reneagă trecutul Nu renegi ceva de care ești mândru. Și partidul conservator naționalist e măndru de acel trecut, in care figu­rează la acel trecut, vn oara figurează la activul rău, vânzarea la țărani a unui milion de hectare de pământ și primul inceput de legislația a mancei, prin înființarea casei meseriilor și a asigurărilor muncitorești. Dar oamenii c­­e și-au dat seama da realitățile prezentului, au trebuit să fie cont da un fapt și anume­­ că daca până azi s’a guvernat pentru cei mulți, de aor incinta se va g­u­verna cu cei mulți. Și întemeierea partidului democrat este recunoaște­rea acestui fapt. Reiese astfel din in­­să­și titulatura partidului și care este baza politicei sale și scopurile pe care le urmărește Programul partidului democrat pro­clamă in politica externă un adevăr, pe care dacă azi nimeni nu mai în­drăznește să­­ conteste pe față, totuși e bisa să se afirme ca tărie in ori­ce împrejurare. Acest adevăr este că noul stat Romăn pentru ca să se intemeieze dafin­tiv gi să se poată dezvolta, trebue să menția legături de sinceră alianță cu marile demo­­crații din Apus și­ da intimă colabo­rare, ia" interesul pă tei in Orient și prin urmare in lume, intra Polonia, Cehia, România, Jugo­slavia și Gre­­c­.a. In politica internă, partidul demo­crat nu înțelege să facă politica stru­țului. El abordează toate cestiunile la ordinea zilei, dăndu le soluțiunile care mai largi. Partid democratic, el admite im­pozitul progresiv pe vanit gi pe moș­teniri, precum și participarea la be­nefuii a muncitorilor , partid de or­dine el stă pe temeiul proprietăței individuale și al capitalului și caută in infiltțarea arbitrajului obligator rezolvarea palinică a conflictelor din­tre muncă și cap tai Ags fiind partidul democrat, va avea de luptat, pe d’o par­te cu soci­aliștii, da care-i despart și doctrina și m­jloacele da acțiune, iar pe de alta cu partidul liberal, care nevân­zând în România soare da cât un ecaip mai vast pentru politica de a­faceri, strânge desaocrația abea răs­­cândă, într’un aere de fer, în care e nn­nințată să fie înăbușită, printr un întreg sistem de monopoluri și de a­­caperare economică și financiară și prntr’un sistem excesiv de obștii, care suprimă orice iu pativă și orice răs­­pundere individuala. Dar dacă pe terenul ideilor parti­dul democrat însemnează o evoluție, îi urăm ca pe terenul procedeelor să păstrase tradi­ția partidului cons­u­ra­tor : tradiția de cinste, da dezintere­sare și do­cumințenie politică. In fa­ța tinerei noastre democrații se ri­dică toate ispitele. Nu vor lipsi nici sugestiunile h­merice nici șoaptele u rai, nici mgânările eternului și ve­chiului pântec, al raiului pe pământ, cu care s’a sfințit în­totdeauna su­ferințele omenești de înțelepciunea dimpoziției, îi va depinde soarta. Avem credința că partidul demo­crat, servitor i­del ai acestei demo­crații, va ști să o ferească de cursele ce i sa vor întinde in cale, și oa nu o va măguli ca să i obț­e favorurile, Cl îi va spune adevărul pentru a­­ obține încrederea. Cât despre noi nu putem primi de sat cu satisfacții de întalnestea par­tidului democrat și progremul său, cari corespund vederilor și sentimen­telor noastre, pa cari le-am exprimat i Partidul democrat Ultimile evenimente din b anul par­tidului conservator-națion­alist: schim­­­barea numelui partidului și noul pro­gram, nu vor surprinde, credeai, pe nimeni. Dacă este adevărat că logica trebue să presideza la desfășurarea și la înlănțuirea faptelor și e lucru­rilor omenești, apoi hotărârile juste­de partidul conservator-naționalist nu sunt de ofit consec­nța logică a politicei urmate de acest partid de la începutul războiului mondial, 1 © © numit JJUKCD V.bailOK ȘEFUL PARTIDULUI NATIONAL FLONDORENI - BUCOVINA In ajunul implinirei unui an de la dezrobirea Bucovinei, Partidul Democrat din Iași, care supt ințăleapta conducere a șefilor săi N. Fi­li­pescu și Fake Ionescu, a contribuit in primul rând la îndrumarea Ro­­mâniei spre eliberarea fraților din Ardeal și Bucovina, vă roagă să pri­miți prinosul lui de admirație față de activitatea patriotică, hotărâtă și curajoasă ce ați desfășurat pentru realipirea Bucovnei la sânul Mol­dovei urăndu-vă tot­deodată succes deplin in lupta grea ce o ducem pe­ cai deosebite spre atingerea aceluiaș scop: întronarea ideilor democratice și umanitare in România Mare. D. A. GREGIANU Șeful partidului democrat din Iași. Informații Astăzi dimineață a sosit in Iași, un­­ batalion din Regim. 31 Calafat, cu cartierul diviziei l-a. Din cauza sărbătoarei de Luni 27 Octombrie, Sf. Paraschiva, viitorul număr al ziarului nostru, va apărea Marți 28 Octombrie c., la orele o­­bișnuite. _ 1 Comitetul Societății de bine­facare „Pâinea Săracilor“, de sub președen­­ția d-nei Aneta Dr Cosmovici, va or­ganiza in zilele de 26 și 27 Octom­brie (Sf. Paraschiva) o chetă pe stra­­dele orașului. Dat fiind scopul fi­lantropic ce urmărește această socie­­tate, nu ne indoim că cine va vrea, va da concursul său binevoitor., PANEA ALBA După știrile ce avem numai Săvenii din jud Dorohoi, Frumușica din jud. Botoșani, Crasna din jud Fălciu și orașul Iași cu județ cu tot mănâncă numai păne neagră Care să fie pauzt? Primăria locală zice că i lipsa de făină. Brutarii zic că-i un simplu ca­priciu al celor de la primărie. Iar noi care-i­ plătim și pe unii și pe alții ii poftim să ne lămurească care spune adevărul, ca să știm ce să le răs- PUNdOMi Ziarul „îndreptareau anunță că in vederea vntrunilor „Ligei Poporu­lui”, primul ministru a dat ordin ca să fie blocată Capitala de trupe, năucdndu-se 20.000 soldați in acest scop in București, din diferite gar­nizoane. D-nii profesori Petru Bogdan și Traian Bratu, au fost delegați de Se­natul Universitar pentru a rezolva cererile de admitere la Căminul Stup declase Societatea „Ocrotirea Orfanilor din Rasboi“ Iași, aduce la cunoștința ge­nerală că in ziua de 1 Noem­brie st. n. 1919, ora 10 dimineață, va fiua Hoitape publică on oferte indilee la Cancelaria din strada Toma Cozma No. 9, pentru a aprovizionarea urmă­toarele alimente, probabile la ma­­gazile orfelinatelor din Iașii Varză 24000 bucăți. Cartofi 45000 kilograme, Fasole 30000 philograme, Clapă 25000 philograme, Nuci 5000, Ovăz 20000 chilo­grame, Pae de grău 25000 philograme și Brânză de oi 2400 ohilograme. Condițiunele speciale se pot vadea in ori pe zi la Cancelarie. Ofertanții vor depune 10 la sută garănție odată cu oferta Luni 14­27 Octombrie, Sf. Paras­chi­va, fiind hramul bisericii Mitocul Marcelor din localitate, serviciul di­vin, va fi oficiat de P. S. Arhiereul Gurie, vicarul Sf. Mitropolit, inccu­­jurat de Părinții profesori Gotou, An­­drieaou, Tinoooa, Vaza și Stupeanu diacon. " * Răspunsurile Sf. Liturghii vor fi date, prin bunătatea d­lui profesor și dirijor Teodorascu, de excelentul cor al bisericii Sf. Spiridon. Predica festivă va fi ținută de preo­tul bisericei Cezar Vuza, care va vor­bi despre „Desăvârșire“. S’a făcut mult zgomot in jurul sosirei la Iași a trupelor romane de la Budapesta. Ne așteptam să primim­­batalionul 4 de Vânători și Reg. 7 de Roșiori, cari iși au garnizoana in localitate. In loc de acestea ne-a venit un batalion din Reg. 31 Calafat, tot din Budapesta. Desigur că regimentele­ ieșene su­nt trimise in localități din Muntenia, spre a veghea la liberta­tea alegerilor. D. Mihail Cantacuzino a fost pri­­mit in audiență de Hege, alaltă ori după amiază la Sinaia. Se anunță că ofițerii invalizi vor fi împroprietăriți cu căte un lot de 25 ha, iar cei reangajați activi etrați sub arme cu căte un lot de 7 ha. Ni se aduce la cunoștință că unii ofițeri activi se dedau la propagandă electorală in folosul liberalilor. Nu știm dacă funcția de ofițer cadrează cu aceea de agent bratie­­nist.

Next