Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)
1919-10-26 / nr. 199
-5K it W DUMINICA 26 OCTOMBRIE 1919- ^.s4ac\a 5! 3^&m\tv\sUaUa IAȘI PIAȚA UNIREI 25 Bani @rata al parlidului Biemocrat «BtflMK» «gEM5 gara«nM»iB»^:râ^^^ jfjfr • r r Inserții și Reclame pagina 2-a 1 lea rândul Cto număr vechiu. 50 bani 1 ...■ 7”" încă din prima și a reaparițiunei „Epoaei“ la Iași. Și”de aceea credem că nu putem încheia mai bine acesta rânduri, decât reamintind ceea ce scriam în acest loc eaum mai bine data au : „Ca și la prima apariție a „Epocei“ vremurile sunt tulburi Națiunile luptă pentru liberatesi și independența lor. indivizii suferă și se sacrifică in speranța unui viitor mai bun, iar în sufletele lor ce se întorc din tranșee a încolțit un simț mai viu și mai puternic de demnitate omenească Pretutindeni clocotește o lume nouă. La noi contururile acestei lumi moi au fost deja solitate și bazele ei fac deja parte din așezământul nostru Constituțional. Ea urmează acum să fie organizată, și reformele pe care țara le așteaptă, nu vor trebui să fie exploatate de unii, nici «Iubito de alții, ele vor trebui să fie fstente conform cu prescript unile ‘Constituționale, într’un spirit larg și fără reticențe. La greutățile problemelor ce sunt de rezolvat, să nu mai adăugăm altele, provenind din vreun interes de partid sau de clasă, rău înțelese In această lume nouă „Epoca“ nu va fi dezprentată.El sa va adresa celor mulți, La va vorbi limbagiul ordinar, al dreptului, al legalității, al patriotismului, cu convingerea că va găsi un ecou în bunul simț da ősre acest popor a dat atâtea dovezi în împrejurările cele mai grele“. (Epoca) C. lliottu. Aniversarea desrobirei bucovinei La 27 Octombrie se împlinește un an del* convocarea constitu*tuantei Române din Bucovina, care, in aceiași zi memorabilă, a hotărât in unanimitate și cu un entusiasu nespus „unirea Bucovinei integrale cu celelalte țări româneștiu. O zi mare, in special noi Moldovenii și chiar de pentru n’ar cădea intr-’o sărbătoare, ziua crotitoarei Moldovei, a sfintei făcătoare de minuni Paraschive, o zi sfântă. Pentru cetății lașului, atunci capitala României ciuntite de ocupația nemțească, constituirea și hotărârea Consiliului Național era o surpriză, căci cine putea să se aștepte că, pe când guvernatorul imperial, contele Ezdorf, rezidă incă in capitala Bucovinei și pintenii ,scutiți ai generalului Fischer, comandantul jandarmeriei Galiției și Bucovinei, zăngăneau pe trotuarele ei, o mână de ‘Romăni va avea curajul să sfideze cele mai grave posibilități, proclamând e*șirea Bucovinei din cadrul provinciilor inuptiale. Pe lângă posibilitățile acestea mai erau de infruntat atât zvonul, deprimant pentru sufletele slabe, cu armata lui Mackensen, a cărei retragere prin Ungaria era amenințată de trupele aliaților, era să se retragă prin Moldova in Bucovina, cit și părerea unor oameni „bine informați“ că Romînia nu va îndrăzni, cu timp Bucureștii se aflau supt ocupațiunestrăină, să provoace eventual represalii dtud Românilor din Bucovina, in caz de nevoie, concursul ei armat. Pe de altă parte guvernul Roruliei, preocupat de chestiunile grave la ordinea zilei, cari se precipitau, nu avea răgaz să se ocupe in special și de chestiunea Bucovinei, a cărei rezolvare făcea parte din complexul chestiunilor externe, cari făceau obiectul tratatului nostru cu Aliații și era deci legată de întregul rost al râs baiului nostru. Nu ne-au surprins deci cuvintele dlui Marghiloman, rostite după emanciparea Bucovinei, la clubul din Bucurști : „Ce știam noi despre Bucovina ? Absolut nimic c. Iată acum te s’a petrecut in acea zi la Cernăuți. In urma exemplului dat de alte națiuni prin constituirea unor Staturi Naționale cu caracter de suveranitate, bazate teoreticește pe manifestul împăratului, care recunoștea cele 14 puncte ale lui Wilson, sperând să-și scape prin tangență o Austrie federalistă, intelectualii romîni din Cernăuți in frunte cu incepatul luptător intransigent lancu Flondor, care prin tot timpul răsboiului râmase încrezător in steaua convocaseră pentru ziua Rominiei, de 27 Oct. ora 3 p. ro. la Palatul Național o adunare din representanți din toată țara, pe cind ei însuși erau să hotârească intr’o ședință de dimineață moțiunea ce urma să fie supusă aprobării adunării. Din cauza insă a șovăelilor unora se întinse o discuție fără resultat, care, orele fiind înaintate, făcu pe Iancu Flondor, reprezentantul ideei drepturilor noastre istorice asupra Bucovinei vitregi să părăsească ședința și să apeleze direct la bunul simț al adunării constituante de la Palatul Național. Așteptările lui erau întrecute. Propunerea lui de a formula singur punctele constitutive, fu primită cu încredere și la ora 3 p. m. întreaga suflare românească, inclusiv cei până atunci șovăitori, aplauda cu vremuie următoarea moțiune : 1) Reprezentanții poporului Peónian din Bucovina, întruniți astăzi in ziua de 27 Octombrie 1918 in capitala Bucovinei se declară in puterea suveranității naționale constituantă a acestei țâri romînești. 2) Constituanta hotârește unirea Bucovinei integrale cu celelalte țări romănești intr’un stat națîonal independent și va purcede spre acest scop in deplină solidaritate cu Românii din Transilvania și Ungaria. 7) Spre a conduce poporul român din Bucovina [și a i apăra drepturile și spre a stabili o legătură strânsă intre toți Românii, constituanta instituie un consiliu națonal de 50 de membri. Acest consiliu ne va reprezenta prin mandatari și la conferința de pace și in afară de el nu recunoaștem nimănui dreptul de a hotărî sau trata asupra poporului romăn din Bucovina. 4) Constituanta respinge cu hotărâre orice încercare ca ar ținti la știrbirea Bucovinei, dorește insă să se înțeleagă cu popoarele conlocuitoare. A urmat acestor clipe de emoție adâncă, care ca fiorii însemnătății istorice a actului împlinit, cuprinse adunarea intre" gă"stituirea Consiliului Național, conve cănd mulțimea, de mii de capete, se îndruma spre palatul guvernatorului spre a manifesta pentru unirea tuturor Românilor. Iir spre simbolizarea zilei, hotărâtoare in istoria Românilor bucovineni, se înălțau, unul după altul, fără sfiala obișnuită, ci triumfătoare, in centrul orașului, steagurile tricolore, supt ale căror cute ocrotitoare era să se desvolte de acum inainte liberă națiunea română, scăpată de o asuprire de aproape un secol și jumătate. De pe balconul Palatului Național, octogenarul părinte Dionisie ca valer de Bejin, vicepreședintele Consiliului Național, rosti mulțimei »djincte următoarele cuvinte: cu cari ingheiam: ,,Acum slobozește Doamne pe robul tău, căci imi văzură ochii măruntuirea neamului“. Sever Zotta Czios au susținut la ,1914 intrarea României in războiu alături de aliați, pentru realizarea idealului național, și au dat bine »■seama că vor trebui să infaptuiască exproprierea și sufragiul universal, ca niște necesități fără de care nu se putea conspii România Mare, iar cei care la 1917, la Iași au votat aceste reforme, știau că așezând țara pe temelii nouă, vor trebui să se adapteze și dă așii nouei stări de asediu, care era in cea mai mare parte opera lor. Panănd bazare partidului democrat din Romania întregită, partidul conservator nu-și reneagă trecutul Nu renegi ceva de care ești mândru. Și partidul conservator naționalist e măndru de acel trecut, in care figurează la acel trecut, vn oara figurează la activul rău, vânzarea la țărani a unui milion de hectare de pământ și primul inceput de legislația a mancei, prin înființarea casei meseriilor și a asigurărilor muncitorești. Dar oamenii ce și-au dat seama da realitățile prezentului, au trebuit să fie cont da un fapt și anume că daca până azi s’a guvernat pentru cei mulți, de aor incinta se va guverna cu cei mulți. Și întemeierea partidului democrat este recunoașterea acestui fapt. Reiese astfel din insăși titulatura partidului și care este baza politicei sale și scopurile pe care le urmărește Programul partidului democrat proclamă in politica externă un adevăr, pe care dacă azi nimeni nu mai îndrăznește să conteste pe față, totuși e bisa să se afirme ca tărie in orice împrejurare. Acest adevăr este că noul stat Romăn pentru ca să se intemeieze dafintiv gi să se poată dezvolta, trebue să menția legături de sinceră alianță cu marile democrații din Apus și da intimă colaborare, ia" interesul pă tei in Orient și prin urmare in lume, intra Polonia, Cehia, România, Jugoslavia și Grec.a. In politica internă, partidul democrat nu înțelege să facă politica struțului. El abordează toate cestiunile la ordinea zilei, dăndu le soluțiunile care mai largi. Partid democratic, el admite impozitul progresiv pe vanit gi pe moșteniri, precum și participarea la benefuii a muncitorilor , partid de ordine el stă pe temeiul proprietăței individuale și al capitalului și caută in infiltțarea arbitrajului obligator rezolvarea palinică a conflictelor dintre muncă și cap tai Ags fiind partidul democrat, va avea de luptat, pe d’o parte cu socialiștii, da care-i despart și doctrina și mjloacele da acțiune, iar pe de alta cu partidul liberal, care nevânzând în România soare da cât un ecaip mai vast pentru politica de afaceri, strânge desaocrația abea răscândă, într’un aere de fer, în care e nnnințată să fie înăbușită, printr un întreg sistem de monopoluri și de acaperare economică și financiară și prntr’un sistem excesiv de obștii, care suprimă orice iu pativă și orice răspundere individuala. Dar dacă pe terenul ideilor partidul democrat însemnează o evoluție, îi urăm ca pe terenul procedeelor să păstrase tradiția partidului consurator : tradiția de cinste, da dezinteresare și documințenie politică. In fața tinerei noastre democrații se ridică toate ispitele. Nu vor lipsi nici sugestiunile hmerice nici șoaptele u rai, nici mgânările eternului și vechiului pântec, al raiului pe pământ, cu care s’a sfințit întotdeauna suferințele omenești de înțelepciunea dimpoziției, îi va depinde soarta. Avem credința că partidul democrat, servitor idel ai acestei democrații, va ști să o ferească de cursele ce i sa vor întinde in cale, și oa nu o va măguli ca să i obțe favorurile, Cl îi va spune adevărul pentru a obține încrederea. Cât despre noi nu putem primi de sat cu satisfacții de întalnestea partidului democrat și progremul său, cari corespund vederilor și sentimentelor noastre, pa cari le-am exprimat i Partidul democrat Ultimile evenimente din b anul partidului conservator-naționalist: schimbarea numelui partidului și noul program, nu vor surprinde, credeai, pe nimeni. Dacă este adevărat că logica trebue să presideza la desfășurarea și la înlănțuirea faptelor și e lucrurilor omenești, apoi hotărârile justede partidul conservator-naționalist nu sunt de ofit consecnța logică a politicei urmate de acest partid de la începutul războiului mondial, 1 © © numit JJUKCD V.bailOK ȘEFUL PARTIDULUI NATIONAL FLONDORENI - BUCOVINA In ajunul implinirei unui an de la dezrobirea Bucovinei, Partidul Democrat din Iași, care supt ințăleapta conducere a șefilor săi N. Filipescu și Fake Ionescu, a contribuit in primul rând la îndrumarea României spre eliberarea fraților din Ardeal și Bucovina, vă roagă să primiți prinosul lui de admirație față de activitatea patriotică, hotărâtă și curajoasă ce ați desfășurat pentru realipirea Bucovnei la sânul Moldovei urăndu-vă totdeodată succes deplin in lupta grea ce o ducem pe cai deosebite spre atingerea aceluiaș scop: întronarea ideilor democratice și umanitare in România Mare. D. A. GREGIANU Șeful partidului democrat din Iași. Informații Astăzi dimineață a sosit in Iași, un batalion din Regim. 31 Calafat, cu cartierul diviziei l-a. Din cauza sărbătoarei de Luni 27 Octombrie, Sf. Paraschiva, viitorul număr al ziarului nostru, va apărea Marți 28 Octombrie c., la orele obișnuite. _ 1 Comitetul Societății de binefacare „Pâinea Săracilor“, de sub președenția d-nei Aneta Dr Cosmovici, va organiza in zilele de 26 și 27 Octombrie (Sf. Paraschiva) o chetă pe stradele orașului. Dat fiind scopul filantropic ce urmărește această societate, nu ne indoim că cine va vrea, va da concursul său binevoitor., PANEA ALBA După știrile ce avem numai Săvenii din jud Dorohoi, Frumușica din jud. Botoșani, Crasna din jud Fălciu și orașul Iași cu județ cu tot mănâncă numai păne neagră Care să fie pauzt? Primăria locală zice că i lipsa de făină. Brutarii zic că-i un simplu capriciu al celor de la primărie. Iar noi care-i plătim și pe unii și pe alții ii poftim să ne lămurească care spune adevărul, ca să știm ce să le răs- PUNdOMi Ziarul „îndreptareau anunță că in vederea vntrunilor „Ligei Poporului”, primul ministru a dat ordin ca să fie blocată Capitala de trupe, năucdndu-se 20.000 soldați in acest scop in București, din diferite garnizoane. D-nii profesori Petru Bogdan și Traian Bratu, au fost delegați de Senatul Universitar pentru a rezolva cererile de admitere la Căminul Stup declase Societatea „Ocrotirea Orfanilor din Rasboi“ Iași, aduce la cunoștința generală că in ziua de 1 Noembrie st. n. 1919, ora 10 dimineață, va fiua Hoitape publică on oferte indilee la Cancelaria din strada Toma Cozma No. 9, pentru a aprovizionarea următoarele alimente, probabile la magazile orfelinatelor din Iașii Varză 24000 bucăți. Cartofi 45000 kilograme, Fasole 30000 philograme, Clapă 25000 philograme, Nuci 5000, Ovăz 20000 chilograme, Pae de grău 25000 philograme și Brânză de oi 2400 ohilograme. Condițiunele speciale se pot vadea in ori pe zi la Cancelarie. Ofertanții vor depune 10 la sută garănție odată cu oferta Luni 1427 Octombrie, Sf. Paraschiva, fiind hramul bisericii Mitocul Marcelor din localitate, serviciul divin, va fi oficiat de P. S. Arhiereul Gurie, vicarul Sf. Mitropolit, inccujurat de Părinții profesori Gotou, Andrieaou, Tinoooa, Vaza și Stupeanu diacon. " * Răspunsurile Sf. Liturghii vor fi date, prin bunătatea dlui profesor și dirijor Teodorascu, de excelentul cor al bisericii Sf. Spiridon. Predica festivă va fi ținută de preotul bisericei Cezar Vuza, care va vorbi despre „Desăvârșire“. S’a făcut mult zgomot in jurul sosirei la Iași a trupelor romane de la Budapesta. Ne așteptam să primimbatalionul 4 de Vânători și Reg. 7 de Roșiori, cari iși au garnizoana in localitate. In loc de acestea ne-a venit un batalion din Reg. 31 Calafat, tot din Budapesta. Desigur că regimentele ieșene sunt trimise in localități din Muntenia, spre a veghea la libertatea alegerilor. D. Mihail Cantacuzino a fost primit in audiență de Hege, alaltă ori după amiază la Sinaia. Se anunță că ofițerii invalizi vor fi împroprietăriți cu căte un lot de 25 ha, iar cei reangajați activi etrați sub arme cu căte un lot de 7 ha. Ni se aduce la cunoștință că unii ofițeri activi se dedau la propagandă electorală in folosul liberalilor. Nu știm dacă funcția de ofițer cadrează cu aceea de agent bratienist.