Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)

1919-11-21 / nr. 218

ANWI­ AL XX­VIELE­A NO. 218 ^.e&ac­ta si ^&mta\sVcaA\a IAȘI PIAȚA UNIREI 25 Bani .Isa Ráírna Organ ai parfMfiki Bemocral W&măiSmm ~amiwtiiMitraMrcM»Hw«Bni* * *M 6®3HS®ÄU9BEy®ite®MSU*SH* Inserții șl Reclame pagina 2­ a 1 lea rândul Un număr vech­iu 50 bani DUPLICITATE incep a e și la iveală ițele Îm­pletitt; de d. Ionel Brătionu ia politica sa de duplicitate. Se știe campaniile furibunde duse de li­berali împotriva d-lor general A­­verescu și AL Marghiloman. Ge­neralul e „Autorul păcei separate“, iar șeful progresiștilor era „Omul lui Mackensen“. Ei bine, astăzi se cunosc in amănunțime cele ce s’au petrecut 1?. o întrunire da la d. Georgel Mârzescu acasă, când d. load Brătianu, in ajun de a se retrage d­e la putere— vorbim de ti­­­pul refugiului­,-explica par­tizanilor că d. MarghUom vr, re­comandat Suveranului de șefil liberalilor, e unicul bărbat politic de la boi in stare * încheie a pace favorabilă cu Neamții. D. Marghiloman, spune*, la acel con­­ciliarul d. Brati«nu, va fi halit, calomniat, acuzat de trădare ; to­tuși șeful progresiștilor se va sa­crifica și va salva Ciroana și Moldo­v». N­in limbagiu! acesta, a d-lui tunas Brătianu reese clar că d sa perduse ori ce năd­j­le in v­ cto­­■ Ist An­aților și era atunci in cău­tarea unui „om in loc“ care să semneze pacea preconizată de șe­ful Muralilor. D«­ »st­fel, că a­­ceasta era convingerea primului­­minu­stru de atunci, se vede și din antagonizmul ce s'a produs in guvernul de colaborare. D. Take­lane­scu și amicii noștri erau împotriva picei separate și pen­tru rezidentă, pe când miniștrii liberali erau de putere contrarie. Divergența aceasta a dus la re­tragerea miniștrilor cons­tvatni ai cu ea ln demisia guvernului I. Brătianu Tibe, Ionescu. " Faptele acestea sunt l o zice și dacă ne ocupăm astăzi ii de ele , ca să arătăm incă odată du­plicitatea d­lui Intse! Brătianuu .și lipsa sa de cu>­«j la apărarea convingerilor sale. Șalul liberali­lor acuză pe alții de proprie i păcate. Viitorul nu mai isprăvea ca atacurile sale contra „trăda­torilor“ Averescu și Marghiloman, pe cari chist d. Brătianu îi pro­pusese Regelui ca șefi de guvern. Dar așa a fost. totdeauna d. B­rat­ian­u ; a jucat pe do­uă ta­blouri. In discursul său de în „Dacia“, d. Take Iauescu t. do­ vedit ea până la ■% August 1916, d. Ionel Brât­aru nu era incă dumerit dacă va merge­­,la dreap­ta pri !a stânga“, cu Aliații sau contra lor și a intrat silit in răz­boi, in urma ultimatumu­i ru­sesc. Nu-i vorbă, cum i e obice­iul, viitorul dezminte pe d. Take Ion­es­cu și invoacă tratatul de a­­b­snță, ce a remas literă moartă la mâna d­lui Brătianu. O fi exis­tat­ tratatul înainte de 2 August, dar semnatarul lui a­v­ra și mai departe cu partea adversă. D­e alt­fel nu e nevoe să dis­cutăm datele. Destul să amintim atitudinea guvernului liberal in timpul centralităței. Ce erau va­goanele cu arme și munți îmii ce tre­ceau prin țară pastru Bulgaria și Turcia ? Cine exporta grîu la ASTen?ți dacă nu d. Vintilă Brătia­nu ? Ha­­ vitele cari treceau gra­nița spre a­ hrăni pe dușmana­ de a doua zi? Dar părăsirea Serbiei atacată de austriaci ? Ilsemiu a* erstei că d. Ionel Rî$lisini era cu Aliații ? Dacă nici aceasta nu e politică de duplicitate, atunci cuvi­nUte și au perdut înțelesul lor. Informații Deschizăndu se astăzi Parlamen­tul, guvernul a dispus ca­­ n toate orașele din țară să se serbătoareas­că această zi mare, cănd pentru întâia și dată întră în Parlamentul României, reprezentanții țărilor a­­lipite. Totuși, Parlamentul acesta nu reprezintă voința Țarei. Re­zultatul alegerilor care au avut loc este cea mai vie dovadă despre aceasta. Foarte frumos că s'au arborat drapele, dar adevărul remane in picioare , cd acest Parlament nu exprimă voința Țârei. «wi­« Cu multă parare da rău aflăm că a încetat din viață la Bârlad d-na Margareta Bo­omey. Id D na Bo­omfy este Eăsruta Sîroia, a fiica defunctului colonel I. Struja. D-na Bolomfy si pare de erisipal. Transmitem familiei ot­ndoleanța la noastre. In decursul Urnei Ianuarie se vor aduce mouî .modificări trenurilor da călători Timpul de mers al­­ăctU Blekir tre­nuri va fi mărit. Regimentul 31 Calafat a porăsit astăzi­le șale reîntorcân­du-se la re­ședința sa. ȘTIRI UNIVERSITARE Cursurile de limba germană au inceput gri Miercuri ora 9 și un sfert, cu dl. Prof. Traian Bratu. — Dl. Profesor O Tafra îi va face cursul său de istorie antică in fie­care Vinari și gămbată de la 4- 5 p. m. intr’una din sălile facultaței de 1 tere. Anul acesta sa va trata des­pre civilizațiunile străvechi ale Ori­entului Joi intre 10 12 a. m, pro­fesorul va face împreună cu elevii săi exerciții de lucrări practica de epigrafie latină și grifea cu cai ce posedă cunoștinți de grecește. Se vor iș studia apoi Isvoare privitoare la sa­­u tăria veche a Dobrogei și Basarabiei. — Conferințele da pentru studenții secțiunii mineralogie agricole­­ vor începe in ziua da .Tot 20 Sî­lria I era 8 sana.­dina, in­s ia da curs­a laboratorului de mîneraogia și se vor continua in fia­care Joi intra , 8 jura 10 dim. Lucrările practice se vor începe mai târziu . Cur­­sul de fiică experimentală se va începe azi Joi 20 N-brie cor. orei8 10 dim. in amfiteatrul de ban­că și as va continua in fie­care Joi și Bămbă.ă intre orala 10­­­ 11 jura. dim. Urmează la curs toți studenții da la chimie, fizică, chimia te­hnol­o­gică ca și electro­tehnică. Sa va în­cape ca option și se va termina cu elec­tricitatea. —­ Comitetul societății de științi este convocat a se întruni Sâmbătă 22­ Xt ora 6 p. m pentru rezol vil­os mai multor chestiuni. Azi Joi sa va întruni senatul univarsitar, la ordinea zilei f­ind mai m­ulte chestiuni importante. Se aduce la necunoștență­­ părinților că comitetul ■ secțiune­ de gimnastică a hotărât să deschidă la Societatea de Gimnastică, Sport și Muzică, strada Școalei de Arte cursuri de gimnastică pentru elevii, care se prepară in par­ticular de școlile secundare, precum și exerciții raționale de gimnastică, pentru cop­ii pănă la vrăsta de 12 ani. Părinții, care doresc ași înscrie copiii la aceste cursuri, care se vor­­ face sub supraveghearea unui maes­­t t­ul al Societăței, se vor adresa cu i .cererea la cancelaria soc'etăței in fie­­­­care zi intre orele 10 și 11 al m.­­’arsurile încep la 26 Noembrie. I­n CONVOCARE Domnii membri .ai „Societății de­­ învățătură a poporului român di­n I­ași“ sunt convocați in Adunare ga­ \ uera’ft pa ziua de Duminică 23 No­­i­embrie orele 3 p. m. in localul la­­­­boratorult si de chimie minerală dola ? Universitate, la ordinea zilei fiind :­­ 1) Dara de samă de activitatea­­ Consiliului, 2) Expunerea solvsțiri­­ financiare pe smsl 1918 1919, 3) A­­t­ragerea comisiei de verificarea So­­­­cotei­­lor, 4) D-sontarea și votarea­­ bugetului 1919 • 20, 5) Alegerea Con­­­siliului de administrație, 6) Alte ches­­­­tiuni ca se vor ivi. Iarăși se vorbește, pentru a nu știu a­­âtea oară,că Primăria a pri­mit o nouă ofertă de zeci de va­goane cu zahăr, cu 7 lei chilogrămit, care va fi pus în vânzare popula­­r­iei lașului, cu preț ieftin. Ne am săturat și de zah­aru' Primar­ei. Ai se tot făgăduește de un an de zile că vom avea zahar ieftin, dar nici odată n a fo­­t în stare această Primărie să-și țină cu­vântul. așa încât, dormiți înainte în pace d- lor de la Comună. IMM. Se știe că guvernul da generali cu o­cazia alegerilor a luat dispozi­ția ca pa­gi­ ua Noembrie „să se plă­tească leafa dublă la personalul de la căile ferate. După alegeri guvernul a revenit și luase dispoziția ca acest barșș să fie plătit în cinci rate. La protestările personalului, gu­vernul a fost nevoit ca să le plă­tească a­ceast­ă sumă integral. In ca« cănd adunarea nu s’ar pute­a ține la data da mai sus, ea va itola­­ loc fără rdtfi c ocvooare peste o săp­ s­tăm­ănă la acei aș oră și in scelaș­­ local. COMITETUL f­u­i Petru Bogdan avocat sa mutat­­ din Str. Ștefan cel Mare Ao. 3 in l Strada Carol ATo. 11. I Teatrul Cinema „Principele Mir­­­­­cea“ cam târâta, dar.. se pregătește­­ da iarnă, dublându-ți pereții­ și p*l­­i­mind cari cari ttjid­ficări spre da­­­­tăvârgi­ire toaletei. Această istituție, operă de bine­facere înființată de generalul Pftala, a ajuns asta«zi să aibă un capital de cirva jumătate milion, dîn­­ venit a­ căruia snaueroși orfani de ai apără­torilor patriei, și au găsit un adăpost și li se pregătește și un viitor. Interesul general, ti­­ iis­tul­ ei or­ré urmărește un șar­p stat de lău­dat­il, prec­um și al orfanilor care au fost naivați din ghiștele mizeriei, ne mai fiind expuși cerșetoriei, ar fi cu să se acorde de conducătorii ei o făt mai multă solicitudine, pentru bunul mers și mărirea veniturilor. Deschiderea Parlamentului Astăzi la ora IV, înconjurat de miniștri săi, Regele a cetit mesajul de deschidere a Corpurilor Legiui­toare. După cetirea acestui mesaj, Ca­mera și senatul au ținut ședință, la orele 3 p. m., luând imediat vacanță până Luna viitoare. tWS' .--e^ffk-.v-wikfirsen»! VINE­RI 21 NOEM­BRIE 1919 pili dtdaratifitti ale 5-1*1 Tați Jenese« H 'Vale Ionescu, șeful partidi declaratiuni, unui ziar din Capital „Alegerile nu au d*ț dreptate de­plină. Noi nu puteam s­ă oedfisn a­­supra pr­icipiului constituțional. Ș’, de a­ceeu, am cerut alegătorilor sa se s­pțiă să dela vot sau, ce sase este și mai grav, să-și anulase bule­tinele. Abținerile se ridică la aprosp. 33 sstă. Cifra cat.3 enormă Voiți o dovadă V.. Veți vedea el în județele Durostor și Baba arc, adică acolo un­de presiunea guvernamentală 0 mai ușoară, procentul abținerilor a fost mult mai mic. ȘL ara vorba da vot obligator,. Anulările reprezintă ceva fi mai îmbucurător: din alegătorii înscriși, 22 la sută s -au snalat voturile Esta ceva fără precedent In vre’o­a­ară, în orice epocă. Comparând cu Can­­acra și Duro­­stor, acolo anulările s-au intra 6 și 7 ia astă Esta deci, evident, că majoritatea corpului electoral, nu numai s’a pro­nunțat pentru noi, dar nu a dat și o mare dovadă de maturitate politică, refuzăm­ să voteze, pentru salvarea principiilor.­­ Noi mai urmăream un lucru: sdro­­birea partidului liberal, pe care l consderăm ca un rău național, cătă vreme va sta sub conducerea fm­an­­tă a fraților Brătianu. Și în această privință națiunea ne a dat dreptate. Deși guvernul a fost pa măna d.lui Brătianu, deși s’au co­mis fraude, deși absența noastră de la urnă le putea da impresia că li­­beralii vor fi victorioși,­­ și per­spectiva victoriei atrage, d. Bră­­tianu n’a întrunit decât 15 la sută din voturile alegătorilor înscriși. A doua zi după 09 pretinde că a îndeplinit cea mai mare op­eră din istoria românismului, un astfel da rszaitat nu e o înfrângere, ci o că m democrat, a făcut următoarele noi­tastrofă. Putem fi, deci, dunlin nmlțumit. Dar suntem nan­țumiți pentru noi, ni suntem mulțumiți pentru țară. Pentru opera de refacere a țarii trebuesc guverne tari Guvernele tari nu se pot rezema decâtt pe Parte sa sute cari să reprez­nte În­ adevăr voința ncți­unii. Cănți 55 la sută din alegători nu au participat la com­punerea Parla­­mentului, «sta imposibil să «e sporut că aceste camere reprezintă voin­ța țării. Cerem deci, — și nu vom înceta nici un minut de a sare, — asta a~ lageri, e gri să parsa­tă neb­unei­ea și exprime voințe in libertate. Orie» timp be«? pierde înainte de, a ne lua o asemenea hatarâra va fi pagubă, nu pentru noi, ci pentru țară. Guvernarea d­lui Brătiann nu a dus la un impas la politica di­n afa­ră, la haos în politica economicii și la un haos și mai mas­a hi pol liiita financiară. An nu mai a­dresaaa g­umelor ori fanteziilor. Față cu imposibilitatea de a sa continua regimul brătienist, trebuia un guvern într’adevăr pu­ternic. .Ca­merele de azi nu l’ar putea da, în­­ nici un caz. Știu că, în România, trăgâne­ala esta la modă, trăgăneala o arma sla­bilor și a nehotărâților. Dar trăgă­­nea­a, e prea pariculoasă ca să-mi închipui că, da astă dată, nu va face loc hotărârilor bărbătești. Că ace­ste Camera nu vor trăi, sunt sigur că preocupă însă o ză­darnică și rău-făcătoare îniercara da a prelungi o agonie care do uei În­ainta, n­’ar putea folosi nimănui, uic l chiar Benjaminului politicei noastre, d-nul Brătianu“. TEATRALE. — Astă seară se va juca la Nrcionidal premiera „Cons­­truotorul Solitoss“ de Ib­r. Ibsen, on d­na Agiaia Pruttann, 80»aia Topa și Damira in rolurile principală. * * Sâmbătă seara „Rosnanțiosu“ de Ed Rostand. f­in cauza serbatoarei de mari Vineri, „Sfinții M­i*i­ și Gavril*, viitorul număr al ziaru Hi noștri nu va apărea de cel Săun­ bată 22 Aotmbrie c , la orele obișnuite. Direcț­ul i a Școalei Co­merciale E­­lementare invită pe părinții și tuto­rii legali ai e­­vilor pe foștii elevi părinții foștilor elevi, precum și co­mercianții și persoanele care te in­teresează de bunul mers al învăță­mântului comercial, fă participe la adunarea gener­al­ă care sce va intru­­ni, Duminecă 53 Noembrie in loca­lul școlii din strada Las­car Catargiu 25, spre a alege un censor și doi membri in comitetul școlar. Direcțiunea Liceului Național, in înțelegere cu corpul profesoral și co­mitetul școlar, ara onoarea a înștiin­ța pe toți părinții elevilor școalei și in general pe toți cetățenii cari poar­tă interes acestei instituțiuni, că Vi­neri 21 Noembrie, ziua Sf. Arhan­gheli Mihail și Gavril, va avea loc la ceasurile 10 dimineață, in sala de Gimnastică, serbarea patronului li­ceului, la cad sunt rugați să par­ticipe. CONCERTUL NICU THEODORESCU Marți 25 Noembrie va avea loc Cone­rtul ora 9 esala de adio al excelantului și iubitului nostru vio­loncelist Theodorescui profesor la Conservator. Cu această ocazie ieșe­nii vor face o frumoasă manifestație de simpatie iubitului nostru artist. DE LA CONSERVATORUL DE MU­ZICĂ DIN CLUJ La Conservatorul de Mauzita din Cluj, s’au înscris 50 elevi. Profesorii numiți de Crneianul Dirigent, sunt printr­e alții, la Canto , D. Popovici Brurenth din București, la Pisac, d. I. Sibianu da le Conservatorul din Iași, la Violoncel, d. N Teodorescu de la Conservatorul din Iași Cursurile au început in ziua de Ni­embrie. Conservatorul acesta dispune de piane, viol­ ce, viole, violoncele, nu«­­tre be­rur­i. etc. Nu e­*a numit insă precă seu» profesorii pentru in atru­­în tax­t» do si, flat, 8 © vor fi ființa curănd reuniuni de muzică vocală, și societăței filar­monice, TE DEUMUL DE LA MITROPOLIE Un To Deasa s’n cfio’ot­estări di­— minsiferă la­ Mitropolie. C« coeziunea desrin­derei Parl­­at­entului In ESEHt tens a sosit retă noepta o telegrams din partea guvernatei. Corul Seminarului Veniamin a coom­­­pßm­at serviciul bisericasc Au luat parte representan­ții su­­torităț­lo­r civila și militare. In sfârșit, s’au acordat concedii «ta căte 8 și 6 ’uni contingantelor no­bilis­ate 1910-1916 și 1917-1918. Chestiunea valutei" Un congres In l­ivei si a Berna 20 Noembrie In urna cerere! Statelor Unite și a Băncii Naționale elvețiene, va a­vea loc în prima săptămână a lenei lanusrie, un congres financiar inter­național in Elveția, pentru regula­rs* cheatiuns­ valutei,

Next