Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)
1920-07-22 / nr. 126
~ ANUL AL XA VIII-LEA NO. 1W PIA ȘI PRASA UNIRE! 50 Bani @r|sti iapirtliski Mmmmî Cuvîntul de împăciuire Cu prilejul alegerilor și de atunci încoace s’au pus in evidentă oarecari asperități, oarecari fricțiuni intre căpeteniile politice din vechi si regat și acei din provinciile realipite. Am comentat la timp nealegerea in Ardeal a o seamă de fruntași ai vieței publice de dincoace de Cârpiți. Brașovul, care trebuia să’l aibă pe d. Take Ionescu ca icoană ținută in biserica Sf. Nicolae, cum sa exprimă un amic al nostru, fost deputat, n'a voit să’l aleagă deputat. A ascultat de brașoavele — să ni se erte calamburul extin — dlui Mihai Popovici, fostul ministru de lucrări publice, care e de prin partea locului. Ghimpele pus de rezultatul alegerilor in Ardeal n’a fost incă scos. Unele ziare au dus campanie acerbă împotriva politici din ținuturile noi, oamenilor arătînd că sa schimbat de atitudine, după interesele de moment. Așa s’su făcut extrase din discursurile d lor Vaida-Voevod, Gero Popp, ținute in Camera maghiară, în cari se protesta împotriva năvălirei armatelor române in Transilvania și se făceau declarațiuni de lealitate față de „Drăguțul de împărat“. Scuza era ca să se salveze multe vieți românești din fosta monarhie habsburgică. Vorbind drept, războiul ne a surprins nepregătiți și mai ales nepregătiți sufletește, banții români au făcut când dor oinvazie in Ardeal, au găsit ciobani români, cu cari se sărutau și se haLrățișau. Ciobanii, stând de vorbă cu vre-o patrulă de vînători, o invita la o „rachie peste deal” și rachia era un detașament, maghiar care o făcea prizonieră. In trecătoarea Bran a murit Lt.-Colonelul Poenaru, grație tradărei călăuzelor ardelenești. Dar de aci nu putem generalisa. Pe când populația străină fugea la hi*t dorobănțimei noastre, romînii rorâtneau la vetrele lor, pentru că știau că se vin liberatorii. Damäzi, la Cameră, un fruntaș ardelean spunea cu emls iă : »dacă nu ne am temut noi de tigrii maghiari, cu atât mai puțin ne vom teme de niște... proști“. D. Ion Inculeț de asemenea s’a plâns 1a Cameră de atacurile al căror obiect a fost din partea unor ziare. Și cuvântul de împăciuire a venit de pe banca ministerială. S’a rostit d. Take Ionescu. Ministrul de Externe n’a aprobat asemenea atacuri, pentru că noi nu cunoaștem bine împrejurările din noile provincii. Remâne in sarcina viitorului să pusă pe fiecare la locul lui. Să sperăm că cuvântul acesta va domoli pasiunile, va netezi asperitățile și că, in curând, Romînii de pretutindeni se vor prezenta ursui. Ambițiile și patimele sunt trecătoare ; interesele Neamului sunt permanente. Să uităm tot ce ne poate dezbina și să nu ne amintim decât de tot ce ne poate uni. at la UtiKtanitra fiobalistil. Seria întrunirilor caraghioase ale opoziției continuă. Ultima a avut loc Duminica trecută in Capitală „pe o ploaie torențială și vânt puternic”, după cum a anunțat unul din ziarele Federației. Fiecare orator care a luat cuvintul a făcut declarații, mai mut sau mai puțin ridicole și amuzante. D. Vaida Voevod adresăndu se asistentei, sa desvinovațit că ar fi bolșevic, fiindcă și d-sa... „vrea sa die pământ tiranilor, fiindcă și d-si vrea să... fară dreptate muncitorilor de la orașe și de la țără, fiindcă și d sa vrea... să dea târei o constituție bazată pe dreptate și adevăr, etc. etc. Un domn Petru Suciu a declarat că actualul guvern este:. „suprema ofensă ce se poate aduce țârei și că ofensa de azi este ofensa triplă de eri, de azi și de mări.” Un alt domn Aurel Dobrescu a vorbit... contra „fanarului din guvern”. Numai vorbe goale, nimicuri, frase din piesele lui Caragiale, iată ce a fost această ultimă nereușită întrunire a opoziției. greva mp Toată opinia publică știe la ce fel de scandal s’au dedat membrii opoziției in parlament. Natural că războiul din Cameră, se putea vedea căt de cole cu ce scop era declarat. Insă, pe acel ce n’au fost in stare nu numai mulțimea dușmanilor țărei, dar nici chiar toate mașinăriile lor de a-l birui, și iu războiul din parlament ce n’ar trebui să existe-fiind înconjurat de asemeni numai de oameni capabili și cari nu urmăresc decât punerea României întregite pe temelii sigure, a fost peste putință vitezei - din gură - a poziției, de a-și ajunge scopul. Și noi cești din restul țărei urmărim din gazete și auzim de la oameni culți ceia ce se dezbate și se discută in parlament și câteodată — pe acei ce sunt adevărați români — pe lângă că pentru un moment se revoltă sufletește, dar mai mult deplănge starea și felul timpului care pentru neamul vntreg este foarte critic și mai presus de toate scump ! Și este și natural să te revolți și să deplăngi sau să condamni această stare de lucruri, cănd vezi că tocmai acolo unde ar trebui să existe liniște, înfrățire desăvârșită și plămădiri de legi noui și solide, vezi: huidueli, amenințări cu pumnii, scrășnici, recurgând aproape la ciomege! Noi știm că in parlament numai oameni de înțelegere și se trimit care să facă treabă cu spor, iar nu hărțogași și ciomăgari ?! Pentru asta a trimis poporul in parlament pe cei mai de vază oameni? Asta ne îndreptățește să credem că intenționat se face de către cei buclu cași, pentru ca să aibă streinii ce rude, gazetarii ce scrie și să se adeverească și zicătoarea: „Ca la noi la nimeni“ ! Ei bine, asta e prea dureros, cănd vezi că intr’un loc așa de însemnat, se petrec asemenea fapte! Noi, cești mici și mai puțin culți de către ei pe care tot noi i-am ales și i am trimis acolo, așteptăm dela ei fapte, iar nu vorbe și sfadă. Pănă cănd acest răsboiu intr’un parlament cu un nume așa de frumos ? Râd desigur streinii, când văd ce se petrece in Parlamentul țarei noastre ! Și acum, când greva opoziției a eșuat intocmai ca și a funcționarilor dela Poștă, credem și sperăm cu toții că însuși membrii opoziției vor recunoaște că și majoritatea ca și a lor nu doresc de căt binele acestui neam care pănă azi a fost destul de necăjit și că nimeni in țara asta — afară de acei ce au fost prinși cu dinamită in casa de fier și banii furați din tezaurul țărei, — nu se roagă decât pentru întărirea și înflorirea lui. Cine se poate indoi o clipă măcar de acest lucru ? Desigur că nici un bun român ! Cel mai de lăudat și frumos lucru ar fi ca opoziția să renunțe pe viitor la orice soi de greve, să se solidarizeze cu membrii guvernului, să conlacreze in înțelegere deplină împreună, pentru ca țara să poată zice că are un parlament cu care se poate mândri. Realizănduse aceasta, țara va merge fulgerător spre prosperare, dușmanii da prin prejur ce sunt numeroși incă, vor crăpa de necaz iar acei ce ne-au fost și ne sunt aliați cinstiți, nu se vor putea abține a zice : „Cu adevărat Parlamentul României, este alcătuit numai din bărbații ce corespund timpurilor de astăzi“. Alexandru Gheorghiță Informații La Prefectura de Poliție a sosit de la Ministerele de Interne și Beshai, textul dispositiunilor relativ la pașapoarte. Ziarele din București «nuntă că la ministerul de arte se lucrează la un proect de lege, prin care postul de director al Teatrului National din București nu va imn fi sinonim cu acela de director general și teatrelor. Directorul hatrului national din Capitală va avea numai atribuțiunile oricărui director de teatru national din tară, fară site prerogative. In ce privește traducerile pieselor, ele se vor acepta prin concurs. în Capitală a Însetat din viață fostul prefect și deputat liberal Ion Th Chica. Părintele I. Ținpoca a fost numit cu titlu provizor pe ziua de 1 Septembrie a. o, la catedra de religie la șa. secundară de fete din Iași. Dr. C. Constantinescu a fost reintegrat pe șiua de 1 Ianuarie 1920, la cstedre de medicină operatorie de la facultatea de medicină din Iași. Extrasele hotărârilor de revizuire (casa centrală a cooperației și Împroprietăriri) sunt in curs de publicare in Monitorul Oficial. Astăzi versuri ora 4 p. so. are loc inaugurarea celui de ai doilea dispensariu pintru copii până la 2 ani, ceființează in Ieși Societatea Cercurilor de gospodine in str. Sărărie No. 93, Moșiile Epitropiei Sf. Spiridon Casa Centrală de Împroprietărire a intervenit la organele respective spre a trimite dosarele în lucrările de expropriere ale moșiilor Epitropiei casei Sf. Spiridon, La comisiunile centrale județene respective. legea ,timbrala! Unele organe administrative și judecătorești nu se conformeasă dispozițiunilor legea timbrului, in privința anulirei timbrelor mobile Toate autoritățile au fost invitate să se conformeze diapozițiunilor, căci in est contrar, actul se va considera netimbrat. Cu privire la postul da poliție, inunțat in piața Unirea, avem de dat unele amănunte noi Acest post, nu are numai menirea da a mări paza in acest centru principal al orașului, ci acela de a servi populația in toata împrejurările. După dispoyițiile luata da d. Eugen Petit,«Prefect da poliția, acest birou se dator a da oricui orice informațiuni și a da ajutor in caz de nevoie pentru uhhemare de mediu. Pentru inpartirnire Încă se vor putea seta lămuriri de la acest birou. Informațiunile se pot cere telefonic prin scris sau verbal, funcționarii fiind datori a da in grabă și in mod gratuit toaste lămuririle. Notăm că ministrul de interne a aprobat un tocmai raportul documentar al d-lui Eugen Petit, cu privire la înființarea acestui birou de utilitate și interes public și care răspunde la o adevărată menire, față de avântul important ce a luat orașul. Pentru Vineri la orele 5 seara, au fost convocați la Primărie, delegații comitatelor școlare, autoritățile școlare și parohii, pentru a se proceda la constituirea comitetului școlar central comunal. După lege, acest comitet are controlul in ceia ce privește buna funcțonare a celorlate comitete școlara Exportul ferutal Vechi. Consiliul de miniștri a luat decisia ca expostr. 1 faruni vechi din intreg cuprinsul țărei să fie interzis. Toate autoritățile și institudunile eu fost invitate să vândă uzinelor de fer și oțel, farul vechi ce posedă și care trece peste trebuința de lor proprii. Farul vechi destinat uzinelr de fer și oțel se va transporta pe căile ferate, cu drept de preferință. Publicul este înștiințat că Aciția financiară nu mai eliberează bonuri pentru țigări, chibrituri și foi de țigări. Aceste butuci se elicherează numai da Direcțiunea Regională R. M. S din stradela Albă. Aflăm cu plăcere că Duminică 19 Iulie s’a oficiat la Bârlad, căsătoria dlui Anton Lupașcu proprietarul moșiei Miroslava ca d sa Caterine Bercea. Felicitări. D ministru al Instrucțiunei mulțumește dlui Th . Bădărău, directorul liceului Internat, pentru frumoasa reușită a excursiunii și producțiilor școare de la Chișinău și pentru îngrijirea și atențiunea cu care găsduit pe candidați la examenul de a capactate demba germană și cosmografia. * % — Toți fabricanții de apă gazoasă, au fost convocați la o consfătuire, de către d. Chibidache prim-ajutor de primar. E vorba de a bh constata de ce apa gazoasă e mai scumpă in localitate dacăt aiurea, decât chiar in comunele rurale. D. dr. Flora, Inspector sanitar, a fost eri in localitate. »*■»“'*uvr» D. Al. Ionescu a fost numit avocat al Statului pe lângă instanțele judecătorești din Iași, - 7 — JOI 22 IULIE 1920 GEORGE IGEII Joi dimineață s’a stins din viață la Cernăuți, cel mai de seamă fruntaș al mișcării culturale din această țară din ultimii douăzeci de ani. După nețărmuritele suferinți carei chinuiau fără milă de mai bine de patru luni trupul și mintea, din care au scăpărat de ptătea ori gânduri de o seninătate rară, inevitabilul sfărșit a trebuit să se producă—pentru ei poate prea târziu, pentru noi prea devreme. George Tofan s’a dus pa drumul care nu mai are întoarcere, dar in urma sa rămân, pildă vii, faptele neperitoare, munca ea urieșă și doar cu atăta de ne putem străngăi» in nespusa noastră durere față de a» ceastă mare pierdere ce»o îndură țara noastră dimpreună cu intreg poporul românesc și despre care abia mai târziu ne vom putea da pa deplin seama. Nu-i nici locul, și lacrimele ne impăinjenesc ochii, pentru a putea înșira aici tot ce a fost in stare să producă această inteligență rară intr’un timp cănd conștiința națională a multora era intenecată de Zăvorârile de cari dușmanii noștri etnici înțelegeau să facă atăta risipă pentru a moleși sufletele celor ce ar fi avut dreptul și sfânta datorie că după fără șovăire lupta intru împlinirea vremurilor națională ce le trăim astăzi aevea Fio ne insă îngăduit să amintim in marginile acestui îngust articol, pe care, mai bine n’ar fi ,trebuit să-1 scriem atăt de aurănd, câteva momente din prodigioasa sa activitate pe care a desfășurato pe terenul școalei, in literatură și in vî&fa socială și aceasta numai pentru a reîmprospăta in memoria celor rămași in urmă cum a înțeles acest mare bărbat al țării noastre să treza a se fi mai intru conștiința națională a genaraței contimporane și a generației ce avea să vină după ei. După ce și-a sfârșit studiile la liceul din Suceava, ca fiu de țăran din părinți sărmani din satul Bilca, a simțit in el acea sfântă ivocațiune inerentă firei celor ce se dedică etărei dăscălești ș i s’a făcut profesor. A înțeles de carănd că numai de la catedră se poate propaga cu deplin succes lumina care mai târziu avea să călăuzească calea multor rănduri de luptători cari aveau mmirea să isgonească întunericul din mijlocul poporului de țărani, din care după multa jertfe i-a fost dat să se ridice și el la locul de cinste ce l-a ocupat cu atăta demnitate in epoca in care a trăit. Vorbind de activitatea sa ca profesor, vom insista cu mai multă stăruință asupra activității sale de la Școala Normală, unde a știut să pregătească, in întregul înțeles al cuvântului, o nouă generație de Învățători, cărora le-a infiltrat mai intăiu dragostea de limbă și neam și ia trimia apoi d’o propovăduiască in toate colțurile țării, dăndu se drept pildă pe un drum greu și spinos dragostea sa de moacă das interesată pentru binele acestui neam, care pe atunci nu ajunse incă pe culmea Golgotei suferințelor sale. Iată pentru cei se vor fi umezit ocisi foștilor săi elevi la sosirea îngrozitoarei vești , a murit Tofan ! Dar a murit Tofan omul școalei, omul care a contribuit in cea mai largă măsură la naționalizarea invățămăntului primar și secundar din Bucovina, omul care prin o abnegație de sine fără margini a înțeles să inchege rândurile corpului didactic de toate gradele, organizând congrese, cursuri de vară, conferințe, adunări și prin pierderea sa s’a deschis un gol pe para iuză dar se vor strădui să-l umple cu nimicul lor—urmașii. Dacă meritele acestui om de școală s’ar mărgini numai la atăt, ar fi de ajuns ca postarioritatea să le eternizeze pe pagerie istoriei noastre culturale. Dar George Tofan a fost și cel mai de frunte mânuitor al condeiului și scrisul său a făcut cinste nouă și celor mai de reimă reviste