Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)

1920-08-01 / nr. 135

­ ANUL AL XX­VIII-LEA NO. 135 «fflWWEWiÍBMMMBWaK^^ IAȘI N&fA UMlîm nniMIMIWmmWeWWMWWWWWBmBWWWWI «ItmjWWBWMmBHjfflPy50 Bani .jsmmmaaaaakmmfsmematzâ irita al aMÜfahd Bemacraf • i^PBssMss^iaiaBBmsgaa^aSB Äiö WXfșâ șl Ș&$M 3Ns I §m MM «r s&măt trnmmtem. 0 Ratificarea tradițiii le pace cs Aei­r fi Discursul «i-lui Take Ionescu tir să Beeaa BWi Hae BBKa»« La Senat venind in discuție procctul de ratificare a păcei cu Aus­tria, d. Take Ionescu ministru de externe a ținut următorul discurs ‘ Tratatul acesta este unul dintre cale mai însemnate psjstru i scâns noastră, consfințind niște hotare, cari au fost intot deawni visul sfărșt £ Î nostru. Ca orice tratat este susceptibil la critici. S’a spus ca actualele tratate sunt datorite claselor stăpănitoare. Dar ce e democrația ? Socialismul ? Noi înțelegem primi țara democraîică, țara in care marea majorita­te a poporului hotărăște. Socialismul revoluționar este internațional, partidele celelalte sunt naționaliste Se poate concepe absurditate mai mare socotind Belgia și Franța, țară nedemocratică ? Desigur ca nu ! Granițele cu Bucovina sunt hotărâte— d. Grigorovici a greșit cănd afirmă că ele nu sunt hotărâte; Bucovina se delimitează în frontierele ei istorice. Chestia Galiției nu e­ra competința zilei de azi, cred insă că ori­cine dintre noi ar fi fericit ca România să aibă un contact cu Polonia pentru ca un zid să existe de la marea Baltică și până la marea neagră ! Sp ce privește relațiile noastre cu republicile sovietice, noi n’am declarat niciodată răsboi .Rusiei sovietiste. Cazul fostului ministru român la Petrograd arestat a turcesc care a indignat lumea întreagă. Numai solidarizare a fost un act reprezen­­tanților strâini din Rusii l-au pus K­­u­bsriate. Nu 9­inei momentul să expun peripețiile călătoriei acelui ministru român. Și ni s’a declarat război curând după aceea. S’a primit o propunara de pace sub d. Vaida și s’a propus Char­kov. Nu ai­ primit locul, dar nici altă propunere n’a venit, pa fel de cale. Polonia n’a reușit in campania ce a întreprins ci a nici un fost bătută. Cerând ajutor Anglii și Franța au provocat armistițiul sovietelor. Fiind întrebați de Anglia dacă vrem sa luăm parte ss tratative, am răspuns imediat. Dl. N’am spus mai curând fiindcă abia acu­m sa știa că sovietele au primit. Am lăsat ca toate incriminările să cadă asupra mea, fiindcă eu am fost de părere că interesele Statului nu se tratează pe­ piața Victoriei. O­mu roșu ?.. Da, am fost, in războiul cel mare care nea adus idealul nostru România,a repet și azi­­ a luptat pentru două lucruri: libertățile ei și dreptatea cauzei. Constituția noastră stăpânește azi toate provinciile noi. Și acum câteva cuvinte despre drepturile minorităților. Drepturile minoritâților au sjrns o chestie internațioas­ă, nu inter­nă. Nu mi peste st­o» te nimenii d­in­a­­inte că unirea Statelor mici la Conferință ar fi avut un alt rezultat și aci ca și in celelalte chistii, teritorii despăgubiri etc. S'a pus insă mai presus de orice egoismul. Va veni o vreme când se va sori de istorie adevărul și când se va ști și cum­ a fost repre­zentată România in scene die. Voci. Aveți dreptate/ D. lache^ Ionescu Cel mai bun roitroo ca ,Iritatul să fm ni se aplice, să-l dăm prin purtarea noastră. Cred că ver veni schimbări, căci așa e drept. Avem multe grupuri de naționalități față de zi să executăm hotă firile de la Alba-Iulia in m­od dom­­­n și cinstit. Nu mi pot face iluzia ca a­aeștia­­ sfi ai devenit remărsi in câteva luni. Treb­ue să i căștgăm prin noi și să i facem cttfteni români cu adevărat, pe cetățenii de drept. Să dăm de la noi­­ lati datoria Romăn­ei. Ca concluzie, d. Tiice Ier­escu prezen’zefiâ c confederate a no­ilor State create, pentru o re­ îbcine crmiină, c are să fie in folosul tuturor. Granițele noastre le vom apăra contra oricui și întotdeauna. trnmanmaaimtmuaatssm*uű€mmísv»Biiamaím^a^^B^immssxgaap^maitsrjmrsB!x^s^svtiiBgBMoaexMatta -mr narvr.’anrá—wiuta. SfiacowaMasMűtaaunseasss^ Intr’un cuvânt, d­rul Lupu a vorbit În Cameră cum ar fi vor­bit la „Dacia“. Dar in Parlament discuțiile sunt contradictorii, afir­­mațiile gratuite sunt dezmințite, legendele ce se încearcă a se a­­credita in public sunt spulberate numai de­cât. Fostul medic de plasă de la Fălcii?, bombardat mare bachet politic de â. N. larga, v?. aves prii­?jal­ia curând să con­state că beșt cila sale da săpun, oratorie eftină de suburbie vor dispare fără altă urmă decât ace­ea consemnată la Monitorul Oficial. mmamrnmmammtmmaaammm ».o5*«vt»vxjx&jí«aNMsao» Beșici de săpun La discuția Mesigiului a mai­­ luat cuvântul d. dr. Lupu, fostul­­ ministru de interne. Tonul dis­cursului său a fost­ acela al unui perfect demagog. Fruntașul fede­ralist a vorbit de „oligarhie” și de nevoile muncitorimii, despre cari guvernul actual n’ar avea nici o grijă. Cum era de așteptat, oratorul opoziționist s’a prins, ca și d. Vaida, ca n’a fost losat la putere, ca să facă fericirea Neamului Re­forma agrară a d-lui I. Mihelache era bună; oligarhia rasă a zădăr­­nicit’o. Guvernul Avere­scu n’ar a­­vea, după d rul Xapu, un proect agrar. Deputatul independent a făcut un tablou sinistru asupra stărilor sociale de la noi. Muncitorimea abia așteaptă deschiderea granițe­lor ca să emigreze in massa. Vorbind de compozita guver­nului, d. dr. Lupu creda că e im­­compatibilitate intre poetul popu­lar Oct. Goga și poetul aristocrat Duiliu Zamfirescu și deci n’ar putea sta alături pe aceeași că ministerială. E o anomalie ban­ca d. A. C. Cuza sprijină guvernul. Acolitul d-lui N. Iorga acuză pe Generalul Averescu că să fi împuș­cat pe țărani fără somație, afir­mație care e dezmințită imediat de primul-ministru. DUMINICA 1 AUGUST 1920 Ora 2 p. m. 'îsasamsB6g«âSip;-faeawBWB——awarni■ N» ta nai fi jrrfi C F- it-Primim următorul : Conacx-ulĂica­t Filiala Regionalei Iași a Sindicatului General C. F. R, aduce la cunoștința autorităților și ma­relui public ca in urma înștiințărei telegrafice, pri­mită de la Comitetul nostru Central din Bucu­rești, azi B1-VH 1920 ora 8 a. m. deoarece­­ Gu­vernul a decis recunoașterea Sindicatului nostru General al personalului C. F. R. precum și soluțio­narea in bine a celorlalte revendicări ale noastre, s'a decis ca greva anunțată pentru ziua de 1 Au­gust ora 6 a. m să nu mai aibă loc. Tot personalul călăuzit de principiile de ordine, cinste și muncă, mulțumește Guvernului că i-a în­țeles și i a aprobat, ca să poată și de aci înainte să fie mereu gata și bine organizați pentru susți­nerea Administrației noastre și deci a intereselor scumpei noastre Rom­ănii Mari, Trăiască Majestatea Sa Regele Ferdinand cu Augusta familie. Trăiască toți bunii Romani, Trăiască România Mare. * Comitatul Filialei Regionale Iași­­ f» ț Informăndu-ne la direcția regională din Iași ni s’a confirmat știrea că greva nu va mai avea loc. T .­­Sf. Sttread­i . A murit la Fălticeni, intr’o vâr­stă înaintată care nu se cunoștea, de o boală teribilă, T. V. Stefane­­lli Reprezenta in timpul din urmă viața cuUurată a Bucovinei dintr’o epocă glorioasă, din care făceau par­te Ștefan Ștefureac, S. FI. Marian și V. Bumbac. Dupa studii la Cer­năuți și Viena, s'a întors in Buco­vina intrând in magistratură , mai intăi la Suceava, mulți ani preșe­dinte al tribunalului din Câmpulung, Cernăuți și apoi consilier la curtea de apel din Lemberg. încă de tânăr a început să pu­blice prin ziarele și revistele din Bucovina și in Convorbiri Litera­re din Iași, diferite scrieri. A colaborat la foaia populară „Steluță din Cernăuți (1855), a scris lucrări dramatice ca „După teatru” jucată mult pe scenele bu­­covinene și diferite localizări. Cea mai mare parte din activitatea lui de scriitor este in jurul ziarului bu­covinean „Revista politică“ (Mai 1886 April 1891) făcând parte din grupul conducător al lui. început activitatea serioasă Aici și a istorică și juridică, care tebuia mai târziu să-i dea acel rang onorabil atât in­tro magistratură a unei nații stră­ine cât și in Romănia. Cele mai multe articole politice și juridice sunt­ scrise cu o logică admirabilă unde se relevau marele lui calități de jurist și o obiectivi­­tate demnă de un mare istoric. „Re­ y­vista politică s’a contopit apoi cu „Gazeta Bucovinei“ și Stefanelli s’a ales in 1890 ca reprezentant dic­toi al districtului Câmpulung N’a incetat un moment să publi­ce diferite studii și articole politice in revistele și ziarele din Bucovina. Sunt de relevat, mai ales, studii­le relative la istoria Bucovinei pe care le a scris in revista „Junimea Eterară” din Suceava. In 1910 a fost ales membru activ al Academi­ei Romăne in Secția istorică, unde, a făcut mai multe comunicări in legătură cu istoria Bucovinei, din­tre care numai una s’a tipărit in Analele Academiei: „Stâlpul lui Mi­­ha­i Rscoviță Voevod“. In 1914 a tipărit „Amintirii despre Eminescu“, cu care a fost coleg la Cernăuți și Viena , este începutul operei lui de refugiu, de­oarece părăsis Bucovi­na la invazia Rușilor și se așezase la Dolhasca. Apoi, a publicat un ma­re volum d „Documente“ editat de Academia Româna. In vremea răsboiului, a fost omul care, e suferit poate cel mai mult, înfruntând cu bărbăție cele mai a­prinsi nevoi care se pot închipui. Cu­getatorul adânc, care mai avea mul­te lucrări începute și care au ră­mas neisprăvite, purta in gând fi­rul acelor opere trăind in Fălticeni, in mijlocul acelor „sapientum pia serem”, in vreme ce se ansi au necontenit bubuitul tunurilor. "Acum moartea 1 a găsit și pe e­­l slăbit și bolnav­, aproape de Buco­vina lui scumpă, pe care din pri­cina acestei vieți amare, nu i-a mai fost dat să se reîntoarcă. I. Șiadbei. nwi *1.4^—m­im» .1 w— informații Luni 2 August a. o. de Sf Ilie fiind o serbătoare a tipografilor ieșeni, ziarul nostru nu va apărea decât Marți 3 August la orele obișnuite. D ministru de fxu­rse Take Ionescu a depus eri la Senat proi­ectul de lege pentru ratificarea tratatului de psce cu Bulgaria. Ed .’«u Inapoiaî­io localitate ele­vii Liseultîi Internat, d n tsacra ți­nea făcută la Bucovina și Aided Ei au fost pesti tot loast pris&ijji QK un deosebit entuziasm. In frimeaga lor r­ecoursiune, elevii au fost Însoțiți de d Diaconescu pro­fesor la liceu. L­­a comanaratorilor anunță o în­trunire publica, ce va avea loc teorie, la ora 10 diraiisera, in­ssla Cinem? Modern. Se anunță că Lembergul ar fi fost întărit. Se lucrează cu multă febril­tate la scessia. Aflăm cu părere de rău, in veteraa din viață a d-nei Fotim­a S Amira, cunoscute comerciantă din localitata Cordoîe,crele noastre întristatei familii, . D. Calibidache, prim ajutor de primar, a făcut intervenție pentru reducea prețurilor la bere, Numiri in Administrația Financiara I,a Administrația Financiară, s’a făcut saișrisras urm­ătoare­i D, lairate, șef­­ de secția, a fost îna­intat Administrator financiar in unul din princ­palele orașe din Ardeal. D Serafim, șef de secție, a fost inaintit soisiinistrator financiar in Bac­­ v­ na. Se așteaptă pentru asi, înaintările la íocu­ d-lor Istrate și Serafina. Condanțn&raa neguator­­­lor* speculanfi,­­ Rora Fișier la 100 ei, David Feinansder la 100 lei, I­dias Hirschensohn la 200 lei, Lupu K­eil la ICO la*, Daniil Simovici la ICO lei, Miroa P.n.­his la 100 lei, Maria S­tel la 300 lei, Eufrosina Ivanov la 300 lei, Costică Dusaitres­­cu la ICO l­i, Petru Pascal de la 100 lei, Iosub Marcu la 100 lei, Strul Barcoviei 1000 lei P^efectura de Poliui^ invită pe toți comercianții in conformitate cu intervențiene» d lui Maior Petre Ori­eano, delegatul Militar pentru combaterea spectrei, ca in termen de cel mult zece zile, să afișeze prețul de vânzare al mărfurilor și pe fiecare articol in parte; aceasta pe lângă listele de primviri generale, care se vor afișa și la vitrinele ma­gazinelor, pe lângă afișarea și ia interior după cum se­ face seism. Se mai atrnge atei­țiunea că lis­tele urmează să fie scris cilfți și afișarea lor in interior să fie cât se poate mai mult la vederea pu­blicului. Ministerul de Domenii cu ord. No. 39,864 și 40 364 din 23 și 27 Iulie către Ministrul pescăriei Iași a apro­bat concesiunea vindare! peștelui de la Stat in Iași a lui Colonel pensio­nar Dimitriu & Comp,­ biuroul pea­­can­ei, a rămas ca un sfert pentru funcționerii Statului.

Next