Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)
1920-10-14 / nr. 192
— ANUL AL XXVII- LEA NO. 192 n JjAmmaStab IASI M«3» UNIRE! 50 Bani #r|ii tipic Hiiflni Demaerat 11—1111111^ MMUI IWT9*8Riaw>W8aaMa8a Gelia KB>Si§t>W^S<teBMWBKSÉiBM&SBMiWSMSi SWBW&3888HWi& KS3». JWäMSSHI O LECȚIE Gonfrati de 1» Opinia vor sa relivieze timpurile marelui polemist George Panu, care mânuia, cu o dibăcie neîntrecută, spiritul, ironia și sarcazmul Intr’un prim articol, un domn Aticus se incearcă să zepromisească măsurile luate de Comandamentul militar din lați împotriva neorinduelilor da stradă. Din nefericire, d Aticus n’are sare albcă, nici măcar atitica. E și greu să faci ironii intr'o chestie atât de serioasă, după cum a greu să arăti că Shakespeare e lipsit de talent. Dar opinia perzistă. A doua zi, un alt colaborator revine asupra chestionar, tot cu pretenții de la temea și spirit. D. M. Sevastos e indignat că oștirea noastră e prevăzută cu un armament modern. Auzi, să se scoată soldați pe strada, înarmați cu puști mitraliere împotriva unor oameni pașnici. Da, e regretabil, dar ce să cruțe senzibilitatea dlui Sevastos. Comandamentul e in imposibilitate să dea soldaților puști Kremka, de acelea cari se incărcau pe țeavă in În timpi ! Gravitatea atitudinei opiniei față de neorinduelile provocate de sindicaliștii roșii constă insă, nu in zadarnicele sforțări de a face ironii la adresa Armatei, ci in încercarea de a face propagandă bolșevică in rândurile soldaților. Armata fiind compusă in mare parte din muncitori, zice opinia, ea ar trebui să fie de partea muncitorimei, nu a burgheziei. Mai intăi armata nu apără burghezia, ci ordinea. Ea nu se preocupă de conflictele dintre salariați și patroni, cici nu aceasta li este chemarea. Dar vreme, sindicaliștii de la de la o Iași făceau, nesupărați de nimeni și pe față, propagandă revoluționară, întruniri peste întruniri, manifestații pe strade de câteva ori pe săptămână, discursuri incendiare la statuia lui Cuza Vodă. Conducătorii sindicaliști, pe cât de indulți, pe atât de lipsiți de scrupule, extrestau o teroare adăncă asupra spiritelor slabe ale munciorimei. Femei și copii erau ttriți cu forța la intruniri și manifestații. Producția in fabrici și ateliere era grav compromisă, prin jocul de-a manifestația a dctatorului socialist Gh. Tănase. Autoritățile, față de provocațiunile socialiste, și-au păstrat calmul. Căci erau provocațiuni. La 1 făcea o întrunire la Clubul din Ghica Vodă și apoi participanții se adunau la Crima „Elisibeta“, unde, desigur, se repedu aceleași discursuri de la Club și apoi 1 pornea mascarada, pare că căutau ceartă Sindicaliștii , cu luminarea cu reprezentanții ordinei publice, spre a avea apoi pretexte de agitații și mai violente. Duminica trecută insă li s’a adus la cunoștința asociațiuei Tănase Comp. că armata are ori din să’și facă până la capăt datoria. Efectul a fost prompt. Cei 300—400 de viteji cari vociferau la „Elisabeta“ au amețit la colțul de la Traian in fața unui serai* pluton de soldați. Și s’au împrăștiat iic• liniște revoluționarii de operetă. .Lecția a fost ințeleasă și desigur lașul va fi scutit pe viitor de spectacolul grotesc al mascaradelor lui Teletse. Dacă lucrul n’a fost înțeles și de opinia, cu atît mai trist pentru ea.at- Black tissip inest, nu te poate fice, dacăt printr’on »irtor la trxe de a cumpera proporționalii invers cu contumul pensiei, pănă U îndoit și intre t cel puțin. Altfel, toți pensionari*, ar trebui să solicite ajutorul socialiștii*'*, cu c c'nstea și conștiința on care cu servit Statul o viață întreagă ca să ajungi la mizerie, a servit de pildă imorală tineretului, după spectacolul ce a’a desfășurat in fața curților marțiale și altor instanțe judecătorești acoperite prin mușamalizare și amnistie. Colonel V. Dimitriu c^au^'XSva^vamatJBO sTimnat wwwk?a*t.»b«i.'aw.i ta chestia pensiilor Legi părtinitoare nedrepte . Rasulterile acestei proceduri, au avut ca efect că, gospodăriile veteranilor in Dobrogea înaintea răsboinici onorei, constituiau obiect de mili, turiștilor?» le au vâzut. Invalizii, văduvele de răsboi și »a «eiefițerilor morți au privit singuri, eoioin da oimpine fără reneaorii, văduvea fără copii reman# la suti, care ,dvpfiri măritate a fost reduși, iar fetele, primise pensie numai până la majorit. Durata xftrboiului indpendeiței, se știa : aut bil zrrr a avnut 1 an și 3 Ioni. Dreptari e la pensie, a ofițerilor și sancț ontrilor.ptilej, ce au fost nobiliarii in acel riscol, s’a stabilit in lagila snccesive in gradule următoarei pentru 25 ani striviți 34 din »oldstistrft accesorii, la care se odragat pentru fiecare an servit 1 40 pentru ofițerii inferiori și 1 CO pentru cai superiori și generali, deci, cu 85 cai serviți ofițerii inferiori ți cu 40 ani cei din timp, petéen via pensie egală cu solda fără secesorii. Fracțiuni de ani, chiar atunci cind nu ma sjurgea 2 zile, era perdut pentru pensionar. Spotul de 1 / 5 din soldă, n’a fost acordat la pensie cu toate intervențiile posterioere ale penaitnerilor. Cnentumul persiilor pentru ifițer,a fost prijudiciat și de legea posiții ofițerilor, erre preaoria vrieta la ceri, ofțerii țe trac in retragere, rrl, această vrftatit, nu permitea ofițerului ost servaasift 35 și 40 ani. Ce consecință, in cea mai mare parte, pensiile au fost mai mici de rit pălăriile «șase grisasii rantanii treceți la pensie cu 250 350 lei etc. Dacă se considerat euantasssul soldelor pe grade la diferita date de la războul independenței, pănit in 1919, găsim că e e au crescut progresiv in nici proporții, iar la 1919, s’an d*>bat și triplat, dacă nu și mai mult, dar departe și că de proporția scumpetei traiului, o?l, viața, a devenit mai scumpă de 10—25 ori cosiruit, pe cfnd salurile actuale și pensiile annuale n’au crescut de căt 2 4 ori mai mult. Toți ofițerii de intendență și admnstrație din războiul independenței, eu fost cobilizați și ce mențin încă și aori , precum și bucă parte din combatari’, demobilizați de mult. La toți se rectifică piesa de 2—4 ori. Cei ce nu au fost mobilizați. Legea aotuală le acordă un ajutor de 20 la sută, dar in enume condiție de casa detafei oaste. Din cresta, a rămas puțini la fiu» »fir, și tot fu vi’o 200. Cunosc pen aimez, bătrâni militari, care trăisa cu 4- 500 ’ei pe lună, deci, acestora, nu le rămâne altceva decât tă moară. Dar, voiști rameni, au drept sută la viață și crcă, o adrupaerea impetielor de orice netedă, directe și indirecte ca și acele ce se vor mai iaupune, a permis Statului să sacrifice cute de milientre pentru a satisface lăcimia nesățioasă a aprcu’anțiior cu ool.Ea retragerii din circulație a coroanelor și rablelor, dacă se permite epectila crimina ă ce o face funciie in general asupra nevoilor omenești, dacă se satis frcs cererie drepte și nedrepte a muncitorilor in grevă contîncare cuvine ca tot statul să țină și pe persionari in silueta de trei a timpului efind au fost inscriși la pensie, dar acest lucru, astăzi și mult Informații Din două in două zile, interesații scornesc câte o „nouă criză de guvern Astăzi i fac demisionat pe generalul Averescu, măni pe d. Take Ionescu a treia zi intreg guvernul, pentru ca să reinceapă a patra zi cu aceleași știri sensaționale...dar inexacte. Iată in ordinea clasificației, rezultatul examenelor elevelor anului II de la școala de moașe din Institutul Grigore Ginea, pentru obținerea diplomelor de moași», ținute de,la 27 Septembrie pină la 2 Octombrie a. 0 . Hibner Eleonora, Rugină Ana, L?in Natalia, Damaschin Tasa Minculesim Maria, Jiedej Saivina, Gheorghiu Sterior, Silvestru Jeana, Nonas Marie, Mihail«Ion Elena, Chirica Ana, König Amalia, Sava Ecaterina Stolianovici Mina. Socialietul Carageala arestat cu prilejul de acind trei de la »icbal so*cilialist, a fost internata Mărcuța, dănd semna de alianație mintală cu prilejul detențiunei sale la Jilava. Școala da gospodărie și industria casnică „Tereza General ^eliceacu“, se va deschide pa ziua de 25 Octombrie in strada Albineț No. 5 Sa primesc eleve absolvente ale cursului prisatr, cum și practicante a școlilor de Țenătorie, Croitorie și mode. Clasele paralele ale SUtu'ui de la școala secundară de fete „Oltea Deamns“, vor începe să sancționeze irevocabil pe ziua de 20 Octombrie in localul școalei din strada Albineț No. 5. Elevele, care mai vor să urmeze aceste cursuri, să se sdreseza de urgență in localul sos zis, find disponibil un număr reatrăna da socură. _In iarna trecută a avut loc la Universitatea din Cicjdenă ședințe, unde s’a desbătut, părerea emisă, contopirea vechei societăți fie cultură din Sibiu „Astre“ cu Marea Reuniune „Cele trei Grigori". Au participe la aceste ședințe intelectualii Clcnulii, Profesorii universitari, Șefiii militari și Secția din Cluj a „Astrei“. Au luat cuvintul dr. Sextil Pușcăria, Rectorul Universităței, General Petala, dr. Lupiș, profesor Marin Ștefănepsu, profesor dr. Iacobovici, Protopop dr. Dăianu, Iacob Rrbu și colonelul G. Bacsioglo. 1 Comitetul central de la Sibiu, a răspuns cu multă însuflețiră la această propomra și și-a fixat adunarea generală și serbările iu parajul Oradea Mare pentru anul acesta cănd i se va stabili și sacralitatea colaborării acestor două asociații, păstrăndu și fiecare numele. Grave ăiordini s’au produs in armatele bolșevice. Trotzchi a fost rănit grav. Știrea e din Finlanda, Polonia e victorioasă, generalul Wrangel înaintează mereu, Finlanda a consimțit la pace. trupele roșii au evacuat Persia și Baku. í.w^n*öaga Onor. pub ie este înștiințat că Da* numită 17 curent ora 3 p. an se va țvea licitație la sediul parohiei Bărboi pentru închirierea caselor din on grada bisericei Sf Pantelimon La magazinul „Turma de oi“ s’a găsit o cheie da casă de bani Werthei și Păgubașul o poate primi da la d. Gh Grigoriu. Aflăm că oomiunea despăgubirilor de război pentru pagubele causate societăților de petrol din România a Lxa U suma de un miliard una sută milioare cel care s’a repartizat in felul următor : 650 miloane Astra Română, 300 milioane Steaua Română, iar restul de 250 milioane celelalte societăți petolifere cari au avut păgubit D. inginer inspector general oltea I Antonie Alexandra, actual director de servicii clasa I in direținea generă a căilor ferate romane fost inarmat in postul de sub direcator general. Ministerul instrucțiuiei, spre veai in ajutorul elevilor de școli seacundare, a tres directorilor o circulara prin care le pune in vedere că a’a hotărit înființarea de case medicale pe lăngă școli In acest scop, ministerul roagă pa toți med oii, cari sunt și părinți, să sa ofere gratuit pentru consultațiuni Pwhiams Universit. din stij Duminica trecută a)a sarbst deschiderea anului al doilea a Universităței noastre din Cluj. Iată 08 scrie ca această ocaziune ziarul „înfrățirea“ din Cluj, relativ la d. Vasile Dimitriu, rectorul Universităței din acel oraș: „De numele d-lui Vasile Dimitriu sunt legați 36 de ani de activitate neobosită și rodnică. Iată etapele acestei activități: Terminăndu-și in anul 1884 studiile la Universitatea din Iași, d. V. Dimitriu e numit magstrat suplant iar in 1887 prosuror. Doi ani mai târziu demisionănd din acest post, este numit avocat al comunei Iași iar in 1891 treca ca avocat Stiinlaica lăngă curtea de Apel din Iași. In acest timp, tănărul avocat, prin vastitele-i cunoștințe juridice, prin munca-i de o statornică sforțare, afirmă tot mai mult adevăratele sale aptitudini și, ca urmare, in anul 1896 este nemit suplinitor la facultatea de drept din Iași, iar petre ani mai tărziu profesor definitiv al catedrei de drept ocifi8rdial. In anul 1910 trece la catedra vacantă de doosnrat a Universității din Iași. In tot timpul acesta, activitatea d lui profanor Dimitriu nu sa mărginește n*umți la cursurile și seminariile universitare ci colaborează la torospe toate revistele juridice din țară unde studile și fomentrriie deee sunt urmărite cu o deosebită atenține In afară de eceeeta publică Contractul de comitocrent iar din anii* deratină Welthendalsreiht scoate partea gtsificare la Romănia. Paralel cu activitatea sa profesorală, d. V. Dimitriu și a continuat pe cea de avorat, realizănd la bază frumoase succese, făcănduse tot mai respectat pentru călitatea științei sale și demnitatea caracterului său. Temperament entusiast, fire generoasă, d Dimitriu a fost unul dintre cei mai vguroși purtători ai eteagului înterverționist in România anului 1916. Cănd clusa pentru care a luptat atunci a adus realizarea idealului național, dar a dat o nouă dovadă de dbnegațiune părăsind locul in care s’a străduit timp de aproape patru decenii interviciul științei, a venit printre cei dintăi in Clujul romanizărei ca să pornească cu silințe noi, dovedind o rară putere sufletească, la marea operă culturală a Universitaței recăștigate“. ,«n~ l postul de conducătoare de la grădina de copii „Villa Greerul“ din Iași a secției „Ocrotirea orfanilor de război“ din Iași, se ia pe samasti țuici cu începere de la 1 Martie 1920. ■ - V • , f Éhi MBMggEhF sMmflrt BSV 8siamtf Waraw TOS?«iiwîam -wBRot* wKSjaw1-»^ 0 Mn Dicționarul geografic al României de dincoace Societatea Regală Română de Geografie, care se bucură de vnalta preșidenție a M Sale Rigolii (înființată la 1875 ca Soc. geografică română și presidată de Regele Carol pănă la moartea sa) a înfăptuit cu multe greutăți „Marele dicționar geografic al României" care cuprindă la un loc numirile geografice ale vechiului Regat. încă acum 16 ani, cănd ne despărțiau grele hotare, această societata a pus intre dezideratele ei și redactarea unui dicționar geografic al Transilvaniei, dănd insărcinare in acest scop dstinsului profesor de la Iași, dl. N Mazăre. Greutăți mari, și mai ales sănătatea zdruncinată a dlui Mazăre au impiedecat infăptuirea acestei lucrări. In acest timp au apărut dinți marerii geografice ale Bucovinei (da E. E. Grigoroviță) și ale Basarabiei (de Z. Arbore). Acum, când hotarul țării s’a intins și spre apus mai aproape da marginea pămăntului românesc, această societate socotește ca o problemă de căpetenie și urgență de a înfăptui in condițiuni căt mai bune, dicționarul geografic al României de dincoace, pănă unde sa întind cele mai indepărtate sate românești. Lucrarea aceasta, care trebua să treacă peste cadrul unui dicționar statistic, a fără îndoială grea, dar trebua realizată cu concursul tuturor. In aceastăi parte de țară, foștii stăpănitori și-au dat toată Bilințs ea înlăture treptat tot ce ar putea adevari vechimea noastră pe acesta plaiuri, schimbând de mai multe ori numirile românești in numiri ungurești . Cale mai „multe din numirile românești au trăit și a’au păstrat eu poporul, Iu graiul său, in uzul de toate zilele, altele in aducerea aminte a bătrânilor și in puț’nile gărți Unele însă s’au perdhut, iar alteia in urma stingerii cu străinii, cari se infiltrau mereu, in urma contactului silnic cu autoritățile ungurești s’au stâipit in așa fel, incăt abia se poate distinge in ele vechea numire românească. Mai sunt și cașuri de acel**, cănd a’au dat numiri in ungurește foarte apropiate de cere romă*n ®r ts, adeseori fără să aibă „vr’un Înțeles in limba ungurească, dar numai pentru că au timpul să se poată pune la îndoială farigiea românească a acelor numiri. Țara Crișurilor, da la marginea de Apus a pământului românesc a indurat mai mult din toate aceste greutăți. Năvala curentului de înstrăinare in părțile de Apus a fost mai simțită. Având din partea Societății Regale Romăne de Geografie însărcinarea pe care nu ați fi primit,o, dată nu m’»și fi gărdt la concursul coîrgilor și al tuturor celor ce fnțeleg rostul acelai lucrări și pot să o ajuti) de a mă ocupa de această chestiune, încă astă iarnă au făcut apel public la conacrsul tuturor. Au răspuns foarte puțini. In acelsș timp, comitetul central al Socități Geografice a intervenit (în Fdr. No. P84 din 7 XII 1919) la Resortul de Comerț și Industrie publică din Cluj, ca la rândul său, să ceară concursul d-lor profesori, preoți și învățători, pentru această lucrare. Această scrisoare a Comitetului (publicată in volumu XXXVII al Buleti Societății Romăne Regale de Gepografii) s’a r idicit. Acum la începutul anului școlar intervenția se repetă, în vremea noiarta simțindu se in mute locuri nevoia restabilirii numirilor românești, *’a procedat pe cale administrativă, pe județe, la schimbarea unei numiri de localitați, după norma, cari nu ne sunt cunoscute. Intr’un singur pas am fost (eu și un coleg al atac) întrebați de către secretarul general al Internelor. Fără irdoh II și acest’ft procedare a la inceput furat nc s’ru putut face greșeli, cari eft nu postă fi in