Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)

1920-10-26 / nr. 201

m ANUL AL XXVIIIILEA mi 20 f *ît A $ mm& ysoess 50 Ban 9f^ai al parlásM Srasseral m>., Mișcarea cooperatistă Decretul lege din 19|9 da ființa legală cooperativelor civist orășenești, recunoaște diviziunea clasică a lor în cooperativă de consum, de producție și credit. Forma de cooperativă mi ușoară și mai apropiată nevoilor, era aceia a cooperativelor de consum. De aceia din cele vrao 400 cooperative câte există in regat, marea lor majoritate vechiul sunt de consum și prea putină de productiune, iar de credit aproape nu exista. Cooperativele acestea, cari fac obiectul disciuțiuniii noastre de acum au organisarea lor lăuntrică stabilită prin Statutul tip, care Statut are la rindul lui ca bissă legea din 1909 pentru rea meseriilor, creditului organismși asigurărilor muncitorești și codul de Comerț. Conform acestor disposițiuni, ele sunt conduse de un consiliu de Administrație, compus din 7 — 9 membri, censori, censori supleanți și personalul administrativ numit ds Consiliu. Un punct important pe care 1 prevede decretul lege, e acesta : „Pentru plata datoriilor cooperativei, membrii lor răspund la limita capitalului lor social subscris“. Procedura pentru înființarea unei cooperative e următoarea: Un număr de persoane, bărbați și femei majori, se adună la pu itic hotărînd înființarea unei cooperative și natura ei. Se capătă adeziunea a 50 inși, cari subscriu pe o listă cfite o sumă de cel puțin 50 lei vărsând inmanele unui casier provizor ales, tot din acele persoane, 10 1? sută din capitalul subscris și o taxă de înscriere, maximum 5 Iei dată la început pentru totdeauna. Se avizază apoi Direcța cooperativei orășenești din București, care tricecie un delegat al seu, de obicei un inspector. In fața lui se prezintă cei 50 metri bn fondatori, sau mai multi dacă au fost. In practică insă o suficientă lista cu membri subscriși și cițiva subscriitori. Se da crezare acestora că lista e reală. Inspectorul după ce constată că formalitatea e îndeplinită, că membrii subscriși au întocmit Statutele respective, cari să fie conform Statutului tip, treime declară cooperativa formată. Ei trimeie actele astfel întocmite la Direcța Generală a Cooperației orășenești. Aceasta pune chestiunea in discuțiunea consiliului superior al cooperației orășenești, și după ce aceasta își dă visul favorabil. Statutele se publica in Monitorul Oficial. Prin publicarea aceasta cooperativa e recunoscută ca persoana morală. Nu se plătește nici o taxă pentru toate aceste fericalități, iar cooperativa nu plătește nici un imposit cu patentă sau altele. E ușor de văzut, din cele până aici expuse că orice cooperativă are cevoe de un număr cât se poate de mare de membri. Legea limitează numărul lor la 1000 dar dă vot ca luând avizul Veneției centrale, să treacă peste acest număr. Mai departe legea nu fixează un capital anumit, ci după cum numărul membrilor poate varia de asemenea și capitalul. Nu se emit, acțiuni. Di altfel sub forța» aceasta și codul de comerț recunoaște cooperativele. Ele au un număr de membri și capital variabil. Deosebirea intre cooperativele infințate pe baza codului de Comerț și cele pe baza lui lege, stă in aceia că decretului sunt absolut libere. Efe cele înn’au a cere învoire ds cât ds la Camera de Comerț și sunt adevărate societăți comerciale. Codul de Comerț se tratează ca Societăți anonimi. Ele nu se bucură de vre un drept, precum n’au nici o datorie către Administrațiile centrale. Plătesc patente și orice alte impozite ca orice Societate Comercială. Nu cad sub direcția cooperației orășenești și nu sunt inspectite de agenții ei. Biv. De la Atheneu!din Tatarasi Conferința d lui Di Alexandrescu La Atheneu! din Tatara și a avut loc eri conferința dlui D. Alexandrescu, profesor universitar și senator, relativ la „lucapacitatea femeilor“. El înnoiții profesor a criticat ca drept cuvănt disposable restrictiva asupra drepturilor femeilor din sadul civil roman care nu-gi gfisa sa păreche de aftt in codul civil bulgar. Chiar si in Turcia femeia e capabilă da a dispune de avutul ei, de a contracta, de a sta in judasată, etc. In chestia femeaiS~avocat, d ga a arătat oft a depus in Parlament un pronat pentru ca să se acorde femeei dreptul da a fi avocat și a stăruit din răsputeri pentru realizarea lui dat Dl. Alexandrescu a fost viu aplau pentru interesanta sa conferință In asistență, printre alții, d na și d Eugen Petit, d C Ifrim, fost prefact? d, coonel Zamfirescu ca d na. dr Stiichi, etc. Perchezițiile de la Clubul Socialist. Sa dat de „dosarul grevei generale" și de un....„trofeu“. Noi arestări.—Un telefon serasațional, Ala tâeri Sâmbătă dimineață, s’a făcut o percheziție acasă la Gh Tanase, care locuește in localul clubului socialist din strada Ghica Vodă. D. judecător de instrucție leșanu a dat in salteaua de pe patul in care dormea Gh. Tanase, de dosarul grevei generale, care conține toate actele pregătitoare ale grevei și măsurile ce trebuiau a fi luate in timpul grevei de către comitetele cari urmau sa prezideze diferite întruniri. Tot in saltea s'a dat și de o baionetă ofițerească smulsă de socialiști, ca trofeu de la un ofițer, in timpul unei manifestații. Astăzi după a uns»zS, d. judecător de instrucție M. Isascu a emis mandat de arestare in contra lui Fredtfrich Weber, agitator de meserie. # Se desminte formal cum că soția lui Gh. Tanase ar fi fost arestată. Dânsa a fost chemată numai ca să dea informațiuni asupra actelor găsite ascunse in saltea. Cu ocaziunea perchezițiile făcute la clubul socialist, s'a găsit și un telefon cu mai multe fire, care serveau la interceptarea convorbirilor telefonice cu autoritățile. «jj» ^ ^ ^ ^ « » Parchetul a făcut o descindere ori la sediul „Casei Poporului” unde se adună socialiștii, punând la cale planuri de revoluție. întrunirea a fost sub președenția d’lui O. Băncilă, care s’a dedat la acte provocatoare in contra jandarmilor cari erau de față. S'au dresat cuvenitele ace,ceri nu vor românca fără urmări. Una din avantagiile grevei, e că vom avea servitori. La Regie nu se mai primesc foștii lucrători, așa încât vom avea servitori. A apărut in Monitorul Oficial noul regim al pânei. Prețurile se fixează la orașe de către Primărie, bin țară de către prefectura de județ. Prefectura de Poliție Iași, aduce ia cunoștință, că in conformitate cu dispozițiinîle Ministrului de Război rămâne oprit portal armelor de către populație. Se pot acorda autorizații de a purta armă numai in cazuri speciale, in care portul unei arme este dovedit necesar precum și persoanelor a căror serviciu reclamă portul de armă. Autorii* de»in drept va aprecia asupra cererilor și acorda autorizații vremelnică sau permanentă de a purta armă, este Corpul de Armată pe teritoiul căruia locuește solicitatorul, rămănănd ca toate autorizațiile eliberate de această Prefectură a fi considerate ca anulate. TEATRALE.—Domnului Antonin, un tănâr artist, care promite mult, a fost avansat stagiar al Teatrului Național. MARȚI 26 .010 MERTE 1920 rWPUlfcM I 6k «floset miK3SÍSS&» 0iM ***** wmmmm wmmm *£& i £ S^^ '!’■"■ >**••;v.. ' Ms Declarațiile .Hri ministru C. jlrgetoisim Dl. C. Argetoianu, ministru da ia tarne a făcut următoarele importante declarați ani, in chestiunea Grevei generale“ : Chestiunea in ce ne privește pe noi, Începe ministrul de interne, se prezintă simplu. Noi nu facem altceva de efit să urmăm programul pe care ni l’am impus din primul moment al venirei noastre la cârma etatului, program in virtutea căruia hotărăsem a face apel la toate elementele sănătoare ale acestei țări și la concursul tuturor pentru a nu putea STECDRA prin nenumăratele greutăți ale timpurilor. Criza economică prin care trecem noi, nu este o criză pur romănească, ci vina mondială, aga in căt nu ni se posta imputa nouă vreo vină specială, In screlag timp insă, am venit dintr’un inceput cu hotărârea neclintită da a apăra existența Statului împotriva oricăror încercări subversive sau revoluționare care ar tinde să-l submineze Potrivit acestui program am căutatat timp de mai brnet de șase luni să găsim o gale pentru o Înțelegere a diferitelor curente și revindecări sociale. Din nefericire, împrejurările ne-au pus in situația de a nu ne face iluzii prea mari, știind că in cala din urmă va trebui să ajungem la aplicarea de măsuri severe pentru păstrarea ordinii publice. Am voit insă să nu ni se reproșeze că am neglijat orice posibilitate de conciliațiune. Și in acest scop am urcat pa rănd toate treptele tratativelor de conciliere, neomitănd nici măcar una din acesta incercări. Pare că azi am ajuns la extrema limită. Atitudinea noastră va fi dioteză in interesul conservărei acasătăței, de insăși atitudinea socialiștilor și conducătorilor muncitorimei. „Recunosc legitimitatea nemulțumirilor clasei muncitorești și mi dau seama da toata suferințele familiilor sărace și ru arareori imi pun întrebarea de cum poate trăi lumea in timpuri atât de grele, fără o avere oarecare. Dar dacă recunosc legitimitatea nemulțumirilor—gi guvernul nu face decăt să caute, deși nu dispune de cit da paliative să amelioreze starea de lucruri existentă—nu pot recunoaște legitimitatea grevei atunci când nu e vorba de interese profesionale ci ds chestiuni economice de ordin general cari departe de a putea fi rezolvita prin greve nu sunt decăt îngreuiat« in soluționarea lor, prin ele. Crima din strada Coroi Asasinarea d-rei Adela Gr. Cogălniceanu Înștiințarea poliției Sâmbătă după amiază 23 Octombre c, a fost sesizată pe!ția, de,către servitorii d-nei Adela Cogălniceanu din strada Coroi, cum că stă până lor nu s’a sculat ca de obicei la ora obig silită și cum orele erau înaintate, bănuiau că i - ar fi întâmplat ceva. Imediat fiind sesizat parchetul, el a delegat pe d. procuror Cerbu ca să constata cele reclamate și presentăndu-se la domiciliul d nai Cogâlniceanu, și pătrunzănd in camera ei de culcare, a găsit pstul intact făcut pentru culcare, fără însă să se fi oric»t d-na Cogălniceanu. Unde se afla cadavrul d nei Cogălniceanu Trecând prin celelalte camera și ajungănd în salonul mare, din mijlocul clădirii din spre față, s’a găsit jos din stran ga d'n dreapta din salon, rstm intri din antret, cadavrul d-nei Gogălnceanu in poziție da ședere, pe parchet, sprijinită in mâna stăngă, avănd o lovitură in frunte in spra tămpla stăngă gi »fiind snfo estă, cu un finehe coreen“. Loviturile primite Lângă ea, s’a mai găsit o batistă plină cu Bănge cu care ^defuncta cu siguranță la lovitura căpătată in frunte, a pus batista, freazănănd imprimat in batistă degetul ei. D na Cogălniceanu era îmbrăcată ca pentru culcare, ia cămașă cu hamison, fmtft scurtă și papuci de noapte. Primele cercetări făcăndu-sa primele cercetări, in prezenta d-lul procuror general Scripcă, a judecătorilor de instrucți d-uni leșanu, Coroi și Cuțichi, a d-lor procurori Gerbu, Serion și Iorga și a d-lui prefect de poliie Petit, s’a stabilit că autorul fioroasei crisei s’a introdus in casă prin fereastra din dosul ispisíi ce dă in camera de toaletă, tăind fereastra in formă de pătrat, in dreptul încuietoarei și isbutind să deschidă această fereastră, a lovit cu pumnul in sticla din fereastra a doua, și deschizănd gi acest rănd de ferestri, a intrat in camera de toaletă, iar la zgomotul produs, victima vroind să știe cl s’a intimplat, a venit fațft’n față cu criminalul și la vederea acestuia, probabil voind că se pue la adăpost s’a retras in salon, dar fiind urmărită, i s’a dat lovitura in cap, după care a ffost sugrumată. Apoi cu gheile on erau asupra ei criminalul a descuiat casa de fier de unde a luat o sumă de bani de mică importanță și apoi a discutat batourile in pari se găseau bljuțeri de mare valoare și din oari lipsesc numai câteva pisti. Luxul din casa Cogălniceanu Ea știe că Idna Cogălniceanu era una din bogătașele orașului nostru, iar oasele ei cuprindeau mobile de o artă deosebită, tablouri scumpe, covoare rare, precum și întreaga clădire ornamentată in mod princiar. Poate e una din casele cele mai luxoase din Moldova. Alte amănunte D-na Cogălniceanu are singur tu op tenitor pe fial ei d. Rosnovanu. Afacerea este repartizată pentru instruire cabinetului III condus de d. M. Gfițechi. Un amănunt Moartea d-nei Cogălniceanu produs o Harsensație ia întreg paragul si se fac fel de fel de comentarii asupra motivelor care au deter* radrnat fiorosul atentat. Dăm ca amănunt, că in timpul cănd autoritățile instrumentau crima in locuința d-nei Cogălniceanu, in momentul când Uzina a dat drumul la lumină, s’au aprins deodată toate becurile din foate oaaierile, de unde sa deduce că atentatorul a înotat la lumina electrică, iar dna Cogâliceanu nu se culcase incă, ceia ce este in acord cu patul găsit numai presătit pentru calcars. Mai dăm on amănunt că urcarea criminalului la al doilea etaj e’a făcut pe burlanul din dreptul ferestrei pe unda s’a introdus D. Rosnovanu fiul d-nei Cogălniceanu in ziua cănd s’a descoperit crima, nu se afla In oraș ci plecase in timpul nopței la vănătoare.