Evenimentul, octombrie-decembrie 1920 - ianuarie-februarie 1921 (Anul 28, nr. 181-287)
1921-01-16 / nr. 264
ANUL AL XXVIII.LEA NO 264 ,••*****#**«■ * a € da țx SAS SWUM4NES 50 Bani ir|si ai piriiislaî iMltisrEt Moravuri Universitare Am arătat in articolul, precident « cii, politica și școala frenceză și gard nană la cara e’au format profesorii UniversTeri au introdue zăzania in rânduriie acastora Iată câteva pilda din care ne va putea vedea cum de meai bine pregătiți științificește și pan sub acest raport merită toată stima și toată încrederea se lasă totuși conduși de patimă inână la acte ale vieții Universitare La 1918 profesorii au găsit sin j gomoff soluția £ d?ptata 6ra era mai puțin rBBO mandablă și s -au ades aminte da cei doi doctori in lettro de la Paris, lăsați de-o puri» De data aceasta era chiar guvernul Marghilosan 1a putere, edocă pentru Apostolescu „ai noștrii“. In schimb eu aveam dezavantajul da a fi polemizat eu disters și eu „Viați- Romănessiä“ pe tema germanofiVemnlni^ fostului rector și a zisei reviste. Iiața acestor argumenta supreme Apostolescu a fost recomandat fără nici o șovăire Romei că în raportul de recomandare trebea arătate motivele. Consiliul Fecultăței nu s’a sfiit de a scrie impaotități grave.Se afirma acolo „că d Apostoliscu este superior in „trucăt este doctor de stat pe cnde dl. Șerban nu posadă decât doctoratul inferior de Universitate“. Lucru cu atăt ni și inexplicabil cu cât titlurile și lucrime mee erau depusa la Facultate, întâmplarea a făcut ca Apostolescu să moară chiar in ziua nimirei. Consiliul Facultăței ne mai avănd in potro m’a chemat să suplinesc catedra de limba franceză. Când am sosit am acestei limbi cu totul găsit studiul dezorganizat din cauza războiului. Examenele treceau in Românește deși licențiații, viitori profesori, sunt predee cureut de la liceu obligați să limba franceză. Studenții exclusiv nu aveau obiceiul de a prepara examenele. dopl Lanson și Feguet fără să fi ciit operile asupra cărora emiteau aprecieri sentențioase ! Am căutat că îndrept această stare de lucruri. Am muncii din răsputeri povățuind și arătănd studenților ță Uebue să lucreze direct pe texte, am făcut cursurile de seminar in franțuzește ; am organizat pentru prima oară in analele Universităților noastre un curs suplimentar păzit de studenți, meredințat d lui Lili și pentru a complecta această operă em organizat călători de studii in Franța După doi ani de activitate pot să »ă laud că sas dai căți-va din cei mai buni atențiați in această specialitate din care timiș trnsistă cursurile instreinâiste (Miron, Istrati, Brezatu, Gheorghiu, Sacelarescc, Gavriescu etc). De -asemeneea studenții ceri bat acum la porrt: licenței pot face fala orcărei Universitâți. Totuși în ciuda acestei idivitâț au dușmani iredutabili in răndu colegi or Acești dușmani nu pot ridie# nici o plângere seioasa contriste», dar ’mi dau unor codite pemne de puțin iubire, clipi vă in zi dar le vorbeau și ii invit la cursuri Lagoeda ie trimt lucrările publicate Nici nu iau octoiiiala de- a mi muțumi de primirea Ior, necum să mi felicite de activ.Utea depusă. Domniile lor nu doresc să fie inform ți Am organizat dotă > Xcursii si Franța ce ni au avut un succes ma mare decât mi-am închipuit. Ci voia distinșilor mei colegi vor rămănos nat analele vieței noastre universitare și ele legătur lor cu Frati și Italia. De pa urma lor se știa i acesta țări, și de pubiic chiar, ei tustit'o mare Universitate in Ieși unda sunt profesori și sterdenți insetați de cuburi. Ele tu deștepta atâtta simpatie pentru Romăni incă 260 de studenți italieni și tot atâți francezi organizează esentați in Rmânia in frunte cu profesorii lor In sfârșit ele eu fost de mere folo studenților Ieșeni. Un distins studiu al meu a țîinit o conferiță aaaar excursiei. Toți străini m’au feiicipentru inițiativa luată §1 munca depusă, meu decorat chiar, în calitate dă profesor de franc??, caut să crees o atmosferă favorabil fipstor studii prin organizare cei mini „Luteția“. Cei mai mulți colegi Pan abținut de agi da adeziune ! Avu încercat de arewsenea să com poate? ciclul de Timbi ileschzănd un curs de roman'ce italiană foarte fregventat. Am oerut Consiliului Facultaței ca să admită ea acest curs, pentru care studenții arată etăS» drsgoete să poată fi ales o» obiect de studiul Bpeeialltste secundară. Consiliul rai-a raspune cererea. ji Am branjat vinirea vremelnică de profesori francezi cari nu cereau feepăt chelturile de căsătorii. M’am oferit chiar da a prbanis cu suma lui necesara acoperirei lor. Consiliul arfo?pias cererea. Or cât ași unora Cevi pantra lui j veraitata e inutil: profesorii cu sentimanta §i cultură geresană vor fi totdeauna contra arsa inpreună va sosi din jr.iar „Yifței Românești“ cari = nu mi pot ierta polemicele trecute. ] Aceate porniri păîmașe și sentimente personala sa’au silit după etăți» ani de pregătire și muncă Bă saă retrag de la un concurs, unde nu svea si nici un contracandidat, dar a cere avea sa in ociiaie tocmai pe acești profesori. Cern nu mai am nici un Eijlttî da 'a ia învinge reaua voință am oferit serviciile male guvernului american. Nădăjdueau că cererea imi va fi agreată durere in stfle. Știa că voi pleca ca căci va trebui să părăsesc doi părinți bătrăni gi scumpa țară pe care ieri am apăsat-o au sângele reu. Dar vei fi totuși ușurat că respir im aer tavi caret, lâsănd răspunderea acestei plecări pe seama câtorva profesori ai Facultăței de litere. Știu că o ridicol ca in vrem sa nu este catedrele cantracante din lipsă de oameni pregătiț, cănd sa aduc profesori streini din lipsă de băștineși, candidați romăni sa se exileze. Dar desigur așa cere economia forțelor naționale Totuși mai fac o datorie de a atrage atenția potrivnicilor mei că patima ce pun in judecarea candidiților vor transforma in standsturi publice alegerile ce se arată la orizont! chestimrie I-Isuss— Pascu, Otetuleșanu- Zăuleanu vor întrece la răsunet pe aerii de ieri: Dragosairescu—Pagencu, Andrei - Asia» Din toate acestea nu cred ca U»infcisitstea na aibă ceva de câștigat, dacă acel ranit încă ceva soviete de studenți. Imssumum maimmmngB mim wm----------- Pre egente sau de limba și literatura elină au fost mult gustate de studenții, care-i sorbeau și anecdotei, pe care Garagiani știa să le povestească in mod deosebit. 1 /Numeroasele sale traduceri și adaptări din grecește, a dat putință multor studenți să feeguenteze mai cu ușurință Cursul de greacă de la Utere. Apoi, studiile sale asupra Macedoniei, unde Garagiani și a petrecut o bună parte din viața sa, au făcut din acest profesor o figură interesantă a Universităței ieșene. I El, dimpreună cu colegii săi C. I Leonardescu, fostul profesor de isttoria filosofiei antice și Morală, 1 Petru Mășcanu, fostul profesor de f Istoria universală antică,Anton I . Naum, fostul profesor de istoria i literatură franceze, A. D. Xenopol I fostul profesor de Istor a Romănilor și din Ighi&ăvănescul profesor de Estetică și Pedagogie și Al Philipide profesor de Filologie română, a făcut cândva fața făcutăfei de litere din Iași. Era și membru al Academiei române. "Drapelul îndoliat de la Universitate a vestit doar moartea [acelui, care timp de 50 ani a cinstit această viaHă instituțiune a orașului nostru. Pentru acel visă, care a fot Ion Garagiani, s’ar fi cuvenit să’l vedem altfel dus la locașul de veșnică odihnă Dumnezeu să’l aibă de acum in paza sa. R S. N. Șerban Ilon Garagiani Bătrânul profesor universitar ieșean Ion Garagiani, și’a dat obștescui sfârșit abităeri, de ajunul Am Iui Nou In seara aceleiași sie, pe când lașul era in plina serbătoare a ajunului, un simplu car funebru tras de doi cai, urmat de o singură trăsurică, a trecut neobservat pe strada Lăpușneanu, apoi prin strada I. C. Brătianu și-a urmat drumul până la cimitir,m unde rămășițele pamântești au fost depuse până la ir,mor murdare. Și viața acestui savant a fost fără sgomot, fără paradă, închinată numai intereselor Universitaței ieșene și Academiei Române Ion Garagiani era licențiat in litere de la Universitatea din Atena. Slabiinduse in Iași, a fost numit profesor de limba își literatura elină la 1 Aprilie 1865. El a fost cel mai vechi profesor al Universităței din Iași, dimpreună cu Neculai Cuianu. Facultatea noastră de ltere l’a avut aproape 50 citoi profesor, in care timp a ocupat in nenumărată rânduri și demnitatea de dicon ai aculturii de litere, ti 88 Cu vncipere de mâni Drmit»ecă seara lst cor., se va punecir ulației becul «ccflerat 1 și 2 Bucueștilsși prins Mărășești*Tcuci-Vasiui. Trenul 1 va pleca in fiecare seară din gara de Nord la ora 9 și va sosi la Iași a doua zi la ora 9 și 2 © m. dimineață. De la 1st și trenul 2 va pleca în ora 7 și 15 m. seria” și va sosi in Capitala a doua zi diminețața ora 7 55. Atât la ducere cat și la inapere dela 1a și trecui va avea căte un vagon cu paturi. Cu punerea in creulație a acestui tren accelerat sa va desființa actuaul tren nixt București Mărășești care pleacă la 4 dimineața din gara de Nord. I ------ -i Confratele ,Epoca 4* Serie următoarele : I .D. Mihaii Pherichide, fost președinta de consiliu, fost la mai multe rânduri ministru, fost președinte al Corpierilor Legiuitoare și membru finalișt I partidului liberal și a dat demisiunea din acea grupare politică. 0 " Demisiunea acesta,pe care o confirma înseși cercurile conducătoare ale partidului brătienist nu e datorită nici decum unor nențelegeri ivite pe chestiunea reorganizării partidului, după cum voia «ăăsa să se creadă criterii politicei liberale. Cauza e cu mult m i gravă; el inter«seasă durat viața noastră politică și se va cunoaște latirop“. D. dr. Tănăsescu, medic șef al orașului, deplin restabilit, și-a reduce de ozi ocupațiile. DUMINICA 16 IANUARIE 1921 Pe listu local senator, vacant Uși, clibul liberal local ar avea doi candidați pe Co nst. C^nodni cu fostul primar și pe d. C Toma est prim ajutor de primar. D Vintilă Brătianu, despre care un ziar de Iași l'a dat drept candidat al partidului liberal, randilează pentru locul de senator dinud. Ilfov. ». Ziaru maghiar „Szekely ”.dupa alină o proclamația a someiul Alb ut ț Ippunyi către ungurii din Transilv irenie. Ia acessta proslamsțe, Appony!și exprimă nădejdea, că tratatul de 1 june de Is Trianon" n’a înstrăinat ] infintașre absolut ra lac na ungurii transilvăneni da cal din Ungaria da astăsi. Totodată aontels face atent pe frații despărțiți asupra datoriei lor, dar se fosida toată puterea, ce se dau drepturile asigurate,' prin j tratatul da p c», pentru ca să păst tre;e totdeauna neștirbită in in m? ! vor cultura și sentimentul de maghiar. Prin gra aul lui Aopol>y!, ungării ardeleni sunt asigurați apoi da iabirea frățească a poporului maghiar de dincolo da T sa sara bibire, spune proclamația, nV a fost nici cănd !m ai adăncă, ssai divoîtă și mei fierbinte, aa in ceasrü de aiam“. D. N St Graur, licențiat in drept ds la facultatea din Iașî, a fost numit et.primi la trib Bălți in local d lui D. C. Gheorghiu, demisionat. D. Basil Ghica portărel a trib. lași, a fost înaintat ?jutor de judecător la jad. padlului íi erberă Ie?», in local d-lui Nicolae Bursa, Inaintat D. Aston D. Grigorovici judecötor pu ti llu provizoriu la Șipotele (Iași) a fost numit pronuror de ifioțire ou titlu provizoriu la trib Bacău, in loc al decedatului Mih. P. Ene. Pe scrisorile modse ce vor pune mărci de 30 bani și 10 bani timbru de ajutor, iar pe părțile poștala se pun mărci de 20 bani și 10 basi tiabru de ajutor, Biurol InforasBțiunilor Con^rcială al Casee?si da Come ț și îndolurie din îl și, ne rostit că enunțăm re’or interesați, că da its. 1 15 Iuni1 1921, va aves joc a III lei băie internaționa l de eoh?milioane la P^dua in Italia Producătorii drn VIII a Iasi își pot anunțe adresele lor in biroul Informatiunilor romorciale ale Camerei, pentru a fi transmise efettasi turând ia Padisa. Un nou bilet de 500 lei fals, sV descoperit erl ,in locați etc. Parchetul a Inceput cercetările. In Aula Universității, va avea loc asăix.e. după trănz, 'OPÎe inți cl Ini dr. Cazaco, in folosul societiței pentru combetarea tub rnsi dei. D:st nsul _m?dio va vorbi despre Zemsto Vîrile. Anul Nost ia Mitropolie La Mitropolie, serviciul religios cU . Anul Nou a fost precat de I. P. Ș. Mitropolitul Pimen incorjurat da boierul Catedraei. Respunsurile au fost date de exccenental cor m Mitropol tan, de sub conducerea dlui Dimtriu, Inssisterța numeroasă, reprezntanții autorităților și ofițerii garnizoanei. Azi la ora 10 dimineață, toți preoții din ioraiitate s’au presentat I. P. S. S. Mitropolitului, exprimindui felicitări cu prilejul Anului Nou. » _ ? _ „Daily Thegraph“ din Varșovia că tratativele dintre d. Stambulicky și guvernul polonez au ajuns la adoptarea unui proces pentru construirea unei căi ferate directe Danisig Varșovia Lemberg Bucarești Vara _? „ TÎF08 EXANTEMATEO - Trai ca znni da tifos exec U*rato.’au înregistrat *ilth aperte in localitate, dintre cari doi au fost acuți din județ. Toți trei scolia’m tu fost iatleți. iernai 4 ngtSmmite« ■ Ași «uK £ eto 49 ÄuhI ~ Dosarul Ghintilw D, Al. Marghiloman dimpreună cu .anturajul său, Case mare sgomot, In jurul unui pretins complot oara ar fi dit nest ra Is, reînvierea dosarului Ghiuthar. Dosarul acesta a fost cerat la Iași in 1917 da cătra noul partid de atunci al mancei r rm a fost cerut la Bucureșt de d. Miha’ache, la nrâiele noului partid țărănesc . Ci priveai pe d. Taica foiasca și d-sa prea bine’s cunoaște pa .d .Marghiloman și a avut prea multe alta dovezi de cfi«!80 de lesa-patrie als d-lui Marghiloman, pentru ca să mai aibă nevoa să suti găndel’scă și li dossrol Ghimber. D.r, ia definitiv, ce dovodigteTto est dossr mai mult decăt cunoaștem cu toții, decăt oaia, ce îsWria nu va putea nistă uita? Ce să mai dovedească ? Câ d. A1- M. a fost inregitmă cu Agenții con fnpției germane, că aceștia au cheltuit 12 milioane jumătate pentru sau prin ; d. A. M, că, cu coaziunea crizei din [partidul conservator, d Ah M. a datorit menținerea sa da direcția bwi j rraițiani a partidului, cu «onaorsul i și cu banii Agombor da propagandă I gerkiană, cari i'au muucisaut oaidarea , pentru că cea maui mare parte din intimii d lui M, redactorii ziarelor sale etc. au fost la solda Germanilor, că d. Al. M. î nsuși a recomandat ecum* puîui său d. Ghanther pa unul di n Iași. El’ntreabă siarul „La Rouasania“, de unde luam aceste a te ? Dar nu a aceasta marea crimă și nu in dosarul ^Ghanther o vom găsi D. A. M. in «marea criză a istoriei noastre, a urat fie influența sa, de intaliganția, de putia sa de muncă, de banii săi, da tot al avea in el, pentru a demoraliza inițtarea romfnă și a o fura incapabilă să’ni îndeplinească minteaia sa istorică. Gft n’a reușit *n intregime, aceasta I nu’i face crima nici să fie iertată, Ia ei că fie mai puțin sbhi^ctă. Cina să ne vorbească de convingere. árei care la 21 August 1914 st. §v, a cerut ca țara noastră ‘ să intre I In risboi „«lături“ de puerila ceatrai’, iar in Ds icsubrie 1914 a d’«jclarat că Rojââcia trebea să între in l f răsboi »contra“ puterior certale ? Cine să ne vorbească de r*invinfigete, acel oara in Decembrie 1917 a I caracterat răsboiul național, ca un “ act crimini 1, cerând alient”. pub^că -I și perm-rență cu Puterile centrale, i bă și o legitură de inimă cu Ger Imanii Împotriva Franței, iar în De Icembrie 1920 p» oalemă că mnica pollică a Romăniei^ este aberta cu In Franța și Anglia ? După toate acestea, «J<iera revoe !gi do deservi Ghember, in ce 1 privește pe d Ah MaighTo»:n? Nm i Serbarea de la Soc. de gimnastica sport si muzica Joi 13 lanurriis. B.avut loc, după sus am Bnunțit trad ționela serbare a copiilor din aj imni «nulul nou Baioanele pop frumos aranjate și împodobite cu ghirlănsi de brad, chitteau ,un aspect frumos cohilor și brătau o bută găspodărie Sesbarss s’u mceput la era 4 p. m. in sala de tir, in fața uv ui namsros șl distins publi<\ D in bogatul gi variatul program, remarcăm Eteau`, ulugușorul, capra, gimnastica, moșul Crăciun,‘dansuri naționale, balet și tele’ouri vivante, toate foarte bine txeentate. m La ora 6 p. m. publicul g„triout In sala de dans, unijo a contnuat dansul in sunetul muzicii-militare pănă la ora Tr. ei ~ ? — Msabrii Clubului Democrat 'sunt rugați a se intruni Duminica-10 Ianuarie 1921 ore.e 4 jtil, p. m. - * ' Vice Preșsdinte N. GANANAU